Zone verzi supuse tăierii

Audio
Zone verzi supuse tăierii

Lidia Guțu

De cîțiva ani, în capitala Moldovei se reduc activ plantațiile verzi sădite de-a lungul drumurilor principale, în curți și parcuri, în scuaruri. Orașul acaparează tot mai multe suprafețe din contul zonelor verzi.

Specialiștii spun că, timp de două decenii, suprafața zonelor verzi în municipiu s-a redus cu o mie de hectare. Asta în timp ce aceste plantații au fost sădite nu doar pentru frumusețe, dar și pentru a salva populația de influența emisiilor nocive în atmosferă, pentru a păstra umezeala, ca și cursul pîraielor și rîulețelor care formează rezervoarele de apă ale capitalei, pentru ca locuitorii Chișinăului să se poată plimba la aer curat, iar copii – să se joace și să se dezvolte fizic. Însă trezește îngrijorare nu numai perspectiva păstrării plantațiilor verzi din capitală: loviți de topoare și ferestraie, se pot prăbuși sute de copaci de-a lungul traseelor din întreaga țară.

O delăsare totală

Ne amintim, în acest context, de teribila tragedie din anii 50 ai secolului trecut de la Londra, unde, timp de 24 ore, au pierit peste 5 mii de oameni, sufocați de emisiile nocive ale vehiculelor și întreprinderilor industriale. Atunci însă, pe străzi nu era un număr atît de mare de automobile și nici nu existau prea multe întreprinderi și industrii dăunătoare.

Dar deja atunci această tragedie a fost un semnal că trebuie luate măsuri de protejare a ecologiei, iar în esență – a vieților omenești. În multe orașe au început a fi sădiți copaci, în special plopi, ale căror frunze, spun dendrologii, pot emana cca 30 kg de oxigen pe an.

Și la Chișinău plopii erau sădiți în număr mare, însă de ceva timp întreprinderea municipală de profil a început să se debaraseze de ei, unu – pentru că, în opinia unor funcționari municipali, și-au trăit traiul, majoritatea sînt afectați de micoze, și doi – pentru că puful pe care îl emană ei afectează sănătatea celor care suferă de alergii. Dar împreună cu plopii, angajații Întreprinderii Municipale „Spaţii verzi” defrișează și alte specii de copaci, sădiți încă pe timpurile Chișinăului sovietic. Se descotorosesc de plantațiile verzi autoritățile locale, dar și agenții economici, care, prin diverse metode, au obținut de la municipiu în proprietate terenuri și acum vor să edifice acolo clădiri rezidențiale sau comerciale. Contribuie la ”izbăvirea” capitalei de vegetație și Guvernul, care a insistat să fie tăiați platanii de 50 de ani de pe str. 31 august 1989 în scopul strămutării festivităților de Anul Nou din Piața Marii Adunări Naționale.

În cadrul dezbaterilor publice anterioare consacrate defrișării masive a copacilor, conducătorii ÎM „Spaţii verzi” au explicat problemele apărute prin deficitul fondurilor bugetare. Cică, din lipsă de bani, la Întreprindere muncesc doar 300 de angajați, în locul celor 2,5 mii necesari, și aceștia nu pot îndeplini întregul volum de lucrări de îngrijire anuală a plantațiilor, scurtarea și curățarea coroanelor în timp util. Din această cauză, avem astăzi în oraș o mulțime de copaci bătrîni, putrezi și bolnavi, care se prăbușesc în timpul intemperiilor cu vînt puternic și zăpadă umedă. „Spațiile verzi” nu dispun nici de echipamente speciale ce ar permite scanarea copacilor pentru a stabili starea lor. De aceea specialiștii stabilesc ”sentința” nu cu ajutorul dendrometrelor, ci ”la ochi”. Și, în paralel, acești ”specialiști” fac comerț cu lemne și, sub masca ”curățirii” de ramuri și copaci uscați, taie copaci vii.

Dendrologii – scumpi ca aurul

Academicianul Alexei Palancean, ex-vicedirector al Agenției „Moldsilva”, cercetător științific la Grădina Botanică, expert în dendrologie, spune că la Chișinău nu există un plan de dezvoltare în acest domeniu. Autoritățile liberale au declarat că tot ce a fost în perioada sovietică a fost greșit, dar nou nu există nimic. Însă pînă la venirea liberalilor la putere în municipiu, el a elaborat un plan de inventariere a plantelor și copacilor, aprobat atît de Fondul Ecologic Național, cît și de autoritățile municipale. Însă, după schimbarea puterii, Chirtoacă și echipa lui nu au mai avut bani pentru a implementa aceste decizii importante.

