În muzeele de istorie naturală sînt mai multe exemplare de masculi decît de femele

În muzeele de istorie naturală sînt mai multe exemplare de masculi decît de femele

Stereotipurile sexiste s-au infiltrat atît de profund în societate, încât au ajuns pînă şi în muzeele de istorie naturală, arată un studiu realizat de Natalie Cooper, cercetătoare la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, informează Agerpres.


Astfel, exemplarele masculine de păsări şi de mamifere sînt suprareprezentate în colecţiile acestor instituţii, fapt susceptibil de a vicia concluziile studiilor ştiinţifice realizate pe baza acelor specimene. 


Oamenii de ştiinţă au analizat aproape 2,5 milioane de exemplare de păsări şi de mamifere aflate în colecţiile deţinute de cinci mari muzee ale lumii (din Londra, Paris, New York, Washington şi Chicago) începînd din secolul al XVIII-lea, capturate în cea mai mare parte a lor cu ajutorul vînătorii şi al unor capcane.


Ne interesăm de prejudecăţile de gen din mediul ştiinţific, unde există, de exemplu, o suprareprezentare a cercetătorilor bărbaţi şi caucazieni în poziţii de grad înalt. Ni s-a părut interesant să vedem dacă acea prejudecată masculină se află şi în colecţiile muzeelor. Natalie Cooper 


O cartografie pe scară largă, cu statistici pe sexe, se impunea cu atât mai mult cu cît ”numărul de studii care utilizează aceste specimene (împrumutate de muzee pentru cercetări, n.r.) continuă să crească”, potrivit studiului publicat în Proceedings of Royal Society.


Din vastul eşantion analizat, cînd sexul animalelor a fost identificat, 40% dintre păsări şi 48% dintre mamifere, în medie, sînt femele.


Acest procentaj variază în funcţie de clasificări şi s-a dovedit deosebit de scăzut în numeroase cazuri, precum pentru paseriforme (9,7% femele), muscari negri (11,5%), lilieci (9,9%), ovine (24%), nevăstuici (24%).


Un alt exemplu: mai puţin de 40% dintre artiodactile (familia copitatelor) sînt femele, în timp ce în populaţiile sălbatice ele sînt majoritare.


Vînătoare orientată spre masculi


Aceste disproporţii ar proveni dintr-o selecţie intenţionată făcută în momentul vînătorii, pentru că acesta era orientată spre specii în care masculii reprezentau o ţintă mai vizibilă: mai impresionanţi ca talie (copitate), cu ornamente mai colorate (pasărea-paradis), cu trăsături mai proeminente (coarnele cerbilor).


Însă selecţia poate fi şi ”accidentală” dacă animalele sunt colectate cu ajutorul capcanelor, depinzând de comportamentul masculilor, dacă diferenţierea dintre sexe este dificilă sau, pur şi simplu, dacă populaţia de masculi este mai mare, au explicat autorii studiului.


La păsări, masculii sînt mai des prinşi în plase pentru că ei ies din cuiburi, ”atraşi de sunetele emise de alţi masculi, pentru a îi ataca şi a îşi marca teritoriul, în timp ce femelele nu reacţionează la acele sunete”, a explicat Natalie Cooper.


Inegalitatea din colecţii ar putea afecta mai multe discipline, precum taxonomia (clasificarea speciilor), în care sexul subreprezentat este mai greu de distins, genomica, în care genele variază în funcţie de sex, parazitologia, în care masculii rezistă global mai puţin la infecţii. 


”Ignorînd femelele, nu avem un tablou complet al vieţuitoarelor vii; or, acest lucru este esenţial pentru a prezice, între altele, felul în care mărimea corpului ar putea reacţiona la modificările climatice”, a subliniat Natalie Cooper.


Femelele de animale erau considerate caste, supuse în faţa bărbaţilor, fără control asupra acuplării lor. Acest lucru reflectă stereotipurile de gen ale oamenilor din secolul al XIX-lea, nu realitatea din natură. Natalie Cooper 


În secolul al XIX-lea, persoanele care administrau colecţiile din aceste muzee erau ”în mare parte bărbaţi”.


Şi, deşi sociologia s-a schimbat de atunci, ”acest lucru nu s-a reflectat în colecţiile” muzeelor de istorie naturală, a mai spus Natalie Cooper.


După părerea autorilor studiului, specialiştii muzeelor trebuie ”să devină conştienţi” de existenţa acestor stereotipuri şi să aibă în viitor o abordare mai echilibrată, atît pentru a ameliora fiabilitatea cercetărilor, cît şi cunoaşterea reală a biodiversităţii.


Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load