X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Ucraina părăsește CSI-ul. Cum va proceda Moldova?

23 apr. 2018,, 11:09   Politică
25925 4

Xenia Florea

Ucraina vrea să se despartă de CSI conform ”scenariului georgian”. Adică să iasă din componența Comunității, dar să continue participarea la un șir de acorduri avantajoase pentru ea.

Însă unii experți consideră că dorința Kievului oficial de a ”divorța” avantajos se poate confrunta cu anumite probleme. Căci Georgia era membru CSI cu drepturi depline, în timp ce Ucraina nu a avut acest statut niciodată.

Despre ieșirea Ucrainei din componența Comunității a anunțat zilele trecute președintele Piotr Poroșenko. El a declarat că a dispus ca Guvernul să pregătească propuneri privind încetarea oficială a participării statului ucrainean în CSI. Pornind de la faptul că în ultimul timp Republica Moldova acționează în legătură strînsă cu Georgia și Ucraina, precum și din agravarea vizibilă a ”retoricii antirusești” a oficialilor RM, e logic să ne întrebăm: cum va proceda Moldova în ce privește Comunitatea Statelor Independente?

„Mă mir de ce nu au făcut-o mai înainte”

La începutul săptămînii trecute, premierul Ucrainei, Vladimir Groisman, a declarat că Ministerul Afacerilor Externe pregătește documentele de ieșire a țării din CSI. Acestea vor fi discutate apoi la Guvern.


La 12 aprilie, în deschiderea celui de-al 11-lea For de Securitate de la Kiev, președintele Poroșenko a declarat că Ucraina va înceta oficial participarea sa în organele statutare ale CSI, își va închide oficial reprezentanța de la Minsk și va efectua inventarierea întregii baze contractual-juridice încheiate în cadrul CSI, sub aspectul respectării intereselor sale naționale.

„Profitînd de ocazie, îi chem și pe partenerii noștri străini să revadă angajamentele contractuale față de Federația Rusă, mai ales privind sferele sensibile de cooperare”, a citat site-ul oficial al președintelui cuvintele liderului ucrainean și a plasat imediat după această informație o selecție de imagini „Participarea președintelui la cel de-al 11-lea For de Securitate de la Kiev”, care începea cu o fotografie în care Petro Poroșenko și prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, zîmbitori, își strîngeau mîinile.

Drept că imediat după încheierea lucrărilor Forului, Kievul oficial s-a grăbit să specifice: ”divorțul” final cu CSI nu va avea totuși loc. Luni, în cadrul consiliului conciliator din Parlament, reprezentantul președintelui în Rada Supremă, Irina Luțenko, a declarat că propunerea lui Poroșenko privind ieșirea din organele Comunității prevede denunțarea unor contracte separate, în timp ce acordurile avantajoase Kievului vor rămîne în vigoare. Anume așa a procedat, la timpul său, Georgia, care, după ieșirea din CSI în 2009, își continuă participarea la cca 70 de acorduri încheiate în cadrul CSI.

Experții consideră decizia Kievului oficial logică, dar întîrziată. La cel de-al 11-lea For de Securitate de la Kiev, președintele Poroșenko a explicat inițiativa sa de ieșire din CSI prin faptul că “această structură a refuzat să condamne agresiunea”. Dar Kievul a tergiversat exprimarea indignării sale: se consideră că ”agresiunea rusă” în Ucraina a început în 2014, iar declarația de ieșire din CSI a urmat abia peste patru ani.

„Este clar că decizia Ucrainei de a ieși din CSI ține de interesele politice și problemele de securitate, dar mă miră faptul de ce nu au făcut-o mai înainte. Mai ales că, din 2014 încoace, Ucraina nu mai participă la activitatea organelor Comunității, nu achită cotizațiile, iar încă în martie, 2014 Consiliul securității naționale și apărării al Ucrainei a decis să înceapă procesul de ieșire din CSI”, a menționat expertul economic Veaceslav Ioniță, intervievat de Noi.md.