„Eu am propus să organizăm această activitate în două etape: prima – să inventariem toate speciile vegetale pentru a cunoaște ce anume crește la noi, în ce volum și de ce calitate; să cercetăm copacii cu ajutorul dendrometrelor care indică exact starea lor, explică Palancean. A doua– în baza datelor obținute să alcătuim un plan de sădire și dezvoltare în perspectivă. Dacă va exista un plan, putem comanda și materialul pentru plantare. Trebuie să plantăm copaci cu înălțimea de 10-15 metri, cu cocoloș de sol. Dacă pentru întregul municipiu este prea costisitor, ar putea fi alocați măcar jumătate de milion de lei pentru achiziționarea copacilor de o anumită specie pentru bulevardul central al capitalei. La Chișinău însă avem azi o harababură adevărată. Chiar și pe bulevardul Ștefan cel Mare copacii au fost tăiați în mod haotic, iar în locul lor au fost plantați copaci de diferite specii, deși se cuvine să fie nu mai mult de două.”

Expertul în dendrologie consideră că această problemă trebuie dezbătută public, pentru ca orășenii să spună ce fel de specii de copaci și-ar dori pe principalul bulevard al capitalei.

Alexei Palancean spune că astăzi trebuie exclus total din programul de înverzire castanul, deoarece el este afectat de molie și deja în iunie frunzele lui devin cafenii. El trebuie înlocuit cu castanul hibrid de culoare roșie, care nu se teme de acest dăunător. Nu se potrivește climei noastre mesteacănul, nu se recomandă plantarea plopilor. Nu are sens să înverzim capitala cu arbuști de merișor, dat fiind că au apărut gărgărițele care le devorează frunzele. Pentru a scăpa de această insectă, arbuștii trebuie stropiți cu erbicide de 3-4 ori pe sezon, cea ce îi poate afecta pe oameni. Cele mai potrivite specii de copaci pentru capitală ar fi teiul, arțarul, frasinul și platanul.  

„Există momente specifice în problema administrării spațiilor verzi, de aceea autoritățile orașului trebuie să plece urechea la opinia specialiștilor în înverzire și a savanților, și nu să scoată pur și simplu lumea la muncă patriotică pentru a planta de toate fără a alege”, spune expertul în dendrologie.

În același timp, Palancean a menționat că, dacă specialiști-silvicultori în Moldova instruim destui, cu înnoirea cadrelor de dendrologi avem o problemă. Alexei Palancean spune că Chișinăul are nevoie de specialiști de clasă, care ar putea deosebi din mers cele peste 400 de specii, forme și soiuri de plante. Din păcate, numărul specialiștilor calificați în dendrologie în țara noastră scade mereu.  

Dintr-o trăsătură de condei liberal  

În opinia consilierului municipal independent Vasile Chirtoca, toată dezordinea din gospodăria verde a Chișinăului are loc deoarece, pe timpul mandatelor precedentului primar-liberal se urmăreau nu interesele orașului și ale locuitorilor acestuia, care se pronunțau în favoarea păstrării spațiilor verzi, dar cele ale companiilor de construcție apropiate Partidului Liberal. Ei, în schimbul banilor oferiți partidului lui Ghimpu în alegeri, cereau terenuri pentru edificarea blocurilor multietajate în zonele verzi. Și Dorin Chirtoacă, care nici Colonița natală nu și-o iubește, nemaivorbind de Chișinău, lua deciziile respective.

„Deoarece Consiliul municipal le încurca liberalilor să gestioneze această situație, în 2016, în timpul negocierilor din Alianța pentru Integrare Europeană, Ghimpu a reușit să obțină modificarea Legii privind statutul municipiului Chișinău, a spus Vasile Chirtoca. Primarului general i-au fost transmise atribuțiile Consiliului municipal de a lua decizii în multe chestiuni, inclusiv în cele ce țin de tăierea copacilor. În consecință, dintr-o trăsătură de condei a primarului sau a primarului interimar, poate fi tăiat orice copac. În plus, deja la un nivel mai jos, unii angajați ai ÎM „Spații verzi”, inclusiv fosta conducere, făceau comerț activ cu lemne. Deoarece de lemne are nevoie multă lume, pentru a le vinde, trebuia luate de undeva. De unde? Firește, din tăierea copacilor. Pe motiv că acești copaci s-ar putea prăbuși și omorî pe cineva în intemperii, erau tăiate nu doare exemplarele bolnave, dar și cele sănătoase.

În opinia lui Vasile Chirtoca, pentru a stopa aceste ilegalități, trebuie interzisă tăierea oricăror copaci în Chișinău. De asemenea, trebuie revăzută legea, spre a întoarce Consiliului municipal dreptul de a lua asemenea decizii în conformitate cu Legea privind autoadministrarea publică locală, iar legislativul și societatea civilă să observe atent ca niciun copac să nu fie tăiat. În plus, e nevoie să fie plantați mai mulți puieți, însă nu la nimereală, dar în conformitate cu regulile arhitecturii de landșaft – o zonă verde nu cuprinde numai copaci, ci și poiene îmburuienate, paturi de flori și arbuști.

Consilierul independent a mai menționat că, după ce Legea privind statutul municipiului Chișinău l-a abilitat pe primarul general cu dreptul de a elibera autorizații de construcție, Consiliul municipal nu mai poate face nimic. Dar dacă CMC are această posibilitate, el se implică și oprește unele fărădelegi. Astfel, pe Calea Ieșilor a fost oprită edificarea unei noi clădiri în spațiul dintre case și trotuar; cu majoritatea voturilor a fost adoptată decizia de a interzice construirea blocurilor rezidențiale în interiorul cartierelor cu blocuri locative multietajate, lucru ce implică tăierea copacilor; CMC a clasificat ca fiind spații verzi teritoriile dintre casele de locuit și trotuare, de-a lungul drumurilor, și a luat un șir de alte măsuri.

De-a lungul drumurilor stau copaci cu coase

Dar copacii încurcă nu numai autorităților chișinăuiene și antreprenorilor. Din spusele lui Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii, ei amenință viața participanților la trafic în toată țara. Astfel, la mijlocul lunii mai, ministrul a ieșit cu inițiativa de a examina posibilitatea tăierii plantațiilor rutiere din zona de securitate și protecție a drumurilor. Pentru aceasta a fost creat un grup de lucru care urmează să cerceteze și să analizeze situația în privința accidentelor rutiere, care au avut loc din cauza amplasării incorecte a copacilor (nuci, sălcii, plopi etc.) în zona drumurilor publice. Grupul de lucru este condus de Anatol Usatîi, din componența lui fac parte reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai Administrației de Stat a Drumurilor, ai Inspectoratului Național de Patrulare, ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, ai Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM.

Ordinul ministrului prevede că grupul de lucru va efectua un studiu, în care va concluziona cum plantațiile rutiere influențează securitatea; va analiza posibilitatea înlocuirii lor cu alți copaci, care ar fi în măsură să asigure securitatea maximă în caz că participanții la trafic vor intra în coliziune cu ei. Membrii grupului de lucru vor prezenta analiza cheltuielilor și avantajelor acțiunilor propuse; vor propune un plan de măsuri pentru o perspectivă medie și de durată privind înlocuirea vegetației din zona de securitate și de protecție a drumurilor naționale cu alte plantații de-a lungul drumurilor.

„Datele statistice arată că de cele mai multe ori decesele survenite în urma accidentelor rutiere au loc din cauza coliziunilor cu copacii de pe marginea drumului , a spus Chiril Gaburici. De aceea eu vreau să fie făcut un studiu detaliat, care ar permite să vedem dacă e nevoie să tăiem copacii actuali și cu ce fel de plantații îi putem înlocui.”

Administrația de Stat a Drumurilor urmează să prezinte informații privind volumul mijloacelor alocate anual în bugetul ei pentru tăierea copacilor îmbătrîniți și plantarea celor noi, tineri, precum și pentru alte articole conexe.

Se știe că accidentele rutiere au loc, de cele mai multe ori, din cauza șofatului în stare de ebrietate și cea a condiției tehnice proaste a automobilului. Noi nu am auzit de vreo inițiativă a domnului Gaburici, îngrijorat de nivelul de mortalitate în accidente rutiere, privind restricționarea vîrstei rablelor automobilistice aduse din Europa, dar de copacii care cresc de-a lungul drumurilor actualul ministru al economiei iată că se arată îngrijorat. Ministerul Economiei, s-ar părea, nu comercializează lemne…

Ecologiștii chinuiți de vagi îndoieli

Vladimir Garaba, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova, intervievat de NOI.md, a spus că nimeni nu neagă faptul că la coliziunile automobilelor cu copacii mor oameni, însă acestea au loc din vina șoferilor băuți sau a vitezomanilor care încalcă Regulamentul circulației rutiere.

