COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Cum să profiți de stresul pozitiv de la seviciu

Cum să profiți de stresul pozitiv de la seviciu

Dacă este gestionat corect, stresul poate fi un lucru bun, sînt de părere experții.

În ultimele decenii, cercetările asupra stresului au arătat modul în care indivizii cu performanțe majore, cum ar fi piloții, chirurgii și sportivii profesioniști demonstrează adesea un răspuns benefic la stres, spre deosebire de binecunoscutul răspuns dăunător la stres cronic, cu efectele sale dovedite pe termen lung asupra psihicului și sănătății fizice.

Stresul pozitiv pare să contracareze toate consecințele negative ale stresului nociv și, în plus, duce la o mai bună îndeplinire a sarcinilor provocatoare. Piața locurilor de muncă și cerințele de locuri de muncă de astăzi devin din ce în ce mai solicitante și competitive, ceea ce duce la o frecvență din ce în ce mai mare a stresului nociv, numit și stres toxic, care poate duce la burn-out și concedii medicale de lungă durată, transmite tabuhighlife.ro.


Persoanele care suferă de stres toxic cronic au, de asemenea, un risc crescut de boli cardiovasculare, o durată de viață mai scurtă și o serie de afecțiuni mentale, cum ar fi depresia și abilitățile sociale compromise.

Părți importante ale acestei noi înțelegeri sînt practic aplicabile în viața de zi cu zi, nu numai pentru a preveni stresul, ci și pentru a îmbunătăți performanțele noastre printr-o pregătire specifică care ne poate crește rezistența la stres fără efectele dăunătoare ale stresului toxic.

Noua înțelegere ne permite nu numai să facem diferența între stresul pozitiv și stresul dăunător, dar descoperirile științifice indică, de asemenea, ce putem face pentru a promova și antrena stresul pozitiv pentru o performanță mai bună.

1. Stresul toxic dăunător nu este declanșat doar de amenințări la adresa corpului nostru fizic, ci și de tratamente la viața noastră socială, așa-numitul „stres social”. Stresul social dăunător se întîmplă atunci cînd simțim amenințări la incluziunea noastră socială sau la acceptarea noastră în grupuri de persoane din care dorim să facem parte, de ex. excluderea din grupuri sociale (loc de muncă, familie) sau hărțuire, dominare și umilire socială.

2. Aceiași declanșatori de stres sau evenimente provocatoare pot crea efecte de stres opuse la diferiți indivizi: adică efecte nocive la unii indivizi și benefice la alții. Factorul decisiv care determină această diferență este modul în care mințile noastre percep potențialele provocări sociale. Dacă este perceput ca o amenințare, atunci poate provoca daune, dar dacă este percepută ca o provocare care poate fi depășită, atunci aceasta va avea un efect benefic nu numai asupra corpului, ci și a minții.

3. Acest tip de „stres pozitiv” se mai numește „răspuns la provocare”, spre deosebire de „răspunsul la amenințări” care e stresul dăunător. Cele două tipuri de răspunsuri au profiluri hormonale caracteristice diferite care pot fi măsurate prin biochimie analitică.

4. Inteligența emoțională - și socială - au fost identificate recent ca fiind unele dintre cele mai importante condiții preliminare pentru organizații eficiente și o conducere bună. Atît pentru lider cît și pentru angajat, stresul dăunător este totuși una dintre cele mai distructive forțe ale inteligenței sociale a unei persoane și, prin urmare, o forță distructivă pentru climatul social al locului de muncă. Mai mult, efectele mentale ale stresului toxic includ, printre altele, amorțeala emoțională, memoria afectată și funcția intelectuală redusă, împreună cu empatia redusă, încrederea scăzută în sine și grade diferite de comportament antisocial și agresiv.

5. Stresul social dăunător este cel mai frecvent declanșat de următoarele surse frecvente:

a) Relația socială dăunătoare cu liderul / liderul stresat,

b) Conflictele dintre colegi la locul de muncă,

c) Factorii și evenimentele sociale dăunătoare din familie, cum ar fi divorțul, boala sau probleme economice și

d) Stresul toxic nociv ascuns declanșat de stresul social anterior în viață, fără nicio relație cauzală cu locul de muncă.

Acest stres toxic este deseori rezultatul unui mediu social al copilăriei dăunătoare sau al unei educații dure, dar poate fi cauzat și de o serie de alte adversități în copilărie, adolescență sau vîrstă adultă. Stresul toxic are nevoie de intervenție terapeutică, dar, în mod frecvent, persoana afectată nu este conștientă de natura exactă a traumelor sociale care stau la baza și de impactul pe care îl are asupra abilităților sociale. Acest lucru este cauzat de modul în care creierul ne protejează de sentimente și experiențe traumatice. Acest mecanism de protecție automată și non-voluntar este benefic pe termen scurt, deoarece gîndurile noastre nu au voie să „meargă acolo”. Din păcate, acest mecanism de protecție este foarte distructiv pe termen lung, din cauza impactului negativ asupra vieții noastre sociale și a bolilor legate de stres.

Aceste descoperiri pun accent pe abilitățile și formarea la locul de muncă care nu numai că îmbunătățesc climatul social, adică sentimentul individual de coeziune socială, solidaritate și încredere reciprocă, dar și abilități care dezvoltă stres pozitiv în loc de stres toxic.

Modul de a antrena stresul pozitiv este - într-un mediu de susținere - de a ajuta treptat angajații să stăpînească sarcini provocatoare importante care îi fac să se simță cel mai stresați. Motivarea angajaților și crearea unor astfel de medii impune liderilor să aibă un nivel ridicat de inteligență socială, dar, de asemenea, important, abilități superioare de coaching.

Scopul acestui coaching este de a stabili obiective individuale într-un mediu care acceptă o performanță variabilă de la o zi la alta, în încercarea de a găsi continuu noi modalități de a îmbunătăți și stăpîni stresul și să utilizezi un răspuns pozitiv la stres.

Pentru a-și ajuta angajații să-și stăpînească stresul, liderii trebuie să pună accent pe abilități sociale, valori și activități care susțin un climat social prietenos, respectuos pentru a consolida coeziunea socială a echipei - așa-numitul „capital social”.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load