De ce acest lucru nu s-a produs mai înainte a explicat pe rețelele de socializare expertul politic Piotr Oleșciuk. „Unii se întreabă naiv de ce nu s-a putut ieși din CSI acum patru ani. Ei nu înțeleg că, acum patru ani pînă la alegeri [în Ucraina alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor avea loc în 2019 – n.red.] erau 5 ani, dar nu mai puțin de un an”, îl citează portalul slovoidilo.ua.

Unii activiști ucraineni, care salută inițiativa lui Petro Poroșenko de ieșire a țării din CSI, cheamă autoritățile să “rupă în continuare toate relațiile cu țara-agresor, inclusiv pe cele diplomatice”. Experții mai precauți susțin că, orientat spre campania preelectorală prezidențială (care va intra în faza activă în toamna acestui an), Petro Poroșenko, cu declarațiile sale zgomotoase, poate dăuna intereselor țării. În special, consideră ei, s-ar putea să nu se realizeze intenția Kievului de a aplica ”scenariul georgian” în privința CSI.

La timpul său, Georgia (ca și Ucraina acum) imediat după ce și-a anunțat ieșirea din CSI, a declarat că dorește să participe în continuare la un șir de acorduri pe care le-a semnat în cadrul CSI. Grupul de experți format din reprezentanții statelor Comunității s-a tot întrunit pentru a examina problema participării Georgiei la acordurile internaționale și deciziile organelor CSI și a constatat lipsa impedimentelor de drept pentru participarea Georgiei la acordurile la care pot participa statele care nu fac parte din CSI. Astfel, la momentul actual, Georgia își continuă participarea la cca 70 de acorduri semnate în cadrul CSI.

Însă la momentul “divorțului”, Georgia era membru CSI cu drepturi depline. Iar Ucraina niciodată nu a avut acest statut, deși a beneficiat de privilegiile acordate de participarea sa la Comunitatea Statelor Independente. În 1991, ea a ratificat (cu anumite rezerve) Acordul de creare a CSI, însă nu a ratificat Statutul organizației, adoptat în 1993. Iar ieșirea din CSI este reglementată anume de art.9 al Statutului. „Statul-membru este în drept să iasă din Comunitate. Despre această intenție statul-membru anunță în scris depozitarul prezentului Statut cu 12 luni înainte de ieșire”, stipulează acesta.

În 2008, Georgia a apelat la acest articol. Dar Ucraina nu poate ieși din CSI, dat fiind că, oficial, niciodată nu a făcut parte din Comunitate. „Noi putem ieși numai din acordul de creare a CSI și să nu mai fim un stat-fondator, menționează expertul ucrainean în drept internațional Taras Kacika și indică un șir de probleme care pot apărea în cazul ”divorțului” Ucrainei cu Comunitatea. Prima ieșire din CSI – a Georgiei – s-a produs în baza art. 9 din Statut. Atunci, pe parcursul unui an, grupul de experți format de Comitetul executiv al Comunității a stabilit la care acorduri poate participa Georgia după ieșirea sa din organizație. Rămîne de văzut dacă în cazul Ucrainei va fi aceeași abordare. Formal, ar trebui să fie aceeași, însă, în virtutea circumstanțelor politice, s-ar putea să auzim o altă poziție a statelor-membre CSI.”

Ex-premierul Ucrainei Nikolai Azarov a scris pe rețelele de socializare că încetarea colaborării în cadrul CSI reziliază foarte multe acorduri economice, tehnico-științifice, culturale etc. „Ucraina va pierde cifra de afaceri, pe care nu o va mai putea restabili nicăieri.” În consecință, Ucraina nu va obține nimic în afară de PR și forțarea propagandistică a rusofobiei”, crede el.

