Icebergul A-68 este destul de mare încât poate „găzdui” de cinci ori pe suprafaţa sa oraşul New York. Totuşi, A-68 s-ar părea că a pornit pe ultimul drum al său. „Sunt în continuare surprins de faptul că ceva atât de subţire şi fragil a rezistat atât de mult”, spune un glaciolog.
Noi fotografii prin satelit, surprinse pe 23 aprilie, de către Sentinel-1 al Agenţiei Spaţiale Europene arată că din gigantul icerberg numit A-68 s-a desprins o bucată enormă de gheaţă, măsurînd în jur de 175 de km2 în timp ce pluteşte pe ape tot mai calde la nord de peninsula Antarctică, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.
Chiar dacă acesta este cel de-al doilea eveniment major de desprindere prin care trece A-68 de cînd s-a „eliberat” de calota glaciară Larsen C în iulie 2017, recentul eveniment ar putea însemna începutul sfîrşitului pentru iceberg, a explicat glaciologul Adrian Luckman pentru BBC.
„Presupun că ultima despărţire începe acum, dar fragmentele ulterioare vor rămîne probabil cu noi pentru următorii ani”, a spus Luckman, glaciolog de la Universitatea Swansea din Marea Britanie, care a urmărit progresul lui A-68 din ultimii trei ani.
Atunci cînd A-68 s-a despărţit pentru prima oară de Antarctica, suprafaţa sa măsura în jur de 6.000 de km2 - destul de mare încît să poate găzdui cinci districe ale New York City încă de cinci ori. A-68 a devenit instant cea mai mare calotă glaciară liber-plutitoare din lume. Încă mai deţine titlul şi astăzi chiar dacă a mai pierdut din suprafaţă şi a ajuns la „doar” 5.100 de km2 în ultimii trei ani.
De menţionat este că nu este cel mai mare iceberg identificat vreodată, acea onoare îi revine lui B-15, care s-a desprins de Antarctica în anul 2000 şi măsura în jur de 11.000 de km2 înainte să se facă „bucăţi”.
În ciuda mărimii impresionante, A-68 este remarcabil de subţire. „sînt în continuare surprins de faptul că ceva atît de subţire şi fragil a rezistat atît de mult în largul mării”, a mai spus Luckman.
Adăuga comentariu