COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 934 281   INFECTAȚI 363 110(+677)   TRATAȚI 347 118      DECESE 9090(+21)   Mai multe detalii 
Preşedintele stiri: 3014

Neanderthalienii, autorii unor picturi rupestre dintr-o peșteră spaniolă

3 aug. 23:00   Diverse
1483 0

Cercetători specializaţi în preistorie au confirmat, fără echivoc, faptul că neanderthalienii, aceşti ''veri'' dispăruţi ai omului modern, au pictat stalagmitele unei peşteri spaniole în urmă cu mai bine de 60.000 de ani, conform unui studiu publicat luni, relatează AFP.

Subiectul a stîrnit vîlvă în comunitatea restrînsă a specialiştilor în preistorie în urma publicării, în 2018, a unui studiu care a atribuit neanderthalienilor aplicarea unei ''vopsele'' pe bază de ocru roşu pe coloanele unei stalagmite monumentale din peştera Ardales din sudul Spaniei.

Ulterior, însă, fragmente de stalagmită au fost datate în urmă cu cel puţin 64.800 de ani, o perioadă în care oamenii moderni nu locuiau pe continent. ''Iar un articol ştiinţific a susţinut că, poate, aceşti pigmenţi erau un lucru natural'', o scurgere de oxid de fier, a explicat pentru AFP specialistul în preistorie Francesco d'Errico.

Studiul, printre ai cărui autori se numără d'Errico, publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), "demonstrează că aceste depozite nu sînt naturale, că sînt într-adevăr pigmenţi pe bază de ocru, foarte probabil aduşi în peşteră", a explicat cercetătorul de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi Universitatea din Bordeaux.

Mai mult, analiza acestor pigmenţi, efectuată în premieră, a demonstrat că aceştia nu erau identici şi că diversitatea era diferită în funcţie de vechimea fragmentelor de stalagmite studiate iniţial. Ceea ce ''susţine ipoteza că neanderthalienii au venit în mai multe rînduri, timp de cîteva mii de ani, pentru a marca peştera cu pigmenţi'', potrivit profesorului d'Errico. Toate acestea pe o ''anumită coloană de stalagmită, enormă''.

Cu toate acestea, acest comportament este dificil de comparat cu cel care va conduce la realizarea artei rupestre, mai recentă, de către oamenii moderni, cum este cazul desenelor din peştera Chauvet-Pont d'Arc, din urmă cu aproximativ 37.000 de ani.

Este, însă, o informaţie suplimentară adăugată portretului de neanderthalian, care nu era un simplu ''văr'' mai necizelat al omului modern şi care a dispărut în urmă cu 40.000 de ani.

''Este posibil să nu fie exact ceea ce se poate numi artă'', a declarat D'Errico, însă ''locul, coloana de stalagmită şi adăugarea pigmentului pe aceasta au fost importante, un comportament simbolic''.

Semnificaţia este dificil de aflat, în condiţiile în care specialiştii în preistorie nu cad de acord în ceea ce priveşte sensul atribuit artei rupestre a oamenilor moderni, între expresia artistică, relatare a vieţii de zi cu zi sau invocarea forţelor supranaturale.

''În unele peşteri intrarea este locuită, dar interiorul şi adîncurile sînt vizitate pentru altceva, pentru artă sau activităţi care nu lasă nicio urmă'', a spus profesorul d'Errico.

El menţionează astfel exemplul peşterii Bruniquel, în Tarn-et-Garonne, unde neanderthalienii s-au aventurat peste 300 de metri în interior, pentru a depune, cu precizie, în două cercuri, peste două tone de fragmente de stalagmite sparte cu grijă, acum mai bine de 170.000 de ani.

Alături de Ardales, acestea sînt ''două exemple în care neanderthalieni intră într-o peşteră şi văd un rol în aceste structuri stalagmitice''.

0

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Se împlinește un an de președinție a Maiei Sandu. Evaluați munca ei în această funcție
 X