AJUTOR PENTRU REFUGIAȚI   STATISTICA:   Au intrat 464 358  Au ieșit 376 787​  Au rămas 86 251     Mai multe detalii
Eurovision stiri: 400
Transnistria stiri: 906
Criza energetică stiri: 729

De ce BNM nu urmărește o politică monetară clară pentru dezvoltarea economiei

12 ian. 09:52 (reactualizat 15 ian. 03:23)   Economie
6486 9

Portalul Noi.md a adresat următoarea întrebare președintelui BNM, Octavian Armașu, în cadrul unui interviului general la care a răspuns la întrebările instituțiilor mass-media din Republica Moldova.

”Rezervele valutare ale BNM constituie peste 4 miliarde de dolari, ceea ce este de trei ori mai mult decît norma stabilită de FMI. Aceste fonduri ar putea fi folosite pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru a ajuta afacerile din Moldova și pentru a rezolva proiecte sociale, ceea ce este deosebit de important în contextul pandemiei și al crizei economice. Cu toate acestea, ele stau fără niciun rost. Ce împiedică utilizarea lor în beneficiul țării, în afara de legea BNM, pregătită de specialiștii BNM?”.

Președintele BNM, Octavian Armașu, răspunzînd la această întrebare a site-ului Noi.md, a amintit despre rolul principal al activelor oficiale de rezervă, cel de prevenire a dezechilibrelor balanței de plăți a unei țări, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general. În luna decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au ajuns la cifra de 3 756,14 mil. USD.

Potrivit lui, suficiența rezervelor valutare este apreciată de instituțiile de resort, prin prisma mai multor indicatori, nu doar prin acoperirea în luni de import, dacă la acest indicator se face referință prin „norma stabilită de FMI”. Potrivit acestor indicatori, pe ansamblu, dispunem de un nivel al rezervelor valutare, care permite băncii centrale să reacționeze prompt la șocurile la care se expune economia națională și care pot avea implicații negative asupra pieței valutare, dar și care asigură sustenabilitatea rezervelor pe viitor.

După cum a menționat Octavian Armașu, anul 2021 a fost caracterizat prin relansarea cererii interne, inclusiv pentru produse de import, precum și prin seria de scumpiri pe piețele externe ale produselor alimentare, materiilor prime și ale resurselor energetice, care au afectat nivelul prețurilor în Moldova și percepția participanților pieței referitor la puterea de cumpărare a leului. Nivelul sustenabil al rezervelor internaționale de care dispune BNM a permis instituției să valorifice rolul acestora în anul trecut, prin acoperirea necesităților pieței, în consecvență cu politica monetară promovată. Respectiv, BNM a reușit să gestioneze volatilitatea cursului de schimb al leului.


”Utilizarea rezervelor valutare pentru finanțarea proiectelor sociale sau orice alte proiecte pe plan intern ar implica pompare de lichidități în piață și ar amplifica inflația, respectiv, ar compromite eforturile BNM de atingere a obiectivul său fundamental și ar declanșa o spirală de șocuri ce ar eroda rezervele valutare.

Mai mult, nivelul rezervelor valutare și modul în care sînt gestionate sînt un indicator de credibilitate a unei țări, care poate fi puternic subminată de o utilizare nepotrivită a rezervelor valutare. Rezolvarea unor probleme de ordin intern cu ajutorul lor poate duce la o creștere a riscului de refinanțare a economiei prin credite externe și cu refluxuri de investiții. Această situație nu este deloc binevenită cînd o economie mică și deschisă are nevoie de rezerve valutare solide pentru a asigura stabilitatea macroeconomică”, a declarat guvernatorul BNM.

Comentariu redacției Noi.md: Banca Națională a trimis o altă "explicație" pentru lipsa unei politici monetare clare în țară capabilă să dezvolte economia. Și aceasta în perioada inflației maxime din ultimii ani.

După cum putem vedea, Banca Centrală a țării controlată de străini, în care se află toți banii Republicii Moldova, reduce managementul financiar la două formulări simple de bază:
1. Dacă vom pompa mai mulți bani în economie, atunci va crește inflația. Cu toate acestea, exemplul multor țări în care coeficientul de monetizare a economiei (raportul dintre masa monetară și PIB-ul țării) este de cîteva ori mai mare decît în Republica Moldova, arată o imagine contradictorie. De exemplu, în Japonia deja de 10 ani are loc o deinflație, avînd cel mai mare coeficient de monetizare a economiei din lume.
2. Dacă vom reduce ratele dobînzilor la creditele în economie, de asemenea, va crește inflația.

În același timp, nu este luat în considerare exemplul multor țări, unde conducerea băncilor centrale se gîndește cum să echilibreze sistemul financiar pentru a contribui cu adevărat la creșterea economică a țărilor lor, unde ratele dobînzilor la credite sînt de 1-2% anual, cu o emisie uriașă de bani și nu permit inflația.

În plus, conducerea Băncii Naționale nu ia în considerare prezența unor rezerve uriașe de valută în conturile persoanelor fizice și juridice, precum și în cantități și mai mari (de la 5 la 7 miliarde de dolari) acasă, la "ciorap".

8

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce este familia?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав