Catastrofe meteorologice: ONU vrea o reţea globală de alertă timpurie

Ploi torenţiale, tornade sau cicloane: pentru a salva vieţi este nevoie de avertizări asupra iminenţei pericolului. În cinci ani, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) vrea ca toate persoanele de pe Pămînt să fie protejate de sisteme de alertă timpurie.

Un obiectiv ambiţios. O treime din populaţia lumii nu dispune în prezent de un astfel de sistem de alertă asupra fenomenelor meteorologice din ce în ce mai violente pe fondul schimbărilor climatice.

În Africa, 60% din populaţie nu este acoperită.

"Această situaţie este inacceptabilă", a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, la lansarea planului de acoperire cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.

"Schimbările climatice provocate de om cauzează în prezent daune în toate regiunile lumii", a amintit Guterres.

"Jumătate din umanitate se află deja în zona de pericol", iar "frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme vor creşte pe măsură ce încălzirea globală a planetei se accentuează", a estimat el.

Secretarul general a solicitat, aşadar, Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) să conducă acest efort şi să prezinte un plan de acţiune pînă la sfîrşitul anului, la următoarea Conferinţă ONU privind schimbărilor climatice, în Egipt.

Bani bine cheltuiţi

Planul de acoperire este de aşteptat să coste în jur de 1,5 miliarde de dolari. Bani bine investiţi, potrivit organizaţiei internaţionale, avînd în vedere pagubele provocate de secete, ploi torenţiale sau chiar tornade, cicloane şi uragane.

Oriunde există, aceste sisteme de alertă îşi dovedesc utilitatea, permiţînd autorităţilor să pregătească mai bine operaţiunile de intervenţie, limitînd eventualele pagube şi oferit ocazia locuitorilor să se adăpostească.

"Consolidarea capacităţilor de prognoză înseamnă a ajuta pe toată lumea să-şi dezvolte capacitatea de acţiune", a subliniat Guterres.

"Sistemele de avertizare timpurie salvează vieţi. Să ne asigurăm că toate ţările beneficiază", a adăugat secretarul general al ONU.

Pentru Petteri Taalas, secretarul general al OMM, aceste sisteme oferă unul dintre cele mai bune randamente ale investiţiei dintre toate proiectele de adaptare la problemele asociate încălzirii climei.

Potrivit unui comunicat emis de OMM, numărul catastrofelor înregistrate a crescut de cinci ori între 1970 şi 2019, ca urmare a schimbărilor climatice şi a numărului mai mare de evenimente meteorologice extreme, dar şi a unor sisteme de alertare mai eficiente.

"Datorită unor alerte mai bune, numărul vieţilor pierdute a scăzut în mod dramatic - de aproape trei ori - în aceeaşi perioadă, datorită prognozelor meteorologice mai eficiente şi a unei gestionări mai active şi mai coordonate a dezastrelor", se arată în comunicat.

Potrivit unor estimări, o avertizare emisă cu 24 de ore înainte de apropierea unei furtuni sau a unui val de caniculă poate reduce pagubele cu aproape o treime.

Pentru a îndeplini obiectivele climatice ale Acordului de la Paris şi pentru a limita, dacă este posibil, creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius trebuie "reduse emisiile globale cu 45% pînă în 2030 pentru a atinge neutralitatea carbonului pînă la jumătatea secolului", a amintit Guterres, insistînd asupra necesităţii de a elimina dependenţa de combustibilii fosili, cu precădere de cărbune.

"Datorită sistemelor de alerte putem proteja vieţi, putem proteja bunuri, infrastructură şi biosfera", a insistat Taalas.

În Africa, situaţia este contrastată între regiunea de vest care este destul de bine asigurată, cum este cazul statelor costiere, precum Kenya sau Maroc, şi regiunea centrală a continentului, care suferă din cauza deficitului de date. "Ne putem adapta doar la ceea ce cunoaştem", a declarat la începutul lunii martie Mohamed Adow, fondatorul organizaţiei Power Shift Africa. "Cum creezi un sistem de alertă timpurie pentru evenimente meteorologice extreme dacă nu ai date?", s-a întrebat el.