Conform unor calcule, la ieșirea din CSI, Ucraina poate pierde cca 16% din exporturile sale. Drept că actualul premier, Vladimir Groisman, susține că încetarea colaborării cu CSI nu va influența economia țării, iar această afirmație a provocat un comentariu vehement al lui Azarov.

„Groisman nu pricepe o boabă în economie. Ce poate spune un om care toată viața a făcut afaceri la piață? Poate ști el ce este bilanțul, cifra de afaceri, înțelege ceva în economie și problemele cooperării Ucraina-CSI? Înrăutățirea relațiilor cu Rusia s-a soldat cu reducerea de două ori a exporturilor ucrainene. Iar el ne spune că nu va influența nicicum”, a scris ex-premierul pe pagina sa de Facebook.

Ieșirea Moldovei din CSI: cronica evenimentelor

Și în Republica Moldova, periodic, răsună chemări de a părăsi Comunitatea Statelor Independente.

Unul dintre primele proiecte de lege în acest sens a apărut în martie 2006. Autorii lui au fost deputații Alianței de opoziție „Moldova noastră” Vitalia Pavlicenco și Valeriu Cosarciuc. Pe atunci subiectul în cauză era activ dezbătut în țările ”Organizației Națiunilor Oranj” (așa au numit experții GUAM-ul).

Atunci, ca răspuns la interdicția de a livra vinurile georgiene pe piața rusă, președintele Mihail Saakașvili a cerut ieșirea Georgiei din CSI. Însă Guvernul a considerat inoportun un asemenea pas, deoarece el putea dăuna nu doar relațiilor comercial-economice cu Rusia, dar și cu alte țări CSI, întrucît la acel moment multe relații comerciale erau reglementate de acte cu caracter multilateral. Și în Ucraina, al cărei lider era ”președintele oranj” Victor Iușcenko, s-a discutat chestiunea ieșirii din CSI.

În 2006, după ”scandalul vinului”, și Republica Moldova era în relații proaste cu Federația Rusă, însă, în cadrul dezbaterilor parlamentare, inițiativa legislativă Pavlicenco-Cosarciuc privind ieșirea țării din CSI a fost respinsă, fiind numită provocatoare și foarte periculoasă.

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. În luna iulie a aceluiași an 2006, a fost înaintată Parlamentului spre examinare o nouă inițiativă legislativă privind ieșirea republicii din componența CSI. Autorii proiectului – deputații Partidului Social Liberal Oleg Serebrean, Igor Clipii și Valentina Golban, precum și aceeași Vitalia Pavlicenco și independenții Ion Neagu și Valentina Cușnir – au pus la îndoială eficiența acestei organizații regionale și au declarat că ieșirea Republicii Moldova din Comunitate este pe deplin logică, deoarece țara intenționează să intre în Uniunea Europeană. Prezintă interes faptul că inițiativa legislativă presupunea că RM va părăsi CSI doar după semnarea Acordului de asociere cu UE, deoarece „este imposibilă apartenența concomitentă la ambele structuri”.

În ultimii ani, liberalii promovează ideea ieșirii republicii din CSI. În martie 2014, ei au înregistrat în Parlament proiectul de lege privind denunțarea tratatului de instituire a Comunității Statelor Independente. Autorii proiectului au declarat că CSI este depășită și că în afara Comunității Moldova va avea mai multe posibilități pentru a se dezvolta. „Nu cred că este momentul potrivit să dezbatem chestiunea ieșirii Moldovei din CSI, mai ales că aceasta ne oferă niște avantaje”, a declarat Andrian Candu, pe atunci deputat din partea Partidului Democrat. Însă deja în martie 2017, tot Andrian Candu, deja președinte al Parlamentului, a admis modificarea statutului Moldovei în CSI.

