X 
Coronavirus stiri: 8130
Obiectiv european stiri: 326
Criza energetică stiri: 933

Istoricii fac săpături arheologice în centrul Capitalei

5 aug. 21:16   Capitala
1588

Săpături arheologice în centrul Chișinăului. Istoricii încearcă să găsească urmele unei vechi cetăți, construite în perioada războaielor ruso-turce. Primele lucrări deja au început.

Cot la cot cu studenții, muncesc de zori și cercetătorii științifici pentru a reconstrui o parte a istoriei orașului. Este pentru prima dată cînd sînt alocați bani din bugetul municipal pentru săpături arheologice, transmite Jurnal.md.

Săpăturile arheologice au loc în preajma circului din Chișinău, lîngă Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena. În trecut, practic toată zona făcea parte din fortăreața turcilor, construită la sfîrșitul secolului XVIII. Acolo, unde, în acele timpuri, exista satul Visterniceni.

Istoricii sînt ghidați de planurile militare din acea perioadă, pe care le-au găsit în arhive și le-au suprapus cu hărțile contemporane. În premieră se încearcă stabilirea locului exact al cetății. Se știe că era amplasată pe malul rîului Bîc, fiind protejată natural de relief. Acum, însă, identificarea este destul de dificilă. Construcția drumurilor și a clădirilor din jur a generat schimbări majore.

chisinau.md


Pentru a găsi urmele fortăreței ridicate de către turci la sfîrșitul secolului XVIII, arheologii au săpat șase metri în pămînt, pînă au dat de stratul steril. Așa se numește zona care nu conține urme ale activității umane. Primele semne arată ca sînt pe calea cea dreaptă - anume aici ar putea fi unul dintre șanțurile cetății vechi.

„Observăm un strat cenușiu, mai vechi, care, conform formei albiate, ar fi un fund de șanț. Adîncimea șanțului atunci cînd era funcțional, dacă calculăm cu palisada și valul exterior, era cred că de peste zece metri”, afirmă arheologul Ion Rusu.

Denumirea cetății nu se cunoaște. Toate informațiile pe care le cunosc istoricii sînt din documentele de arhivă.

„Sigur, această cetate este ridicată în legătură cu războaiele ruso-turce de la sfîrșitul secolului XVIII, care se duceau, de regulă, pe spatele populației locale din Moldova. Una dintre ipoteze este că turcii se retrăgeau și au distrus-o pentru a nu rămîne pentru armata rusă, care înainta în regiune”, spune Ion Tentiuc, cercetător științific la Muzeul Național de Istorie.

Cei care îi ajută pe arheologi să descopere istoria Chișinăului sînt studenții de la istorie, care fac practica anuală.

Sub pămînt se ascunde încă un Chișinău, spune mai în glumă, mai în serios, cercetătorul științific Ion Tentiuc.

„Ne va permite să înțelegem mai exact procesele sociale și politice care se derulau și istoria Chișinăului din acea perioadă. Mulți oaspeți și turiști din străinătate ne vizitează. De multe ori ridicăm din umeri pentru că nu avem ce le arăta, chiar dacă avem”, susține Ion Tentiuc.

Pentru a efectua săpăturile arheologice au fost alocate cinci milioane de lei printr-o decizie a Consiliului Municipal. Proiectul aparține Universității Pedagogice „Ion Creangă” și durează 11 luni, iar coordonatorul acestuia este doctorul habilitat Sergiu Musteață.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав