Își vor deschide din nou brațele "Porțile Orașului"?

A doua șansă pentru"Porțile Orașului"?

Deja de mai mulți ani "Poarțile Orașului" sînt considerate principala carte de vizită a capitalei Republicii Moldova, imaginea sa, unul dintre cele mai importante simboluri arhitecturale naționale ale țării, care se află în sectorul Botanica al capitalei, făcînd legătură între oraș și Aeroportul Internațional Chișinău.

O construcție multietajată în trepte, care seamănă cu o poartă uriașă deschisă, este primul lucru pe care îl văd oaspeții străini și cetățenii moldoveni atunci cînd intră în oraș pe principala stradă a Chișinăului - bulevardul Dacia.

Atracția locală s-a bucurat întotdeauna de o atenție deosebită. Originalitatea proiectului arhitectural impresionează nu numai adevărații cunoscători ai artei – artiști, fotografi, arhitecți și designeri, ci și oamenii obișnuiți. "Porțile Orașului" sînt adesea pictate, fotografiate, despre ele se scriu articole și chiar sînt inventate legende urbane.

Cu toate acestea, reprezentantul cu 24 de etaje al patrimoniului arhitectural al URSS, cu trecerea timpului s-a uzat și și-a pierdut aspectul original și, împreună cu el, și farmecul care oferea capitalei moldovenești un anumit mister și o înzestra cu o forță deosebită.

Acest lucru se întîmplă adesea în țara noastră atunci cînd clădirile vechi care respiră cu istoria orașului nu pot relata despre aceasta locuitorilor săi, deoarece, din cauza faptului că nu sînt renovate și îngrijite de către autoritățile locale, aceste clădiri se învechesc văzînd cu ochii. Și asta în timp ce în multe țări vecine este păstrat chiar și cel mai modest obiect arhitectural.

Pierzîndu-și aspectul bine îngrijit, aceste clădiri se transformă în cele din urmă în clădiri obișnuite, "abandonate" care nu se deosebesc unele de altele, în care se adună în fiecare seară tinerii din capitală pentru a se distra.

Dar ce-ar fi dacă "Porțile Orașului" mai au o șansă?

Planuri grandioase care nu vor deveni realitate

Puțini oameni știu că originea ideii "Porților Orașului" își ia începutul într-o cu totul altă soluție arhitecturală, care așa și nu a fost niciodată aprobată, iar designul pe care îl vedem astăzi se deosebește semnificativ de ideea originală.

O întîmplare norocoasă ne-a oferit șansa să facem o călătorie interesantă în timp. Intrînd la o ceașcă de cafea într-una din cafenelele lui Alexandr Stukalov din capitală, am descoperit pe peretele "CoffeeMolka" un desen curios cu autograf care ne-a trezit interesul.

În mijlocul discuției, Stukalov ne-a spus despre un fapt interesant. Se pare că acesta nu este un simplu desen, ci o schiță – un plan autentic al părții stîngi a complexului rezidențial "Porțile Orașului", proiectat cîndva de arhitectul Anatolii Spasov și oferit celebrei cafenele din Chișinău în calitate de cadou neobișnuit. Lui Stukalov i-a plăcut un astfel de cadou, pentru că iubește foarte mult orașul nostru și atracțiile locale și susține ca nimeni altcineva orice decizii pozitive și inovații care vizează dezvoltarea infrastructurii urbane.

"Cred că "Porțile Orașului" este o relicvă a Chișinăului", spune Stukalov.

Anatolii Spasov a fost arhitectul care a făcut parte din grupul de lucru care a proiectat "Porțile Orașului". Atunci, la Chișinău au fost invitați cei mai buni specialiști din întreaga URSS, deoarece Chișinăul sovietic avea nevoie de dezvoltarea infrastructurii, soluții inovatoare, interesante și îndrăznețe, proiecte proprii, deosebite de altele, care au format în cele din urmă aspectul modern al orașului nostru.

Ideea proiectului în sine aparține lui Iurie Tumaneanu, care a fost invitat în 1975 în funcția de arhitect șef al Institutului de proiectare Chișinău Proiect. Tumaneanu a lucrat la "cartea de vizită" a Chișinăului împreună cu soția sa Iulia Skvorțova.

În doar trei ani, visul a devenit realitate: construcția clădirii a început în 1977, iar în 1980 lucrările ajunseseră deja la sfîrșit.

Arhitecții au folosit cele mai avansate tehnologii pentru timpul lor. De exemplu, cofrajul monolit a permis realizarea aspectului de scară la fiecare două etaje, ceea ce a fost un fel de know-how pentru acea perioadă.

Conceptul arhitectural original al "Porților orașului" prevedea planuri grandioase – cele mai noi tehnologii, lifturi de mare viteză, apartamente cu amenajări nestandarde cu două balcoane, centre comerciale, care, după cum vedem în schiță, urmau să fie amplasate în partea din față a clădirii, partea superioară a "jumătății" stîngi a porții urma să servească drept una dintre principalele decorațiuni. Pentru aceasta a fost prevăzut un decor special cu note din ornamentul moldovenesc.

"Există și un alt concept care trebuia să imite arhitectura tradițională moldovenească. În ea găsim elemente ale arhitecturii satelor moldovenești. În flori sculptate în piatră. Din păcate, acest proiect drăguț nu a fost realizat. Cred că astfel de proiecte pot fi realizate acum, în secolul XXI, dar la începutul anilor 80 autoritățile orașului au respins acest concept și au urmat proiectul elaborat de Institutul "Chișinău-Proiect", a precizat pentru Noi.md șeful Departamentului Energie Durabilă și Investiții, Ion Stefăniță.

