Persoanele care îşi schimbă permanent stările de dispoziţie, oscilînd între euforie şi depresie, ar putea suferi de psihoză maniaco-depresivă. Primele simptome apar pe la vîrsta de 18 ani, diagnosticul fiind stabilit mai tîrziu.
Treci uşor de la stări de euforie la depresie şi nu ştii ce se întîmplă cu tine? Specialiştii de la Societatea Elveţiană de Psihiatrie şi Psihoterapie spun că acestea sînt semne ale psihozei maniaco-depresive, o boală ce nu ar trebui ignorată, deoarece, fără tratament, o persoană care suferă de tulburarea bipolară se poate confrunta cu perioade grele de stare sufletească (patologică) de tristețe (asociată cu neliniște).
În stadiile maniacale de psihoză maniacală, persoanele devin hiperactive, euforice sau agitate. Fazele depresive sînt caracterizate prin letargie şi sentimentul de inutilitate. Multe persoane cu tulburare bipolară au avut primele crize de acest tip în jurul vîrstei de 18 ani, dar de cele mai dese ori boala este diagnosticată mai tîrziu, informează sursa citată.
Una din probleme este că persoanele care se confruntă cu această boală resimt stadiile depresive, doar ca pe o stare proastă sau o stare emoţională relativ normală, iar în fazele maniacale nu simt nicio suferinţă şi deci nu văd nevoia să ceară ajutor. Schimbările de dispoziţie pot dura luni sau chiar ani, timp în care pacienţii nu au permanent simptome şi pot avea chiar o stare de spirit stabilă.
Psihoza maniaco-depresivă este întîlnită atît la bărbaţi, cît şi la femeile în egală măsură. Potrivit opiniei psihiatrilor, persoanele care au rude cu tulburare bipolară au şanse mai mari să fie şi dînşii bolnavi. Evenimentele stresante şi abuzul de droguri pot dezlănţui ciclul stărilor contradictorii.
Un pas important în diagnosticarea tulburării bipolare este excluderea altor factori, care ar putea cauza schimbările de dispoziţie. Acestea pot include inflamaţii ale creierului sau alte boli neurologice, abuzul de substanţe narcotice, problemele cu tiroida, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie, efectele secundare ale unor medicamente sau alte tulburări psihice.
Nu există niciun test de laborator pentru stabilirea diagnosticului psihozei maniaco-depresive. De obicei, psihiatrul pune diagnosticul bazîndu-se pe istoria medicală a pacientului, pe starea de spirit a acestuia şi pe alte simptome.
Adăuga comentariu