Sforăitul este perceput mai mult ca o problemă care creează disconfort, însă în multe cazuri este simptomul unor boli grave.
Împiedică odihna pe timpul nopţii, atît a celui afectat, cît şi a partenerului, iar disconfortul creat este motivul pentru care se ajunge, de cele mai multe ori, la medic. Sforăitul este însă o tulburare a somnului care poate indica afecţiuni respiratorii grave. Specialiştii site-ului www.somnologie.ro spun că 38% dintre persoanele cu vîrsta cuprinsă între 25-34 ani sforăie, în timp ce datele cresc la 53% pentru cei cu vîrste între 45-54 ani. Chiar şi copiii sforăie, 5,6% prezentînd acest fenomen în mod obişnuit.
„Prevalenţa sforăitului creşte pînă la vîrsta de 60 ani, după care scade, ceea ce s-ar putea datora timpului mai scurt petrecut dormind de către persoanele în vîrstă şi totodată speranţei de viaţă redusă la persoanele care sforăie şi au OSA (n.r. – apnee obstructivă în somn)“, spun medicii specializaţi în tratarea patologiei somnului.
Cine este predispus
Studiile indică faptul că bărbaţii sînt de două ori mai predispuşi la sforăit decît femeile, la fel persoanele supraponderale, indiferent de sex.
„ Bărbaţii sînt mai predispuşi la soforăit. Din cele circa 15 milioane de persone care sforăie în Marea Britanie, 10,4 milioane sînt bărbaţi şi doar 4,5 milioane sînt femei. Conform Vancouver Sleep and Breathing Center, raportul între bărbaţi şi femei este de circa 2:1, dar se echilibrează cu creşterea vîrstei“, spun specialiştii.
Persoanele care dorm pe spate semnalează, de asemenea, mai des această problemă. În SUA, spun datele, aproximativ 62% din populaţia adultă prezintă probleme de somn cel puţin cîteva nopţi pe săptămînă, între 20 şi 40% fiind afectate de apnea obstructivă în somn, o problemă gravă care, netratată, creşte de 3-4 ori riscul de accident vascular cerebral sau infarct de miocard.
Sunetul sforăitului este, în unele cazuri, atît de puternic încît depăşeşte zgomotul traficului de pe autostradă, ceea ce i-a făcut pe specialişti să concluzioneze că în anumite state din SUA unde zgomotul peste limitele admise este sancţionat marii sforăitori ar putea fi amendaţi pentru tulburarea liniştii.
Mecanismul care induce sforăitul, factorii care îl întreţin
„Sforăitul apare în general cînd vălul palatin, uvula (omuşorul), eventual şi baza limbii încep să vibreze intermitent ca urmare a turbulenţelor în fluxul de aer. Un amănunt interesant este că astronauţii sforăie mult mai rar în spaţiul cosmic, pentru că în lipsa unei forţe graviataţionale părţile superioare ale căilor aeriene nu mai colapsează“, spun somnologii.
Consumul de alcool şi somniferele sînt pe lista factorilor care produc relaxarea musculatorii gîtului, favorizînd apariţia sforăitului. Persoanele supraponderale sau obeze, în special cele cu ţesut adipos în jurul gîtului (cu diametrul de 43 cm) sînt de asemenea predispuse. Dormitul pe spate favorizează şi el sforăitul, iar fumatul, prin inflamaţiile produse la nivelul mucoasei căilor aeriene, este responsabil şi de acest lucru.
Un alt factor favorizat de care vorbesc specialiştii este conformaţia anatomică -„(ex.: maxilarul mic, omuşorul mare etc) sau chiar forma capului - la persoanele cu capul mai apropiat de forma rotudă ţesuturile au o distanţă mai mică de parcurs pînă la obstrucţionarea căilor aeriene. (…)Copiii sforăie adesea datorită amigdalelor sau polipilor voluminoşi. Persoanele supraponderale au depuneri de ţesut adipos în zona gîtului. Vălul palatin sau omuşorul prea lung, chiştii sau tomorile pot deasemenea îngusta căile aeriene superioare, favorizînd sforăitul, dar acestea sînt cazuri rare“.
La ce conduce lipsa unui somn de calitate
Dintr-o probelemă socială, sforăitul se poate transforma în timp într-o problemă medicală. Privarea sîngelui de oxigen, prin întreruperile repetate ale respiraţiei, forţează inima să pompeze mai puternic şi apar problemele cardiace. Sînt cazuri în care anumite persoane înregistrează şi 300 de întreruperi ale respiraţiei într-o noapte. Consecinţa este un somn întrerupt şi senzaţia aproape permanentă de oboseală în timpul zilei.
Cînd apar cel puţin 10 întreruperi de somn pe noapte persoana se consideră să suferă de sindromul apneei în somn (SAS). „ SAS este de nouă ori mai frecvent la bărbaţi decît la femei, apare mai frecvent la persoanele supraponderale şi majoritatea celor afectaţi sforăie puternic. Bărbaţii cu o circumferinţă a gulerului de 43 cm sau mai mult au 30% şanse să sufere de SAS“, spun specialiştii.
Cui ne adresăm
Cînd sforăitul este mai mult decît o problemă care îl deranjează pe partener, presupunînd întreruperi ale somnului, întreruperi îngrijorătoare ale respiraţiei etc. gestul cel mai potrivit este să ne adresăm medicului de familie, care ne va îndruma către un specialist. Specialistul este cel care stabileşte pe mai departe conduita terapeutică, în funcţie de gravitatea şi de tipul afecţiunii. Ce putem face singuri, cu şanse mari de a îmbunătăţi situaţia, este să evităm consumul de alcool, tranchilizante, somnifere cu cel puţin patru ore înainte de somn, să ridicăm capul patului cu aproximativ 10 cm poziţionîndu-l pe cărămizi sau alţi suporţi, micşorînd astfel efectul gravitaţiei asupra ţesuturilor moi din zona gîtului, să încercăm să dormim purtînd un guler etc. O pernă tare, mai spun specialiştii, nu ne va fi de mare ajutor, din contră, cum nici produsele din plante sau diversele dispositive anti-sforăit nu şi-au dovedit eficienţa.
„ Adevărul este că dacă o persoană sforăie, aceasta nu se află sub controlul său. Un medic cu simţul umorului remarca: Dacă un dispozitiv anti-sforăit funcţionază, probabil că funcţionează pentru că te ţine treaz“, mai spun specialiştii, menţionînd şi existenţa unor dispozitive eficiente, însă costisitoare şi considerate incomode de foarte mulţi pacienţi.
Specialistul din sfera ORL, sau, dacă astfel de cauze au fost excluse, somnologul pot fi însă de ajutor, oferind soluţii cu rezultate verificate, recomandate în urma evaluărilor complexe.
Adăuga comentariu