Am putea afla cum a apărut viața pe Pămînt

Soarele nostru are o vechime de aproximativ 4,6 miliarde de ani. Știm asta datorită modelelor științifice și studiilor privind stelele similare, precum și de pe urma observațiilor altor stele cu mase similare.

Știm că Soarele a devenit mai fierbinte de-a lungul timpului și mai știm că în aproximativ 5 miliarde de ani Soarele va deveni o stea roșiatică gigantică înainte să moară și să devină o pitică albă.

Însă, mai sînt multe detalii din istoria Soarelui pe care nu le știm. Cît de active a fost în tinerețe? Ce proprietăți ale Soarelui timpuriu au permis apariția vieții pe Pămînt în urmă cu miliarde de ani?

Dacă am avea o mașină a timpului, am putea călători în trecutul îndepărtat pentru a observat Soarele timpuriu. Însă, avînd în vedere că asta nu este posibil, putem face un alt lucru: să ne uităm la stele tinere cu dimensiuni și compoziții similare Soarelui.

O sosie solară tînără numită kappa-1 Ceti

Astfel de cercetări au mai fost făcute și cu stele mai vechi. Spre exemplu, HIP 102152 este o sosie solară cu aproximativ 4 miliarde de ani mai bătrînă decît Soarele nostru. Acum, o echipă de cercetători a studiat o sosie solară tînără numită kappa-1 Ceti.

Steaua a început să fie studiată încă din anii 1940. Este foarte similară cu Soarele nostru în privința masei și a conținutului metalic, însă are o vechime de doar 600 milioane de ani. În studiul lor, oamenii de știință au integrat date observaționale de la kappa-1 Ceti cu modele solare evolutive.

Astfel, aceștia au putut elabora predicții despre comportamentul Soarelui la o vîrstă similară, scrie Science Alert.

Ce posibilități fascinante despre Soare și viața pe Pămînt mai dezvăluie noul studiu?

Cercetătorii au concluzionat că Soarele se rotea cel mai probabil de trei ori mai rapid decît o face acum, avea un cîmp magnetic mai puternic și emitea mai multe erupții solare și particule încărcate energic.

De asemenea, viața pe Pămînt a apărut în aceeași perioadă, atunci cînd Soarele avea 600 milioane de ani. Înțelegerea Soarelui la această vîrstă ne-ar putea oferi indicii despre apariția vieții terestre.

Studiul mai dezvăluie și alte posibilități fascinante. Avînd în vedere că Terra avea un cîmp magnetic mai slab pe atunci, erupțiile solare de la Soarele tînăr ar fi expus planeta noastră la mai multe particule încărcate energetic decît în zilele noastre. Aceste particule ar fi ajutat la formarea de molecule complexe pe Pămînt. Așadar, un Soare tînăr și activ ar fi jucat un rol crucial în formarea „cărămizilor vieții”.