Iași – reședința voievozilor Moldovei

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu cîteva decenii înainte de această dată.

De unde vine numele orașului? Există mai multe ipoteze în acest sens. O versiune este că numele orasului provine de la un trib sarmat: iazigii din antichitate, menționați de Ovidiu. Atît iazigii cît și alanii erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum (posibil Tîrgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Tîrgu' Ieșilor. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.

Un alt istoric a arătat că iasians (iașii) au format un popor care a trăit printre cumani și care a părăsit Caucazul după invazia mongolă terminată cu bătălia de la Kalka; de asemenea a arătat că Jasz este un cuvînt împrumutat din Slavonă. În limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, "yash" înseamnă "faimă".

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă miliară romană descoperită în Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium. Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piața (Tîrgul) jassilor"; numele vechi moldovenesc, Tîrgu' Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație. În Cronica lui Nestor orașul apare menționat cu numele Askîi Torg.

Orașul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Cîmpia Moldovei, pe rîul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în Prut. Se dezvoltă pe cele șapte coline: Cetățuia, Galata, Copou, Bucin- Păun, Sorogari, Repedea și Breazu, altitudinile variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe dealul Păun și dealul Repedea.

Localitatea a fost menţionată ca punct vamal în Privilegiul comercial al domnitorului Alexandru cel Bun în anul 1408, iar în anul 1415 apare menţionată ca oraş. Dezvoltarea oraşului ca centru meşteşugăresc şi comercial a început în anul 1434, an în care domnii Moldovei şi-au stabilit o curte la Iaşi.

Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.