COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 839 851 INFECTAȚI 321 682(+2068)   TRATAȚI 300 697     DECESE 7347(+37 )  Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2952
Puterea stiri: 6772
Coronavirus stiri: 7593

Ce împiedică restaurarea în capitală a sinagogii și a azilului Rabbi Ţirilson?

19 sep. 12:00   Capitala
3562 1

Din cauza diferitor neînțegeri decizii ale guvernelor precedente și din cauza proceselor, clădirea sinagogii și a azilului de bătrîni Rabbi Ţirilson situată în Chișinău, nu a fost încă restaurată, deși comunitatea evreiască este gata să înceapă conservarea și restaurarea pentru o utilizare viitoare.

Despre asta pentru Noi.md a relatat directorul Agenției de Inspecție și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova, Ion Ștefăniță.

El a reamintit că clădirea sinagogii și a casei de bătrîni a lui Rabbi Ţirilson (strada Rabbi Tsirelson, 8) este un monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chişinău a fost construit în al doilea deceniu al secolului al XX-lea, construit în stil eclectic, stilizare istorică.

Este un complex alcătuit din două clădiri – o sinagogă şi un azil pentru bătrîni, unite printr-o anexă, construite concomitent. Complexul de clădiri se află într-o stare avansată de deteriorare.

Ion Ștefăniță a menționat că statul Republicii Moldova a acordat acestui obiect statutul de monument istoric și de arhitectură de importanță națională în anul 1993.


În ultimii 30 de ani, clădirea a fost pur și simplu abandonată, transofrmîndu-se într-o ruină adevărată. În octombrie 2010, statul Republica Moldova a înstrăinat clădirea cu scopul de a fi restaurat. În ședința de Guvern din octombrie 2010, este vîndută această construcție comunității evreiești, căreia i se impune condiția restaurării acestui obiectiv

Comunitatea evreiască, începînd cu anul 2010 aduce în ordine dosarul cadastral, contactează echipa de arhitecți condusă de Eugeniu Smolin care pînă în 2013 elaborează și a reușit să avizeze la Consiliul Național a Monumentelor Istorice proiectul care vine să conserveze, să restaureze și să valorifice acest complex.

”Ce s-a întîmplat între timp? Statul Republica Moldova, prin intermediul Agenției Proprietății Publice consideră că clauzele contractuale de înstrăinare nu au fost respectate, respectiv, solicită rezilierea acelui contract din octombrie 2010. Prin instanța de judecată se încearcă de a aduce acest bun în proprietatea statului. Agenția de restaurare și inspectare a monumentelor a salutat toți pașii făcuți de comunitatea evreiască prin elaborarea documentației de proiect, prin ceea ce au executat între timp. Acum, după un proces lung de judecată, în 2017 este tranzacția de împăcare pînă la Curtea Supremă de Justiție în care se semnează un acord adițional în care se prelungește termenul prin care comunitatea evreiască urmează să restaureze acest bun. Din informațiile de care dispun, știu că comunitatea evreiască este gata să înceamă acest șantier de conservare, restaurare și valorificare a acestei foști sinagogi și azil de altădată”, a declarat Ștefăniță.

0
Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Care, după părerea dvs., ar fi acțiunile necesare pentru ca Republica Moldova să depășească cît mai repede criza energetică?
🔽🔽