Înfrîngerea istorică a lui Napoleon de la Waterloo ar fi putut fi provocată de erupţia vulcanică ce avusese loc în urmă cu două luni la 13.000 de kilometri depărtare.
În timpul bătăliei decisive din 18 iunie 1815, ce a avut loc în Belgia de astăzi, mediul umed şi noroios i-a pus la încercare pe militarii lui Napoleon, fapt ce a adus un avantaj inamicilor. Conform Live Science, ploile puternice ce au inundat Europa în lunile mai şi iunie din acel an ar fi fost provocate de o perturbare atmosferică ce a avut loc în luna aprilie, cînd vulcanul indonezian Tambora a erupt.
Erupţiile vulcanice pot trimite cantităţi uriaşe de cenuşă în stratosferă, al doilea strat atmosferic ce se află la 50 km deasupra solului. În timp, gazele erupţiei pot crea aerosoli ce împiedică pătrunderea radiaţiilor solare ce pot afecta temporar clima la nivel global.
Însă erupţiile extrem de puternice pot genera, de asemenea, forţe electrice ce propagă particule de cenuşă la altitudini mult mai mari în norii ce se formează în ionosferă. Matthew Genge, profesor din cadrul Colegiului Imperial din Londra, a afirmat în cadrul studiului că particulele ajunse în ionosferă pot modifica clima Pămîntului. Acelaşi fenomen avînd loc în cazul erupţiei vulcanului Tambora.
„Anul fără vară”
Erupţia vulcanului Tambora, ce s-a desfăşurat pe parcursul a patru luni, a început pe 5 aprilie 1815, fiind considerată cea mai puternică erupţie din istorie. Au fost ucişi aproximativ 100.000 de oameni de pe insula Sumbawa, iar cantitatea de cenuşă căzută pe pămînt a fost atît de mare încît a dus la prăbuşirea nenumăratelor clădiri.
Pentru o lungă perioadă de timp, cercetătorii au ştiut că erupţia lui Tambora a dus la modificarea climei. Cenuşa şi particulele din atmosferă au dus la scăderea semnificativă a temperaturilor cu 3 grade Celsius. Vremea mohorîtă şi ploioasă a durat cîteva luni în Europa şi America de Nord şi, în cele din urmă, anul 1816 a devenit cunoscut ca „Anul fără vară”.
Adăuga comentariu