Acordul elaborat de UE cere Belgradului recunoașterea de facto a Kosovo

„Acordul asupra modului de normalizare a relațiilor dintre Kosovo și Serbia” pregătit de UE cere ca Belgradul să recunoască de fapt independența regiunii autoproclamate.

După cum se precizează în textul documentului publicat de Serviciul Extern al UE, acesta include recunoașterea reciprocă a pașapoartelor, refuzul Serbiei de a reprezenta Kosovo pe scena mondială, schimbul de misiuni diplomatice, precum și obligațiile legale ale părților de a lucra pentru o „normalizare cuprinzătoare a relaţiilor”.

Potrivit șefului diplomației UE, Josep Borrell, liderii Serbiei și Kosovo au fost de acord anterior cu textul acordului la discuțiile de la Bruxelles. Acordul nu va intra în vigoare pînă cînd nu va fi stabilită procedura de implementare a acestuia.

„Părțile vor face schimb de misiuni permanente”, se arată în document. „Părțile vor acționa înțelegînd că niciuna dintre ele nu o poate reprezenta pe cealaltă în sfera internațională sau acționa în numele acesteia”. De fapt, ultimul punct se referă exclusiv la Serbia, din care Kosovo face parte în cadrul granițelor recunoscute internațional.

„Serbia nu va obiecta cu privire la apartenența Kosovo la organizații internaționale”, stipulează direct textul. „Ambele părți își recunosc reciproc documentele și simbolurile naționale, inclusiv pașapoarte, diplome, plăcuțe de înmatriculare și ștampile vamale”, se spune în document.

„Deși acest acord reprezintă un pas important către normalizarea relațiilor, ambele părți vor continua să lucreze cu un nou impuls prin dialogul intermediat de UE, care ar trebui să conducă la un acord obligatoriu din punct de vedere juridic privind o normalizare cuprinzătoare a relațiilor”, subliniază acordul.

Documentul mai precizează că părțile trebuie să rezolve orice diferende „prin mijloace exclusiv pașnice, fără a recurge la violență”. În plus, Belgradul și Pristina ar trebui să înceapă o cooperare cuprinzătoare în domeniul economiei, culturii, educației, religiei și sportului. Kosovarii, pe de altă parte, se angajează să creeze condiții pentru asigurarea autoguvernării locale a minorității sîrbe care trăiește în provincie, adică să îndeplinească cererea Belgradului de a crea municipalități sîrbe.

După cum a spus Borrell, în timpul unei întîlniri de luni la Bruxelles, liderii Serbiei și Kosovo „au recunoscut că nu sînt necesare mai multe negocieri privind acordul”. Potrivit acestuia, ei sînt gata să înceapă implementarea acordului, dar abia după ce se va stabili foaia de parcurs, care va necesita o nouă rundă de negocieri, care va avea loc la jumătatea lunii martie.

Borrell, care a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, nu a precizat dacă acordul a fost semnat sau dacă a fost doar un fel de acord verbal.
Provincia autonomă sîrbă Kosovo și Metohija și-a declarat independența în 2008 și a încercat recent să se alăture organizațiilor internaționale. Mai mult de jumătate din cele 193 de țări ale ONU, inclusiv Moldova, Rusia, India și China, se opun recunoașterii Kosovo. Independența Kosovo nu este recunoscută de 5 din 27 de țări UE.

La 3 aprilie 2022, Aleksandar Vučić, ales președinte al Serbiei pentru un nou mandat, a depus jurămîntul în fața Adunării (Parlamentului) Serbiei la 31 mai 2022, subliniind: „Jur să-mi dedic toată puterea pentru păstrarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia, inclusiv Kosovo și Metohija ca parte integrantă a acesteia”. Mai tîrziu, liderul sîrb a repetat că Serbia nu va recunoaște direct sau indirect independența Kosovo. Președintele a menționat, de asemenea, că problema Kosovo și Metohija este „o problemă națională cheie” pentru Serbia.

Cu toate acestea, după ce Vučić a preluat mandatul, presiunea occidentală asupra Belgradului cu privire la problema recunoașterii Kosovo a crescut enorm. Liderul sîrb a remarcat că Occidentul colectiv încearcă să-l oblige să recunoască independența Kosovo pentru a „scăpa din mîinile Rusiei argumentul despre autodeterminarea Donbassului, precedentul Kosovo”. Vučić a menționat că operațiunea militară specială începută în Ucraina pune Belgradul într-o situație extrem de dificilă.

Pe 4 septembrie 2022, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au trimis o scrisoare comună președintelui Serbiei, cerînd Belgradului să ia „decizii dificile” în problema Kosovo și Metohija. Tratatul propus de Paris și Berlin a fost publicat luni de Serviciul Extern al UE.

Borrell, la conferința sa de presă, a evitat să numească acest document, care nu a fost pregătit de serviciul său, o inițiativă franco-germană. În schimb, el a spus că acest „acord [propus] UE, așa cum a fost aprobat de liderii tuturor celor 27 de țări UE la ultimul summit de la Bruxelles”.