COVID-19 : VACCINAȚI 1 007 469  INFECTAȚI 417 369 (+5138)   TRATAȚI 373 179     DECESE 10 566(+24)   Mai multe detalii 
Criza energetică stiri: 534
Coronavirus stiri: 7865

Cum și-a pierdut Moldova industria și agricultura

26 noi. 2021,, 11:30   Economie
8553 14

După obținerea independenței, Republica Moldova și-a pierdut industria și agricultura, care s-au dezvoltat rapid în perioada sovietică și au avut un mare succes.

Utilizatorii de Internet atrag atenție la acest lucru, amintind despre realizările Moldovei din vremurile de demult, relatează Noi.md .

De exemplu, o dezvoltare rapidă în SSR Moldovenească au cunoscut ingineria mecanică și cea de prelucrare a metalelor. Ea era predeterminată de cerințele diviziunii muncii în Uniune, diferențierea sectorială pe scara întregii țări, dezvoltarea complexă a economiei republicii, necesitatea utilizării depline și raționale a resurselor sale de muncă, accelerarea progresului tehnico-științific în economia națională.

În Moldova au fost construite sau reconstruite radical zeci de întreprinderi constructoare de mașini, care sînt mîndria republicii. Printre acestea se numără uzinele de pompare ”G. I. Kotovski” și ”M. V. Frunze”, uzinele de utilaj alimentar, de tractoare, "Electrotopribor", "Vibropribor", "Microprovod", "Scetmash", "Plodselhozmash" (Chișinău), fabricile S. M. Kirov, "Elektromash", "Moldavizolit" (Tiraspol), V. I. Lenin și ingineria agricolă (Bălți), Moldavkabel (Bender) etc.

După ce a primit o bază puternică, fabricarea de produse de inginerie mecanică și de prelucrare a metalelor a crescut în perioada URSS de peste 10 ori și de aproape 2.300 de ori față de 1940. Industria constructoare de mașini a republicii avea mai mult de 100 de întreprinderi și asociații din industria electrică, fabricarea instrumentelor, construcția de mașini-unelte, ingineria chimică și petrochimică, construcția de tractoare, majoritatea mecanizate și automatizate, dotate cu echipamente specializate interne și străine pentru producerea în masă.


De exemplu, în 1985, RSS Moldovenească a produs mai mult de două mii de unități de diferite tipuri de echipament tehnologic pentru turnare în sumă de la 51,6 milioane de ruble, 3376 de mașini electrice mari, 10,9 mii de tractoare, 107.4 de mii de pompe centrifuge, 290.7 de mii de mașini de spălat etc.

Moldova Sovietică la începutul anilor 80 a produs 20% din echipamentele de turnătorie produse în URSS, 10,9% din pompele submersibile de foraj, aproape 100% din pompele electrice ermetice de diferite tipuri. În 1985, la Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița au fost puse în funcțiune capacități de producere a 500 mii tone de metale feroase laminate.

În perioada postbelică, în Moldova a fost aproape creată din nou industria ușoară a republicii. Ea era reprezentată de zeci de alte fabrici, combine și asociații de bumbac, mătase, tricotaje, piele, încălțăminte, textile și galanterie, covoare. Producția întreprinderilor din industria ușoară în 1984 a crescut de 364 de ori față de 1940, ponderea sa în volumul total al producției industriale a republicii a ajuns la 20,4%.

Industria de mobilă și prelucrare a lemnului, industria locală și alte industrii s-au dezvoltat în continuare. În SSR Moldovenească a fost creat și operat cu succes un mare complex agroindustrial modern, care era considerat nucleul economiei sale, care determina în mare măsură dezvoltarea socio-economică a Republicii, rolul și locul acesteia în diviziunea muncii din Uniune. Lui îi revenea aproximativ 60% din produsul social total, 57% din activele de producție de bază, 54% din venitul național și aproape jumătate din numărul total de persoane angajate în domeniul producției materiale.
Moldova Sovietică în anii 70 - prima jumătate a anilor 80 a fost unul dintre cei mai mari din URSS furnizori de vin și materiale vinicole, conserve de fructe, legume și zahăr, uleiuri vegetale și esențiale, tutun și alte produse alimentare. Moldova a ocupat primul loc printre republicile Uniunii în producția de materiale vinicole, tutun fermentat, ulei de trandafir și lavandă, conserve, zahăr granulat - al treilea loc, ulei vegetal — locul patru. Avînd 0,5% din suprafața agricolă a țării, pînă la mijlocul anilor 80 a produs 2,3% din producția agricolă brută a URSS. Ponderea sa în producția totală de struguri a fost de 22%, de fructe - 7%, de legume - 4,4%. Industriei alimentară îi revenea 25% din materialele vinicole produse în țară, 14% fructe și legume conservate, 35% - tutun fermentat, 3,2% - zahăr.

În republică s-au făcut multe pentru îmbunătățirea calității produselor din toate sectoarele economiei naționale. Ponderea produselor cu Marcă de calitate în volumul total al produselor supuse certificării era de 54% în 1985, în timp ce în 1980 era de 27%. La 1 ianuarie 1985, marcă de calitate de stat aveau 1554 de produse.

La întreprinderile din Chișinău, 59 la sută din produsele supuse certificării aparțineau categoriei de cea mai înaltă calitate. 95 la sută din produsele de la fabrica de mobilă Nr. 2 M. V. Frunze aveau Marcă de calitate, la fabrica Electrofarfor - mai mult de 70 la sută din produse, la Moldavkabel - 66 la sută, la Moldavgidromash și fabrica de pompe din Râbnița - mai mult de 60 la sută, la Floare - mai mult de 59 la sută, Elektromash - 56 la sută etc.

Geografia livrărilor de produse alimentare cu marcă moldovenească s-a extins în fiecare an și a acoperit peste 25 de țări din Europa, Africa, Asia și America Latină. Cererea de produse de vin și coniac, conserve, tutun, grăsimi și ulei și alte industrii alimentare a crescut constant. La începutul anilor 80, 75% din vinurile de struguri și coniacurile exportate de Uniunea Sovietică aveau marca întreprinderilor moldovenești. Vinurile și coniacurile din Moldova au fost premiate cu 255 de medalii la concursurile internaționale, dintre care 122 de aur, 122 de argint și 11 de bronz.

"Oameni buni! UNDE SÎNT TOATE ASTEA???", se întreabă internauții.

5

Adăuga comentariu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

De ce, în opinia dumneavoastră, ar trebui să fie îngrijorate în primul rînd autoritățile din Republica Moldova?
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав
Despre cum se nasc zeiiКатрук Валерий
Muzeul de ceară din Codri (+Video)Катрук Валерий
 X