Gunoiul din cap. Procurorii sînt îngrijorați. Liberalii sabotează

Foto: neva.today

Anghelina Taran

Procuratura Municipiului Chișinău a analizat modul de executare a legislației în domeniul deșeurilor industriale și menajere în municipiu, deoarece protecția mediului are un impact asupra condițiilor de viață și de sănătate ale populației.

Ce au depistat procurorii

Procurorii au ajuns la concluzia că, în general, situația se înrăutățește. Ei au menționat că rampele de depozitare a deșeurilor menajere solide în comunele municipiului, pe parcursul utilizării lor (din 1991 – în satele Colonița, Ghidighici, Condrița, Băcioi, Ciorescu, Grătiești, Stăuceni, în orașul Sîngera și din 1960 în comuna Stăuceni) nu au fost legalizate. Totuși, autoritățile locale încearcă, periodic, să facă aceste rampe mai compacte. De asemenea, acolo nu este organizată sortarea deșeurilor reciclabile (ce pot fi procesate). Desigur, acest lucru dăunează mediului. În urma controlului au fost întocmite 432 de procese verbale în privința unor persoane juridice și funcționari cu funcții de răspundere, cu aplicarea sancțiunilor.

Nemijlocit la Chișinău, anul trecut, au fost lichidate un șir de gunoiști arbitrare. Această listă este destul de impunătoare: sub viaduct – la intersecția str. Valea Podului, Fierarilor și Cocieri, pe str. Pașcani, 7, în intersecția str. Malina Mică și str. Vîrnav, în albia rîului pe str. Tăbăcăria Veche și Inculeț, pe str. Drumul Schinoasei 1/1, str. Grenoble 159/4, la intersecția str. Șoseaua Hîncești și Gh. Asachi, pe str. Lomonosov 51/1, str. Korolenko 59, str. Pan Halipa și I. Nistor, str. Ialoveni 96 și 100/1, pe teritoriul adiacent Stadionului Republican, în fostul havuz al hotelului Național, pe str. 31 August 1989, str. I. Vasilenco și Valea Trandafirilor, str. Pașcani – pe malul afluentului rîului Bîc, pe str. Ialoveni 100, str. Cantemir, 3 și 5, str. Gh. Cașu, str. Negruzzi 8, str. Anestiadi 43 etc. Per total, capitala europeană a sub conducerea lui Dorin Chirtoacă este îngropată în gunoi.

Totodată, ÎM „Autosalubritate” colectează deșeurile de la populație și întreprinderi și l depozitează la cariera Purcel , unde timp de cinci ani s-au acumulat 1,5-2 milioane de tone de deșeuri (pe an sînt aduse 350-400 de mii de tone). În prezent, acest gunoi plutește în lacul de infiltrate, care ajunge în apele freatice din suburbiile Chișinăului (posibil și în localitățile mai îndepărtate), otrăvind apa din fîntîni.

Gunoiștea temporară a devenit una permanentă

Amintim că gunoiștea din capitală și-a schimbat adresa din cauză că locuitorii din satele apropiate au blocat drumul spre rampa de deșeuri în satul Crețoaia, comuna Țînțăreni. Din 8 ianuarie 2011, ÎM „Autosalubritate” transportă gunoiul pe str. Uzinelor 211, în fosta mină Purcel, ce aparține uzinei de cărămidă „Macon”. Autorizația pentru utilizarea ei, în decembrie 2010, la inițiativa primarului, a fost eliberată de Consiliul municipal, alocînd un teren de 8,93 ha, pentru depozitarea temporară a deșeurilor menajere. Această decizie a fost coordonată cu Centrul de Sănătate Publică, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Agenția Ecologică din Chișinău, dar cu condiția ca serviciile municipale vor îndeplini cerințele obligatorii de protecție a mediului.

Agenția Ecologică din Chișinău a confirmat faptul că Primăria și Întreprinderea Municipală „Autosalubritate” nu au îndeplinit condițiile din avize. În special, urma să fie elaborat un proiect ce trebuia să treacă expertiza organelor competente, inclusiv a Inspecției Ecologice de Stat. Acest fapt a servit drept temei pentru întocmirea de către procuratură a unui proces verbal în privința ÎM „Autosalubritate” privind încălcarea a două articole din Codul contravențional și au fost stabilite amenzi, ce au fost achitate.

