Colecţia de artă a miliardarului francez Francois Pinault, deschisă publicului din 22 mai la Paris

Redeschiderea săptămîna aceasta a muzeelor din Paris îi va oferi în cele din urmă miliardarului francez Francois Pinault şansa de a-şi prezenta vasta colecţie de artă contemporană, care cuprinde de la porumbei împăiaţi la scaune care se topesc treptat.

Inaugurarea muzeului, aflat în clădirea unei burse de mărfuri din secolul al XIX-lea, la doar cîteva străzi distanţă de muzeul Luvru, a fost amînată de două ori din cauza pandemiei de coronavirus după ce anterior a avut parte de mai multe ghinioane, proiectul iniţial fiind abandonat în 2005.

Pinault, în vîrstă de 84 de ani, care a făcut avere din comerţul cu cherestea înainte să intre în domeniul retail-ului prin compania care astăzi poartă numele Kering şi este administrată de fiul său, calcă pe urmele rivalului său, magnatul din domeniul bunurilor de lux Bernard Arnault, în încercarea de a-şi pune amprenta asupra scenei de artă pariziene prim muzee şi proiecte de renovare.

Bourse de Commerce - Pinault Collection, care îşi va deschide porţile pe 22 mai, va oferi vizitatorilor posibilitatea de a admira vastul tezaur de opere de artă deţinute de magnat, pe care a început să le achiziţioneze începînd cu anii 1980, şi care cuprinde, printre altele, creaţii ale fotografei Cindy Sherman şi ale pictorului Peter Doig.

Cele 200 de opere de artă care vor fi expuse cu prilejul deschiderii, multe scoase direct din depozit, sînt semnate, printre alţii, de artişti care nu au avut retrospective în Franţa, cum ar fi Kerry James Marshall, cunoscut pentru picturile înfăţişînd personaje de culoare şi explorări ale istoriei afro-americane.
O operă efemeră a artistului Urs Fischer, născut în Elveţia, va fi una dintre piesele de rezistenţă la lansare, alcătuită din sculpturi din ceară instalate în spaţiul central, reprezentînd scaune şi o statuie dintr-un material asemănător marmurei, concepute astfel încît să se topească lent, pe o perioadă de şase luni, ca şi cum ar fi fost aprinse.

La înălţime, porumbei împăiaţi privesc în jos înspre galerie în cadrul unei instalaţii de artă denumite ''Others'', de Maurizio Cattelan, concepută pentru a conferi vizitatorilor sentimentul tulburător că sînt observaţi.

Proiectul vine după o tentativă a lui Pinault de a construi un nou muzeu în vestul Parisului pe amplasamentul unei foste fabrici de automobile Renault, care a rămas blocat din cauza disputelor cu autorităţile locale. Miliardarul a deschis de atunci două muzee în Italia, la Veneţia.

Arnault, preşedintele şi CEO-ul gigantului de lux LVMH, a construit în vestul capitalei franceze sediul fundaţiei Louis Vuitton, într-o clădire cu o arhitectură futuristă proiectată de Frank Gehry, pe care a deschis-o expoziţiilor publice începînd cu 2014.

De asemenea, sediul Cartier Foundation, asociată cu brandul de bijuterii deţinut de compania elveţiană Richemont, a fost un punct important de atracţie pentru expoziţii de artă contemporană în Paris începînd cu anii 1980.

Pe 19 mai, numeroase muzee din Franţa se redeschid pentru prima dată din octombrie, odată cu relaxarea restricţiilor împotriva COVID-19. Bourse de Commerce - Pinault Collection va primit un număr zilnic de vizitatori cuprins între 600 şi 700, limitat faţă de capacitatea integrală de 1.700.

În peisajul artistic aglomerat al Parisului, odată dominat de instituţii publice, muzeele private oferă acum o perspectivă proaspătă, a precizat directorul Bourse de Commerce, Martin Bethenod.

''În prezent există o scenă de artă mai echilibrată, e un fel de ecosistem în care privatul şi publicul pot colabora'', a declarat Bethenod pentru Reuters.

Exteriorul Bourse de Commerce, clădirea unei foste burse de cereale, a fost restaurat, în timp ce la interior, vechiul se amestecă cu noul. O pasarelă din ciment proiectată de arhitectul japonez Tadao Ando oferă vizitatorilor o privire mai de aproape asupra cupolei impozante din sticlă precum şi asupra unei picturi de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, care înfăţişează o perspectivă învechită, eurocentrică asupra lumii, plină de stereotipuri culturale.

Unul dintre obiectivele proiectului este de a pune clădirea în dialog cu artişti contemporani, a spus Bethenod.

''Perspectiva domnului Pinault este foarte mult legată de probleme din societate, probleme sociale, probleme politice, de gen, culturale'', a adăugat acesta.