În ianuarie curent, deputații Partidului Liberal au înregistrat în Parlament încă un proiect privind denunțarea tratatului de constituire a CSI. În document se menționa că Federația Rusă “a încălcat în mod repetat ” Acordul de creare a CSI prin “susținerea regimului separatist din Transnistria”, “agresiunea militară contra Republicii Moldova în 1992”, “ocuparea și anexarea unei părți a teritoriului Ucrainei suverane”. Autorii proiectului mai consideră că “statutul de membru CSI nu a adus Moldovei nimic, toate deciziile în această organizație se adoptă în exclusivitate în interesele Rusiei” și, deoarece Republica Moldova aspiră la UE, “considerăm necesar să fie denunțat Acordul de creare a CSI”.

Proiectul de lege înaintat de liberali încă nu a fost examinat în Parlament.

Ieșirea Moldovei din CSI: opinia experților

În februarie, prim-ministrul Pavel Filip, comentînd inițiativa liberalilor de ieșire din CSI, a afirmat că, din punct de vedere economic, acest fapt nu este în avantajul Republicii Moldova. Totuși, experții intervievați de noi admit că în perspectivă RM ar putea urma exemplul Georgiei și Ucrainei, ieșind din componența CSI.

„Nu exclud că Moldova ar putea merge pe aceeași cale pe care au mers Ucraina și Georgia, Însă aici e mult mai complicat. În Ucraina ideea ieșirii din CSI este susținută de o mare parte a populației, la noi o asemenea susținere nu există. De aceea, nu cred că autoritățile trebuie să pună căruța înaintea calului. E clar că decizia Ucrainei va activiza anumite stări de spirit în Moldova, dar trebuie să analizăm și să calculăm totul foarte minuțios. Declarația președintelui Poroșenko privind necesitatea ieșirii Ucrainei din CSI este una politică. Pentru Kiev, acum, este principial să se distanțeze de toate structurile în care este prezentă Rusia, mai ales în ajun de alegeri prezidențiale și parlamentare. Moldova nu are asemenea motive semnificative. Cu atît mai mult că acest pas poate lovi economia țării – în special pe agenții economici din Găgăuzia și nordul republicii, nemaivorbind de soluționarea problemei transnistrene. Faptul că la noi subiectul ieșirii Moldovei din CSI este abordat, în fond, de politicieni marginali, vorbește despre aceea că autoritățile țării nu sînt gata pentru asemenea pași serioși. De aceea, cel mai probabil, în viitorul apropiat, pe fondalul confruntărilor geopolitice, vom avea următorul proces lent: Chișinăul va pune presiuni pe retragerea trupelor ruse din regiune, pe modificarea formatului de menținere a păcii, dar statutul Moldovei în CSI nu va fi modificat”, consideră politologul Vitalie Andrievschi.

Expertul economic Veaceslav Ioniță crede că, în cazul ieșirii republicii din CSI, producătorii moldoveni nu vor avea mult de suferit, totuși, dacă Chișinăul oficial va decide să urmeze exemplul Ucrainei, el trebuie să analizeze bine toate argumentele pro și contra.

„În general, dependența economiei noastre de CSI, la momentul actual, nu este mare. Cel mai mare partener al Moldovei în Comunitate a fost și este Rusia, însă în ultimii ani, din diverse motive, politice în special, volumul schimbului de mărfuri între țările noastre s-a redus mai bine de două ori. Al doilea după Rusia partener mare al nostru în cadrul CSI a fost Ucraina, care a decis să părăsească Comunitatea. Stimulentul principal al participării noastre la CSI era comerțul liber cu țările-membre. Noi speram că zona liberă de comerț din CSI și regimul care ne scutea de taxele vamale ne va ajuta să sporim exporturile pe această piață extinsă, dar n-a fost să fie. Moldova are un echilibru comercial negativ cu țările Comunității, așa că, dacă la Chișinău va fi luată decizia că RM nu mai are ce face în CSI, producătorii noștri nu vor suferi tare, poate chiar vor avea puțin de cîștigat. Totuși, să nu uităm că, în cazul unui șir de mărfuri, noi depindem mult de piața CSI. Spre exemplu, anul trecut merele noastre, în volum de 96-97%, au mers anume în Comunitate. Așa că dependența economiei noastre de CSI nu este mare, însă în privința unor mărfuri există o vulnerabilitate. De fapt, un stat adecvat nu ia asemenea decizii hodoronc-tronc, și extinde procesul dat pe mai mulți ani. Să luăm Ucraina: dorința de a părăsi Comunitatea ea și-a declarat-o în 2014, apoi în 2016, dar iese abia acum. În acest răstimp, la sigur, au avut loc consultări bilaterale și negocieri cu alte țări-membre CSI, pentru a minimiza pierderile, deși acestea ar fi iminente”, a menționat Ioniță.