Există o versiune conform căreia cireașa de pe tort trebuia să fie un arc care să lege "poarta" deschisă. Dacă această idee ar fi putut consta într-o soluție de iluminare și cît de adevărată este versiunea - astăzi nu putem decît să ghicim, dar merită să

presupunem că în întunericul orașului de noapte, miile de luminițe pe cei doi giganți de 24 de etaje ar fi creat o atmosferă magică.

Distrugere ca după război

Ce s-a întîmplat cu principala atracție a orașului?

"Porțile Orașului" au fost întotdeauna asociate cu protecția – cu ceva mare, puternic, neînfricat. Ele erau numite "Cetatea Chișinăului", "titanul de beton", se spunea că vor supraviețui oricărui cutremur. Acum, mîndria arhitecturii sovietice nu se deosebește de clădirile obișnuite, iar fostul aspect solemn s-a pierdut demult printre infrastructura urbană modernă. Acum toată emoția a rămas doar pe acea schiță din cafeneaua lui Stukalov și poate în memoria locuitorilor Chișinăului.

Astăzi, acest loc nu mai inspiră atît de mult locuitorii sectorului Botanica, ci, dimpotrivă - respinge. Localnicii chiar s-au obișnuit să scrie povești înfricoșătoare și să vorbească despre energia negativă a acestui loc, dar toate acestea, desigur, sînt doar invenții. La drept vorbind, presupunem că toate aceste legende se nasc în legătură cu starea deplorabilă a clădirii, cu imaginea sa, care demult nu mai provoacă emoții pozitive și entuziasm, dar toată energia negativă s-a acumulat în suferința locuitorilor apartamentelor care sînt nevoiți să suporte disconfortul.

”Porțile” au fost distruse de timp, unele scări ale blocurilor arată groaznic, ca după război. Aspectul caselor s-a deteriorat nu numai din exterior, ci și din interior, ceea ce creează un disconfort maxim pentru locuitori.

Acoperișul curge, tencuiala cade, aspectul exterior al balcoanelor lasă mult de dorit, iar balustradele ruginite, crăpăturile din pereți și firele electrice care atîrnă peste tot în loc de becuri la intrarea în blocuri, demult dau de înțeles autorităților municipale că e timpul de reparații.

Chișinăuienii nu își pierd speranța și continuă să creadă că autoritățile municipale vor putea renaște aspectul de altădată al complexului rezidențial.

Porți vechi în stil nou

Care sînt astăzi planurile Primăriei pentru "Porțile Orașului"?

Anul trecut, autoritățile municipale s-au ocupat activ de problema renovării cărții de vizită a Chișinăului – au aprobat bugetul, au elaborat un plan și un concept de lucru.

Primăria intenționează să readucă aspectul ceremonial al "Porților", transformînd tonurile lor gri murdare și sumbre într-o nouă paletă: balcoane albe tencuite și reparate, pereți fără crăpături și distrugeri.

În plus, o nouă respirație va oferi giganților moldoveni nu numai o reparație proaspătă, ci și un nou concept al iluminării sale: fluxul de lumină care curge alternativ pe structura în trepte oferă orașului o priveliște fascinantă.

Acum municipalitatea este în căutarea unui agent economic, colaborare cu care va contribui la transformarea planului în realitate.

Șeful Departamentului Energie Durabilă și Investiții, Ion Stefăniță, ne-a povestit mai detaliat despre colaborarea sa cu Primăria în cadrul acestui proiect.

"În bugetul municipal pentru anul 2022 este prevăzută suma de 5 milioane de lei, care va fi alocată pentru restaurarea "Porților Orașului". Această restaurare acoperă 42 de mii de metri pătrați de fațadă, precum și 2 mii de metri pătrați de balcoane construite din cărămidă, care trebuie tencuite și aduse în ordine. Respectiv, ele vor căpăta un fundal alb pentru a susține marca "Orașul meu alb", adică va fi restaurată culoarea "Porților Orașului", care era în 1983. Tonurile de gri vor fi înlocuite cu culoarea albă. Din păcate, în martie, licitația a eșuat. Nu a participat niciun agent economic, dar sper că la licitația anunțată la începutul lunii mai, vom avea un agent economic care să poată efectua aceste lucrări. Sper că în termen de trei luni lucrările de restaurare vor fi finalizate, respectiv "Porțile Orașului" vor fi restaurate", ne-a spus Ion Ștefăniță.

Alexandr Stukalov sfătuiește ca proiectul să fie construit ca un singur ansamblu arhitectural, pentru a nu strica infrastructura orașului. El crede, de asemenea, că este absolut necesar de adunat semnături de la locatari precum că, după finalizarea lucrărilor de reparație, nu vor construi și reface nimic în nici un caz, de altfel toate eforturile de a păstra adevăratul aspect original al "porților" vor fi în zadar.

"Ar trebui să existe unele restricții, amenzi, astfel încît omul să nu fie dispus să reconstruiască. Acestea sînt "Porțile Orașului", aceasta este fața orașului. Dacă vor exista condiții, norme legislative, atunci această clădire poate fi foarte frumoasă..."

"Acest concept va deveni o pagină vie în istoria "Chișinăului de seară – orașul luminilor", a rezumat Ion Ștefăniță.

Elena Semenovcher