În Chișinău sînt mai mult de 25 de zone mari, care este necesar de a fi regîndite, reîmprospătate și îmbunătățite, iar cea mai mare zonă, care stă chiar în nucleul istoric al orașului, este cea de centru.
Unicul mecanism accesibil pentru a dezvolta aceste zone, legal și corect, este elaborarea mai multor Planuri Urbanistice Zonale și a Planului Urbanistic General, care ar clarifica modul cum poate fi utilizat teritoriul, cum pot fi îmbunătățite spațiile publice, cum pot fi extinse spațiile verzi și „tot ce înseamnă un oraș durabil și bun pentru locuire”. Declarațiile au fost făcute de către, Andrei Vatamaniuc, sef-adjunct al Direcției generale arhitectură și relații funciare, în cadrul Forumului „Urbanism și Dezvoltare Durabilă”, transmite IPN.
„Avem proiecte mari și ambițioase ca strategie de dezvoltare a municipiului Chișinău, actualizarea, elaborarea Planului Urbanistic General. Dar pînă atunci, avem de dezvoltat și alte zone în care oamenii așteaptă și sînt intenții bune de a le îmbunătăți calitatea și de trai, și de locuință, de afaceri. În acest context, nu putem să așteptăm elaborarea unui PUG care va soluționa din start sau va rezolva tot ce a fost de soluționat în 20 de ani”, a remarcat Andrei Vatamaniuc.
Acesta a menționat că, de 12 ani, autoritățile, împreună cu comunitatea de afaceri și cetățeni, elaborează Planuri Urbanistice Zonale, modifică reglementările pentru „a da acestor zone altă soartă”. „Avem zone care necesită nu doar intervenție sau regîndire ca mod de utilizare a terenului, dar avem de soluționat probleme de mediu, calitatea spațiilor publice, a spațiilor verzi, a apelor de suprafață și asta ne grăbește să acționăm cît mai repede”, a spus Andrei Vatamaniuc.
„Un aspect separat este zona centru, pentru care s-a făcut o documentație destul de voluminoasă și bună, într-un fel, la perioada în care a fost făcută. Zona centru este o zonă nereglementată, avem nevoie să actualizăm această documentație, să o readucem la zi, să știm ce este pierdut deja, să știm ce este de salvat și să prioritizăm lucrurile astfel încît să avem cît mai repede o documentație calitativă aprobată pentru a permite atît celor care dețin clădiri de patrimoniu, cît și celor care intenționează să intervină în această zonă specifică cu statut protejat”, a adăugat seful adjunct al Direcției generale arhitectură și relații funciare.
Adăuga comentariu