Economista Galina Șelari, directoarea Centrului de Investigații Strategice și Reforme, susține că Republica Moldova este ea însăși vinovată de faptul că nu a valorificat suficient enorma piață a CSI, iar dacă Chișinăul va decide totuși să iasă din această organizație internațională, e puțin probabil că se va întîmpla în 2018.

„În pofida tuturor complicațiilor din relațiile moldo-ruse, să nu uităm că CSI nu este doar Federația Rusă, iar la noi adesea este uitat acest fapt. CSI este o piață de desfacere enormă, pe care noi o folosim foarte prost. Noi deschidem o ambasadă în Emiratele Arabe Unite și declarăm că asta ne va permite să folosim potențialul economic mare al acestei zone geografice, dar nu avem o ambasadă în Kazahstan, și viceversa. Nu există ambasadă –nu există nici interes. Însă în Kazahstan despre noi se cunoaște mult mai mult decît în Emiratele Arabe. Ne bucură faptul că găsim noi piețe de desfacere pentru merele noastre, că am expediat un lot de fructe în Bangladesh și alte țări exotice, dar nu folosim deloc partenerii noștri tradiționali, care cunosc bine fructele și legumele din Moldova. În privința faptului dacă vom urma exemplul Ucrainei și vom ieși din CSI, nu cred că o asemenea decizie va fi luată în acest an electoral, deoarece asta nu se încadrează în economia PR a vreunui partid serios. În condițiile realității moldovenești, asta nu ar aduce plusuri mari jucătorilor politici, ba chiar dimpotrivă. Așa că acum o asemenea decizie nu ne amenință, dar nu risc să prezic ce va fi după alegeri. Uitați-vă la Ucraina – în pofida declarațiilor zgomotoase, ea nu dorește să părăsească definitiv Comunitatea. După declarația lui Poroșenko, Kievul a concretizat că Ucraina nu pleacă definitiv din CSI, ci parțial, și dorește să-și mențină participarea la un șir de acorduri. Experiența Georgiei demonstrează că e lesne să ieși de undeva, mai greu e să intri. Revenirea la relațiile precedente, normale, dintre state este mai complicată. Totuși, dacă mergem la agravarea relațiilor cu Federația Rusă (iar Moscova va aprecia decizia privind ieșirea din CSI ca pe o piatră în grădina sa) să nu uităm că, dacă nu anul acesta, apoi anul viitor ne așteaptă o reînnoire a contractului privind gazele. Plus la negocierile anevoioase cu „Gazprom”-ul, va trebui să negociem la fel de anevoios, cu Ucraina, tranzitul gazelor. În ciuda asigurărilor verbale precum că relațiile moldo-ucrainene în prezent sînt bune ca niciodată și au atins culmi nemaivăzute, faptul cum se desfășoară negocierile noastre cu Kievul pe marginea unor chestiuni vitale, cum ar fi Nistrul, spre exemplu, demonstrează că Ucraina este un negociator foarte complicat. Așa că nu este cazul să ne lăsăm ghidați de cineva, să ne demonstrăm solidaritatea și să facem mișcări bruște, trebuie să avem o poziție promoldovenească rigidă, aș zice nu de 100%, dar de 200%”, a conchis Galina Șelari.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?