Deși procurorii nu comunică suma sancțiunilor, în articolul 154 „Încălcarea regulilor de gestionare a deșeurilor” se prevede o pedeapsă pentru persoanele juridice, în mărime de 200-300 de unități convenționale, iar în articolul 156 „Neîndeplinirea cerințelor legislației privind expertiza ecologică de stat și evaluarea impactului asupra mediului”, pentru persoanele juridice este stabilită o amendă în mărime de 300-400 de u.c.

Ecologii nu au putut sista ilegalitățile

În noiembrie 2014, Agenția Ecologică din Chișinău, prin hotărîrea sa, a sistat depozitarea temporară pe str. Uzinelor 211. Însă aceasta a fost contestată în instanță, iar litigiul nu a fost încheiat pînă în prezent. Specialiștii Agenției fac trimitere la evaluarea potențialului pericol pentru mediu (apă, sol, aer) din cauza depozitării deșeurilor, stabilind că metoda de calculare a prejudiciului adus solului nu a fost aplicată din cauza lipsei acesteia. Gunoiul este depozitat pe o rampă din lut presat, iar straturile de gunoi sînt acoperite tot cu lut. Totuși, sub rampă și în canalul de lîngă rampă se concentrează infiltratul. Unde se scurge acesta – nu se știe.

De asemenea, nu a fost verificat nivelul poluării apei din cauza infiltratului din deșeuri. Agenția Ecologică a efectuat un calcul al impactului negativ asupra aerului din cauza depozitării ilegale a deșeurilor industriale și menajere și l-a estimat la 21 773,5 lei. În acest caz sînt luate în calcul cheltuielile pentru lichidarea consecințelor efectelor nocive asupra atmosferei în urma emisiilor de metan și carbon, ce au efect de seră. Deoarece țările semnatare ale Convenției cu privire la schimbările climatice deocamdată nu au ajuns la o opinie comună privind evaluarea impactului negativ al CO2, atunci în calcul a fost luat doar metanul. Dintr-o tonă de deșeuri sînt emanate 200 de metri cubi de biogaz, ce pot fi emanați timp de 20 de ani.

Grozavu a decis în locul Consiliului municipal

Iar în sectorul II al minei Purcel din 2008 sînt depozitate deșeurile inerte sub controlul Direcției generale a gospodăriei locativ-comunale și amenajării teritoriului din cadrul primăriei capitalei. Este interesant factul că doar în septembrie 2010 Consiliul municipal a transmis temporar (pe un an) în folosință un teren cu suprafața de 5,4 ha pentru depozitarea frunzelor, crengilor, deșeurilor din construcție, nisip și gunoi, colectat în urma curățeniei în oraș, adică atunci cînd acolo deja era mult gunoi.

Însă în noiembrie 2012, viceprimarul Nistor Grozavu (nu fără cunoștința lui Dorin Chirtoacă) a semnat o dispoziție a Primăriei Chișinău pentru ca hotărîrea CMC să fie modificată, deși acest lucru are dreptul să-l facă numai consiliul municipal. Totuși, Grozavu a înlocuit termenul pentru depozitarea deșeurilor inerte de un an pe un termen nelimitat – „pînă la transmiterea terenului pentru recultivare”.

Iar Direcția locativ-comunală, de bucurie, a început să depoziteze acolo nu doar deșeurile inerte, dar și alte tipuri de gunoi, ceea ce contravine Legii privind protecția mediului. Agenția Ecologică din Chișinăuamenda cu regularitate persoanele cu funcții de răspundere din cadrul Direcției pentru utilizarea ilegală și inadecvată a acestui teren. Cum s-ar zice, cîinii latră, caravana trece.

Pentru soluționarea problemei depozitării deșeurilor vegetale și de construcții, Direcția locativ-comunală planifica construcția poligonului și instalarea echipamentului pentru procesarea lor pe str. Pruncul, în zona industrială „Vatra” din municipiu. Pentru aceasta, Consiliul municipal a alocat un teren, apropo, prin aceeași decizie, cînd a oferit autorizația pentru depozitarea temporară la mina Purcel. Însă nu se știe de ce poligonul nu a fost construit.

