Românii care au făcut 2 ani de cercetare în avionul Angelei Merkel

Doi ani de cercetare pentru 22 de secunde de filmare cu două picături de apă care se ciocnesc în imponderabilitate. Așa ar suna super-simplist și pe repede-înainte viața unor cercetători români care au ajuns să deruleze o serie de experimente în microgravitație, cu ajutorul Agenției Spațiale Europene (ESA), transmite digi24.

Experimentele desfășurate în Franța sînt o treaptă intermediară pentru alte experimente care, dacă lucrurile merg bine, vor fi făcute pe Stația Spațială Internațională. După încheierea testelor, cercetătorul Mihai Boni, de la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) de la Măgurele, a explicat în ce a constat munca de cercetare și cît efort a fost investit într-un experiment care durează cîteva secunde.

Aventura lui a fost un roller coaster pe care l-a parcurs cu un avion care i-a aparținut fostului cancelar german Angela Merkel, în care s-au creat condițiile de imponderabilitate din spațiu. Cît despre cercetarea lor, poate avea aplicații în medicină, în industria aerospațială, dar și în viitoarele călătorii spațiale.

Ca să fii un bun cercetător, nu e de ajuns să știi multă carte, trebuie să ai idei, spune Mihai Boni. Iar în cercetare „ai nevoie de idei bune, să te gîndești la lucruri la care alții nu s-au mai gîndit înaintea ta”. O astfel de idee, oricît de ciudat ar suna, este să cercetezi cum se comportă două picături de apă care se ciocnesc în spațiu (adică în lipsa gravitației)? Întrebarea sună ciudat pentru că de ce ar interesa pe cineva cum se ciocnesc două picături în spațiu? Și este bună pentru că nu și-a mai pus-o nimeni pînă acum.

Ciocnirea a două picături de lichid se numește „coalescență” în termeni științifici, iar înțelegerea fenomenului prezintă interes pentru multe domenii. Coalescența joacă un rol important în formarea picăturilor de ploaie, în modelarea arderii combustibilului și, de asemenea, în administrarea de medicamente sub formă de picături inhalabile. Descrierea aparține Institutului pentru Fizica Laserilor și face parte din prezentarea proiectului în care a fost implicat. Pentru că cercetătorii de la Institutul pentru Fizica Laserilor au experianță în acest domeniu, ei au fost cooptați de Agenția Spațială Europeană să participe - de fapt, să coordoneze - un proiect de cercetare intitulat „Dispozitiv pentru investigarea coalescenței picăturilor în vederea aplicațiilor medicale (DropCoal)”.

Coordonatorul proiectului a fost desemnat dr. Mihai Boni. Proiectul își propune să studieze fenomenele de coalescență între două picături mari de lichid în condiții de microgravitație. Experimentele vor avea loc pe Stația Spațială Internațională (ISS), iar scopul principal al proiectului este de a înțelege mai bine procesele care conduc la coalescența a două picături de lichide diferite. Însă pînă ca acest experiment să fie făcut pe ISS, el trebuie pregătit cît mai bine pe Pămînt, pentru a reduce la maximum numărul necunoscutelor și al surprizelor neplăcute. În acest sens, a fost aprobat un proiect de tipul Parabolic Flight, adică de simulare a lipsei gravitației în apropierea Pămîntului.

Acest lucru se face cu ajutorul unui avion special, care zboară pe o traiectorie sinusoidală, iar în partea de sus a fiecărei curbe oamenii și obiectele din avion ajung practic să plutească în imponderabilitate. Această plutire durează aproximativ 20 de secunde, iar nivelul de gravitație este de ordinul 10-² g, adică greutatea unui corp se reduce la a suta parte din greutatea lui normală pe care o are pe suprafața Pămîntului. În timpul zborului, avionul descrie mai multe astfel de sinusoide, iar experimentele s-au desfășurat pe perioada a trei zile de zbor, cu 93 de parabole, cîte 31 în fiecare zi.

Avionul în care se organizează aceste experimente este un Airbus A310. Dar mai interesant decît modelul este faptul că aparatul de zbor i-a aparținut fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel. Care la un moment dat l-a donat către ESA. „De ce se folosește acest avion? Pentru că e un avion vechi, care nu are multă electronică și care îi lasă pe cei doi piloți și pe tehnician să facă aceste parabole cu el”, explică Mihai Boni. Avioanele moderne nu mai permit acest lucru.

Dacă un pilot ar încerca să facă aceste parabole sus-jos, sus-jos cu avionul, sistemele electronice de siguranță ar intra automat în funcțiune și ar prelua controlul asupra direcției și altitudinii, la fel ca la mașinile noi, care pot îndrepta volanul sau frîna în locul șoferului, dacă senzorii simt că există un pericol iminent.