COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 750 553 INFECTAȚI 280 175(+1031)   TRATAȚI 265 946     DECESE 6586(+8)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2907
Puterea stiri: 6728

De ce mîncăm miel, pască şi ouă de Paşti

2 mai. 13:30   Diverse
10634 0

Tradiții precreștine, vechi de mii de ani, preluate de la iudei sau chinezi, au fost adaptate și îmbogățite. Astăzi, ele fac parte integrantă din ființa poporului moldovenesc.

Mielul este alimentul pascal cu cea mai veche tradiţie. Îşi are originea în perioada de dinaintea eliberării evreilor din robie. Cum Faraonul nu a vrut să-i lase pe iudei să plece spre Pămîntul Făgăduinţei, Dumnezeu a trimis asupra Egiptului zece plăgi. Cea mai cumplită a fost moartea celor întîi născuţi. Pentru ca evreii să fie feriţi de plagă, Dumnezeu le-a cerut ca fiecare familie să taie cîte un miel, să ungă cu sîngele lui pragurile uşilor şi ferestrelor, iar carnea să o mănînce friptă în foc, împreună cu azimă (pîine nedospită) şi ierburi amare. Dacă în Vechiul Testament mielul simboliza trecerea de la robie la libertate, pentru creştini mielul simbolizează sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul păcatului.

„Cruce-n casă, cruce pe masă!”

Azima (austera pască evreiască) a suferit o evoluţie spectaculoasă pînă la bogăţia păştii, cu aluat pufos de cozonac, brînză grasă de vaci, ouă, stafide, smîntînă, rom etc. De obicei, aceasta are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Deasupra se aşază un colac împletit în trei (simbol al Sfintei Treimi, rotund, deci infinit) şi o cruce.

Etnografa Elena Niculiţă Voronca scrie că înainte de a se face pasca, femeile „se grijesc, se spală pe cap, se piaptănă, îmbracă straie curate, fac rugăciuni şi apoi se apucă de plămădit” Şi faza coacerii este ritualizată: „Cînd pun în cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereţii şi apoi la gura cuptorului, zicînd: Cruce-n casă, / Cruce-n masă, /Cruce-n cer /Cruce-n pămînt,/Dumnezeu cu noi la masă,/Maica Precistă pe fereastră.”


Trei zile, masă întinsă

Oul este simbolul vieţii, al fecundităţii şi al lumii. Chinezii au fost primii care au vopsit ouă, acum 4000 de ani. De ce au fost ele preluate de creştini? O legendă spune că Maica Domnului, care plîngea sub Crucea pe care pătimea Fiul ei, avea un coş cu ouă. Sîngele Domnului a căzut peste ele şi le-a înroşit. De atunci, pentru a aminti de Răstignire, creştinii înroşesc ouă. Cînd se ciocnesc, persoana mai vîrstnică loveşte oul celui mai tînăr, zicînd „Hristos a înviat!”. Acela răspunde „Adevărat a-nviat!”. Ouă se ciocnesc doar cap în cap, niciodată cu fundul.

„Să fiu sănătos şi rumen ca oul roşu!”

La întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii toarnă apă neîncepută într-un lighean sau într-o cană, în care pun un ou roşu şi un bănuţ de argint. Apoi, toată familia se spală cu apa aceea pe faţă, după care îşi dau cu oul roşu peste obraz, zicînd: „Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie rumen ca oul”. După care se dau cu banul de argint: „Să fiu mîndru şi curat ca argintul”. Fetele au zicerile lor speciale: „Să fiu uşoară aşa cum sunt cojile de ouă care plutesc pe apă” sau „Să trec la joc din mînă în mînă, ca banul”. După care familia se aşază la masă.

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Intrarea în cafenele și restaurante ar putea fi permisă doar pentru cei testați sau vaccinați anti COVID-19. Care vor fi consecințele?
🔽🔽