Acordul cu BERD

Procurorii au ajuns la concluzia că problema închiderii rampei de deșeuri la Purcel și reluarea depozitării gunoiului în comuna Țînțăreni nu poate fi amînată. În principiu, pentru soluționarea ei, Primăria Chișinăului, împreună cu ÎM „Autosalubritate”, pe 5 mai 2015, au semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare un acord de colaborare și finanțare a programului de gestionare a deșeurilor din municipiu.

Acest program include:
- amenajarea poligonului de depozitare a deșeurilor în comuna Țînțăreni, în conformitate cu cerințele UE, cu instalarea stației de prelucrare a infiltratului;
- reabilitarea sau construcția unei noi căi de acces către această gunoiște;
- sistarea depozitării temporare a deșeurilor la cariera Purcel prin lichidarea sau recultivarea în baza proiectului (varianta finală o va propune un grup de experți după efectuarea auditului);
- reconstrucția sau reparația stației de acumulare de pe str. Uzinelor 211 (lîngă cariera Purcel) pentru amplasarea pe teritoriul ei a uzinei de sortare a deșeurilor;
- construcția uzinei de procesare a deșeurilor, bazate pe generarea energiei, inclusiv a celei termice din biomasă (producția biogazului);
- utilarea cu tehnica și echipamentul necesar, posibil, în baza unui nou acord.

Specialiștii Agenției Ecologice din Chișinău văd soluționarea problemei gestiunii deșeurilor din municipiu în crearea unei zone din care să facă parte mun. Chișinău și raioanele Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Strășeni și Hîncești. Aceasta constă, pe lîngă amenajarea rampelor de deșeuri pentru cîteva comune, și închiderea poligoanelor, ce nu corespund cerințelor UE.

Însă e straniu faptul că nici procurorii, nici Agenția Ecologică din Chișinău, nici experții străini nici nu examinează posibilitatea utilizării pentru soluționarea acestei probleme a capacităților existente, or, lîngă rampa de la Purcel a fost construită o uzină modernă de sortare a deșeurilor menajere solide . În septembrie, a fost lansată a doua linie a acestei întreprinderi, în prezent, sînt finalizate lucrările de testare.

Proprietarul uzinei – compania ABS, din 2005 este specializată în colectarea și procesarea deșeurilor de polimeri, soluționînd problema colectării acestor deșeuri în țara noastră. Noua uzină poate soluționa problema gunoiului nu doar în municipiul Chișinău, dar și în raioanele apropiate. În cazul unei abordări corecte, nici nu vom avea ce transporta.

Materialele reciclabile vor fi sortate și transportate la întreprinderile ce procesează sticlă, carton, polimeri, polistiren, haine etc. Cea mai periculoasă parte a deșeurilor pentru mediu este organica (din ea se scurge infiltratul) va fi utilizată în fermentatoare speciale, unde se va transforma în compost. Proiectul prevede și o stație electrică în baza biogazului emanat la fermentare.

Consilierii au propus o soluție

În februarie curent, la propunerea liderului fracțiunii comuniștilor Vasili Chirtoca, Consiliul municipal Chișinău a adoptat Hotărîrea cu privire la depozitarea și procesarea deșeurilor menajere solide pe teritoriul mun. Chișinău. Prin această hotărîre, consilierii l-au obligat pe primarul general să poarte negocieri cu autoritățile locale ale comunei Țînțăreni și să propună CMC spre aprobare un complex de măsuri pentru reluarea activității poligonului pentru depozitarea deșeurilor la Țînțăreni. Se preconiza transportarea gunoiului în luna mai.

De asemenea, în fața primarului general a fost pusă sarcina de a iniția crearea parteneriatului public-privat în domeniul gestionării deșeurilor și la purtarea negocierilor cu agenții economici străini să se țină cont de capacitățile existente ale întreprinderilor locale cu experiență.

Decizia prevedea efectuarea studiului de fezabilitate a evacuării deșeurilor de pe teritoriul fostei mine Purcel, prelucrarea lor și reabilitatea ecologică a acestui teritoriu cu evaluarea impactului negativ al rampei ilegale asupra mediului.