„De ce să sufere copacii? se întreabă Vladimir Garaba. În acest context, noi ne-am exprimat indignarea față de Administrația de Stat a Drumurilor, deoarece nu putem fi siguri că cele mai multe accidente au loc din cauza ciocnirii cu un copac. De cele mai multe ori, accidentele fatale se înregistrează la intersecții, în coliziuni frontale. Trebuie să efectuăm un studiu care ar reflecta tabloul real și numai după studierea situației să aprobăm un act normativ. Trebuie să ne conducem de date concrete care să reflecte unde și care sectoare sînt periculoase sau unde se poate ori este necesar să fie tăiați copacii cu tulpini mari și sădiți copaci de mici înălțimi sau arbuști.  

Potrivit lui Vladimir Garaba, la noi au fost elaborate, nu și adoptate, două acte normative care reglementează particularitățile ecologice de proiectare, construcție și exploatare a drumurilor. Acestea trebuie completate cu dispoziții privind măsurile de securitate, trebuie stabilite speciile de copaci și arbuști care pot fi lăsați de-a lungul drumurilor, unde trebuie să mai plantăm, deoarece pe unele sectoare nu crește în general nimic. Ecologul spune că soluționarea acestei probleme trebuie efectuată în mod profesionist, fără a uita de rolul zonelor verzi de-a lungul drumurilor.

„Eu activez de mulți ani ca expert în ecologie în construcția drumurilor și cunosc bine acest domeniu, a menționat Garaba. Din punctul de vedere al ecologiei, copacii plantați de-a lungul drumului au o mare importanță: ei creează o microclimă aparte, protejează de întroienire, fac umbră, apără de lumina puternică a soarelui, nu permit orbirea șoferului în timpul circulației, asigură protecția contra zgomotului. Din punct de vedere ingineresc, ei au rolul de a ne apăra de alunecările de teren și de eroziuni, iar în văi – rolul de drenaj și consolidare a suprafeței rutiere. Problema dată trebuie examinată multilateral, situația trebuie analizată, trebuie să ne străduim să tăiem un număr minim de copaci.”

Concomitent, Vladimir Garaba se arată îngrijorat de faptul că, sub pretextul implementării standardelor europene, Moldova ar putea fi lipsită de toate zonele verzi de-a lungul drumurilor.

„Noi, ecologiștii, avem impresia că, sub pretextul asigurării securității circulației rutiere, cineva va dori să facă bani din comanda de tăiere a copacilor, a opinat Vladimir Garaba. Iar comanda este una foarte avantajoasă, dat fiind că lemnul de nuc este foarte scump. Să nu ne trezim că doritori de a tăia copacii se vor găsi, iar în locul acestora nu se va planta nimic nou.

Să tăiem și să uscăm, ca… viața s-o păstrăm

Inițiativa a fost criticată și pe rețelele de socializare, unde ministrul Economiei a scris despre planurile sale. Utilizatorii i-au atras lui Gaburici atenția asupra faptului că copacii cresc nu pe carosabil, dar de-a lungul lui și că încălcarea regulilor de circulație de către șoferi nu este rezultatul influenței spațiilor verzi.

„Dar v-ați gîndit cît oxigen elimină acești copaci, doar în urma circulației intense aerul este poluat? Vă închipuiți ce va fi iarna pe aceste drumuri, dacă tăiem copacii? Mergeți în țările în care mii de kilometri de drum trec printre munți, de ce acolo nimeni nu distruge acești munți, că doar și acolo cresc copaci pe marginea drumurilor și au loc accidente rutiere? Poate, în acest caz, pentru a evita cazurile de înec al oamenilor, merită să secăm iazurile și rîurile? Nu ar fi oare mai eficient să finalizăm reparația drumurilor începută acum patru ani? Nu doriți să ne spuneți cîte accidente au avut loc din această cauză?” a fost asaltat ministrul Economiei cu întrebările publicului revoltat.

Între timp, NOI.md a aflat că, la finele lunii mai, la Sărata Galbenă, pe traseul care leagă Hînceștiul de Cahul, pe o distanță de mai mulți kilometri, au fost tăiați zeci de copaci multianuali, deși studiul efectuat de grupul de lucru încă nu a fost dus la bun sfîrșit. Cum se vede, el nu mai este o necesitate, sus-pușii au decis deja totul?

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load