Ce complicații pot apărea dacă folosim excesiv tastatura și mouse-ul

Omul modern stă peste 8 ore la birou, în fața unui calculator.

Dincolo de afectarea vederii, mai sînt cîteva probleme serioase, care se răsfrîng asupra stării noastre de sănătate.

La oamenii care folosesc zilnic tastatura și mouse-ul, cea mai întîlnită afecțiune este sindromul tunelului carpian.

Sindromul tunelului carpian este o afectiune a incheieturii mainii, a carei cauza este, in cele mai multe situatii, folosirea inadecvata a tastaturii si mouse-ului calculatorului. Totodata, mai exista si alte profesii cu un risc crescut pentru acest sindrom. Printre acestea se numara lucratorii de la benzile de fabricatie, soferii, menajerele, frizerii sau brutarii. Riscul este cauzat de folosirea indelungata a incheieturii mainii sau realizarea unor miscari repetate si prelungite, care cer prea multa forta.

De asemenea, pot exista si factori care sa favorizeze aparitia sindromului tunelului carpian. Cativa dintre ei sînt urmatorii: hipotiroidismul, boala renala, diabetul zaharat, alcoolismul, obezitatea.

Tunelul carpian este un canal stramt, ce se gaseste in centrul incheieturii. Prin acest canal trece nervul median, responsabil inervarii unei parti a mainii. Diametrul canalului se poate stramta si poate comprima nervul, sub actiunea unor factori diversi. Astfel, nervul va fi impiedicat sa mai functioneze corect.

Simptomele acestei boli includ furnicaturi la nivelul degetelor, durere la nivelul mainilor sau scaderea fortei musculare. Durerile nocturne ale acestor zone sînt, de asemenea, posibile. Pe termen lung, mana isi poate pierde subit forta sau se pot scapa involuntar obiecte din mana. In cel mai rau caz se poate ajunge la paralizia mainii, potrivit neurologului Dan Mitrea, într-un interviu dat revistei ”Cariere”.

Chiar daca la prima vedere acest sindrom poate parea de o gravitate mica si poate fi chiar ignorat de unii, este important sa fie tratat inca de la depistarea lui. In cazul sindromului tunelului carpian, tratamentul se face in functie de gravitatea bolii. Daca pacientul prezinta simptome usoare, este necesara protejarea incheieturii cu o orteza si se poate recurge la sedinte de laserterapie. Laserterapia este un procedeu terapeutic ce consta in aplicarea, direct pe piele, a unei surse de lumina. Aceasta penetreaza tesuturile, declansand modificari biologice, care conduc spre intensificarea circulatiei sanguine locale, inlaturarea temporara a durerii si a rigiditatii din muschii minori si articulatii si relaxarea muschilor. Se poate ajunge la operatie daca degetele amortesc constant si scade forta musculara la nivelul acestora.

Pentru prevenirea acestei boli aveti grija ca atunci cand stati in fata calculatorului sa pastrati o pozitie corecta. De asemenea, va puteti ridica in picioare periodic pentru a va indrepta spatele.

Cum trebuie ținută mîna pe birou, pentru a nu avea probleme

Partea superioară a ecranului calculatorului trebuie să fie la înălţimea ochilor. Ideal ar fi ca ecranul calculatorului şi tastatura să fie separate, pentru a putea fi regalte astfel încît să obţii cea mai confortabilă poziţie. De aceea, pentru lucrul prelungit este recomandat să foloseşti un desktop, nu un laptop. Braţul şi antebraţul trebuie să fie în unghi drept, raportate la tastatură. Nu sprijini încheietura pe marginea biroului. Nivelul incheieturii trebuie să fie mai sus decît cel al vîrfurilor degetelor.

Nu ar trebui să fii nevoit să ţii mîinile întinse în sus atunci cînd scrii, ci tastatura ar trebui să fie mai jos. De altfel, la asta foloseşte compartimentul retractabil de sub biroul tău, pe care ţii orice altceva în afară de tastatură.

Mouse-ul ar trebui să fie plasat în prelungirea umărului, permiţînd antebraţului să se sprijine pe masă. Evită să ai mouse-ul prea departe de tastatură, pentru că ar trebui să îl foloseşti întinzînd cotul, cu braţul încordat, ceea ce ţi-ar putea provoca dureri din ceafă pînă la degete.

Scaunul trebuie să aibă spătar înclinabil, iar şezutul să îmbrace zonele lombară şi dorsală. De asemenea, scaunul trebuie să poată fi reglat în înălţime şi să aibă roţi, ca să asigure o mobilitate bună. De asemenea, este important să faci pauze regulate, atît pentru a elibera de presiune şi efort zonele palmelor şi ale încheieturilor, dar şi pentru a-ţi regenera creierul.

Şi, din cînd în cînd, poţi face cîteva exerciţii pentru a elibera tensiunea acumulată în încheietură. Roteşte încheieturile, cu palmele îndreptate în jos, de cinci ori spre stînga şi apoi de cinci ori spre dreapta. Prinde cu mîna dreaptă degetul mare al mîinii stîngi şi trage-l în spate, pînă cînd simţi o uşoară tensiune. Menţine poziţia cît numeri pînă la zece. Repetă exerciţiul de cinci ori şi fă-l şi pentru degetul mîinii drepte. Strînge în mînă o mică minge din cauciuc timp de zece secunde, de cinci ori şi apoi întinde degetele răsfirate, cît de mult poţi, timp de zece secunde, tot de cinci ori.