Însă din februarie curent, timp de jumătate de an (!), secretarul Consiliului municipal Valeriu Didencu,făcînd trimitere la adjunctul său, Moţpan, nu a semnat hotărîrea adoptată de consilieri, în pofida faptului că este o problemă de importanţă extraordinară pentru oraş. Respectiv, Dorin Chirtoacă nimic nu face. Subalternii lui nu au semnat hotărîrea Consiliului municipal, el nu o execută.

Preşedintele fracţiunii socialiştilor din CMC, Ion Ceban, consideră că această hotărîre nu a fost semnată deoarece cineva are anumite interese în domeniu

Între timp, procuratura a amintit Primăriei Chişinăului că, potrivit legislaţiei, ea trebuie să întreprindă măsuri pentru protecţia mediului ambiant şi utilizarea raţională a resurselor naturale. Iar conform Legii privind administraţia publică locală, Consiliul municipal Chişinău, în opinia procurorilor, trebuie să elaboreze o bază normativă adecvată (regulament, instrucţiuni) în domeniul gestionării deşeurilor menajere. Însă Consiliul municipal nu dispune de angajaţi pentru elaborarea documentelor de acest gen, acest lucru trebuie să-l facă Primăria, care a primit indicaţia respectivă.

„Situaţia creată nu poate fi tolerată pe viitor şi trebuie întreprinse măsuri urgente pentru lichidarea cauzelor şi condiţiilor favorabile acestora”, au concluzionat controlorii. Şi au solicitat Consiliului municipal să informeze Procuratura mun. Chişinău despre rezultatele examinării notificării şi ale măsurilor întreprinse.

Este uimitor faptul că conducătorii tuturor fracţiunilor şi un consilier independent au ajuns la o înţelegere (consilierii se află în concediu, de aceea, nu există posibilitate de a convoca CMC), oferind un răspuns procuraturii. Ei au menţionat că la propunerile fracţiunilor Consiliului municipal, în bugetul capitalei sînt planificate 4 milioane de lei pentru construcţia unui drum de ocolire către comuna Ţînţăreni. Iar consilierii au solicitat Primăriei să elaboreze regulamentul privind gestionarea deşeurilor menajere, deoarece Consiliul nu dispune de aparat.

Preţul problemei – circa 15 milioane de euro

NOI.md l-a întrebat pe primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, cum vede soluţionarea problemei utilizării deşeurilor solide din municipiu.

„În prezent este elaborat studiu de fezabilitate al proiectului, cu susţinerea BERD şi BEI, în care pas cu pas este prevăzută soluţionarea problemei date la nivelul standardelor europene, spune edilul. Acest proiect este estimat la circa 15 milioane de euro, pe un termen de şapte ani. Proiectul prevede şi reabilitarea comunei Ţînţăreni, şi construcţia staţiilor de epurare pe poligonul de depozitare a deşeurilor menajere solide. Totul va fi ca în ţările europene.

De asemenea, va fi selectat locul pentru sortarea deşeurilor. Acesta ar putea fi lîngă staţiile de epurare, pe str. Munceşti. Depinde de propunerile ce vor veni din partea experţilor. Aceştia deja au prezentat de două ori informaţia privind lucrările îndeplinite. Deja este clar că rampa de gunoi de la Purcel va fi închisă. Există două variante – sau aceasta este închisă şi conservată, sau deşeurile de acolo sînt mutate în alt loc, cu sortarea lor. Investind 15 milioane de euro, vom obţine o soluţie a problemei pentru următorii 50-100 de ani”.

La întrebarea dacă este examinată posibilitatea participării în acest proiect a uzinei de prelucrare a gunoiului, construite lîngă mina Purcel, Dorin Chirtoacă a răspuns afirmativ, adăugînd că despre aceasta se va putea putea vorbi mai detaliat doar după ce experţii străini îşi vor îndeplini misiunea.

Din păcate, pe parcursul a circa trei luni noi nu am reuşit să obţinem un răspuns de la Ministerul Mediului la demersurile expediate pe tema deşeurilor. Se pare că Ministerul, condus de liberalul Valeriu Munteanu, nu consideră această problemă ca fiind una importantă.