Motivul pentru care nu ne putem baza mereu pe amintiri

Memoria umană este adeseori uluitoare, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne bazăm mereu pe amintiri.

Propriul nostru creier ne poate juca feste din varii motive – de la incapacitatea de a reține culorile în banca amintirilor vechi și pînă la tendința de a favoriza amintirile pozitive în fața celor negative. Mai jos vei găsi motivele pentru care nu trebuie să te bazezi mereu pe amintirile tale.

Mai mulți oameni pot să își amintească greșit același lucru

Cînd mai mii de oameni care nu se cunosc între ei își amintesc în mod greșit același lucru, avem de a face cu Efectul Mandela. Numele a fost ales de Fiona Bloome, în urma morții lui Nelson Mandela din 2013, cînd oameni din toată lumea au fost șocați de veste, ei fiind convinși că Mandela a murit în anii 1980.

Mulți omeni sînt convinși că Darth Vader spunea „Luke, I am your father”, cînd în realitate spunea „No, I am your father”. De asemenea, mulți oameni cred că printre desenele copilăriei se număra „Familia Flinstone”, cînd denumirea corectă era de fapt „Familia Flintstone”. Un alt exemplu este cîntecul „We Are The Champions” de la Queen – mulți își amintesc că melodia se termină cu versul „We are the champions of the world”, cînd de fapt partea cu „of the world” nu există în versiunea originală.

Dacă poți căuta pe Google un lucru, probabil nu ți-l vei aminti

Acum putem căuta aproape orice pe Google, oricînd vrem, fără prea mult efort. Tocmai de aceea, creierul nostru nu mai depune atît de mult efort să își amintească ce a învățat.

În cazul în care creierul tău are senzația că poate găsi o informație în altă parte, nu se va mai obosi să rețină acea informație. Fenomenul are și un nume – Efectul Google.

Amintirile uitate pot să iasă la suprafață ca ceva nou și original

Oricine poate deveni un plagiator fără să vrea, mulțumită criptomneziei. Acest fenomen presupune să citim sau să auzim o informație pe care să o stocăm în minte, ca mai tîrziu să ne-o amintim drept ceva original.

Ideile pot rămîne în stare latentă multă vreme, pentru luni sau ani de zile, pînă să iasă la suprafață. Criptomnezia este motivul pentru care atîtea cărți, filme și serialesînt, mai mult sau mai puțin, reciclate după ceva ce a fost înaintea lor.

Ochiul uman nu este o cameră foto

Cînd ne uităm la ceva, avem tendința să ne concentrăm doar pe detaliile care ne interesează. De exemplu, cînd întîlnim o persoană nouă, ne vom direcționa atenția către ceea ce ne sare în ochi la ea – tricoul sau tunsoarea, de exemplu.

Ochii noștri nu captează imagini precum o cameră foto, pentru că aleg să ignore totalul în favoarea a ceea ce le-a atras atenția. Astfel, ne amintim mai degrabă detaliile care ne-au interesat decît imaginea de ansamblu.

Uneori amintirile nu sînt stocate corect

Atunci cînd îți faci o amintire, această se stochează la nivel inconștient și este adusă la suprafață cînd este cazul. Uneori însă sistemul poate da greș, precum un computer.

Exemplul clasic este cînd îți pui cheile undeva și îți spui să nu le uiți cînd pleci, dar totuși o faci. De ce? Din mai multe motive. Poate creierul tău nu a înregistrat unde ai pus cheile. Poate nu ai reținut ce a înregistrat creierul. Sau poate nu ai reținut informația corect.

Expunerea repetată la informații false te face să crezi că sînt adevărate

Se pare că dacă auzim o minciună de suficient de multe ori, vom ajunge să o credem. Acest fapt este demonstrat cel mai bine în campaniile politice.

Cînd auzi o informație pentru a doua oară, o vei înțelege mai bine. Creierul tău va echivala procesul de înțelegere cu adevărul. Așadar, data viitoare cînd găsești pe Facebook o știre care nu pare tocmai reală, gîndește-te de două ori înainte să îi dai share.

Șansele să îți amintești ceva pozitiv sînt mai mari

Studiile au arătat că oamenii rețin mai degrabă amintirile pozitive decît cele negative. Acest lucru ne ajută să confruntăm situațiile neplăcute și să ne menținem o viziune pozitivă asupra vieții, conform psihologilor,

În anii 1930, psihologii au colectat informații despre evenimentele din viața mai multor oameni și i-au pus să le eticheteze drept plăcute sau neplăcute. Ulterior, ei i-au rugat pe participanți să își amintească acele evenimente. 60% din amintirile negative fuseseră uitate, pe cînd amintirile pozitive au fost uitate în procent de numai 42%.

Déjà vu-urile sînt doar amintiri false

Déjà vu-urile sînt dificil de explicat din perspectivă științifică. Totuși, cu toții sîntem familiari cu ele – sînt acea senzație ciudată care ne lovește de nicăieri și ne face să credem că am mai trecut cîndva printr-un eveniment.