Untul este acuzat numai de rele: are prea multe calorii, prea mulţi acizi graşi nocivi, care astupă arterele. Aceste idei sînt o mană cerească pentru producătorii de margarină vegetală.
Dat fiind conţinutul său ridicat în grăsimi saturate, untul, materie grasă obţinută din smîntînirea laptelui în care au fost adăugaţi ( sau nu) fermenţi naturali, trebuie consumat cu moderaţie.
Apreciată este mai cu seamă onctuozitatea sa, gustul care îmbogăţeşte numeroase preparate şi conţinutul ridicat de vitamina A, benefică pentru ochi, şi vitamina D, cu rol în absorbţia calciului şi a fosforului, pe care o facilitează.
Termenul margarină desemnează orice produs care poate înlocui untul. Margarina vegetală este obţinută din grăsimi vegetale, nu animale. Cele mai bune sînt margarinele bio, cu grăsimi nehidrogenate şi cu un conţinut cît mai mic de uleiuri cu procent ridicat de acizi graşi saturaţi, aceştia din urmă fiind cei care dau margarinei consistenţa solidă. Este de dorit ca uleiul de palmier, deseori prezent în compoziţia margarinei, să nu depăşească o anumită proporţie. Unele persoane evită consumul zilnic de unt şi de margarină deopotrivă, preferînd uleiul de măsline de calitate.
Untul: de ce e bun pentru organism
Grăsimi şi vitamine. Pe lîngă grăsimi (67% grăsimi saturate, 30% mononesaturate şi 3 % polinesaturate) untul conţine vitaminele A (retinol, betacaroten). B2, B3, B5, B9, B12, D, E, K.
O culoare plăcută. Cu cît este mai galben, cu atît conţinutul de betacaroten ( provenit din iarba păscută de vaci) este mai mare. Acest antioxidant combate radicalii liberi care favorizează îmbătrînirea prematură a organismului.
Untul: beneficii nutriţionale
25 g de unt acoperă 30% din necesarul zilnic de vitamina A. Consumat în stare crudă, este o grăsime uşor de digerat.
Alegeţi un unt obţinut din smîntînă crudă (dificil de de găsit, deoarece nu este pe gustul tuturor) sau untul de putinei, de preferat cel bio. Acesta din urmă este un unt care a avut timp să se matureze. Untul cu DOC respectă un procedeu tradiţional de obţinere şi are caracteristici regionale.
Untul: cum îl consumăm
În stare crudă sau gătit. Trebuie să evităm totuşi tratarea lui termică îndelungată, deoarece devine toxic ( mai ales la temperaturi de peste 130 de grade Celsius. Prin urmare, nu prăjiţi ouăle în unt.
Untul: cum îl păstrăm
Untul din smîntînă crudă trebuie consumat rapid (în mai puţin de opt zile) şi păstrat la frigider. Untul pasteurizat rezistă în frigider pînă la trei luni.
100 de g de unt
727 kcal
0, 85 g protein
81 g lipide
0, 06 g glucide
Index glicemic: 40
Untul: ce spun cercetările
În general, consumul de grăsimi saturate este de 20 de ori mai mare, cu toate că ar trebui să le evităm. Deseori, lichidele din produsele lactate şi mai ales cele din unt sînt acuzate că determină creşterea mortalităţii în urma afecţiunilor coronariene. Regimul mediteraneean presupune calităţi mici de lapte şi unt, iar avantajele sînt bine cunoscute.
Un studiu clinic recent a demonstrate că grăsimile trans (un tip de grăsimi saturate) în cantitate ridicată reduc nivelul costereolului bun, HDL, şi îl sporesc pe cel al colesterolului rău. Acest tip de grăsimi este prezent îndeosebi în uleiurile vegetale hidrogenate.
Mai multe studii au sugerat că există o relaţie între consumul de unt şi anumite tipuri de cancer, dar niciun test clinic riguros nu a confirmat această relaţie. În plus, un studiu realizat în Brazilia a arătat că, graţie conţinutului de vitamina A, consumul de unt este util în caz de cancer bucal.
Adăuga comentariu