Televiziunea digitală se amînă...

Audio
Televiziunea digitală se amînă...

Victor Surugiu

La începutul anului 2018, în Moldova urma să fie finalizată trecerea la televiziunea digitală terestră, însă nici populația, nici infrastructura, nici statul nu au fost gata să renunțe așa de repede la televiziunea analogică.

Săptămîna trecută Parlamentul Republicii Moldova a fixat o nouă dată a deconectării televiziunii analogice în Moldova, prin aprobarea proiectului de lege privind prelungirea perioadei de tranziție cu încă doi ani. Aceasta va permite păstrarea transmisiunilor analogice pînă în martie 2020, cu transmisiunea paralelă a posturilor TV în format digital.  

Ministerul Economiei preconizează ca trecerea să aibă loc atunci cînd populația, în majoritatea sa (cca 95% din gospodăriile casnice), va fi gata să recepționeze semnalul digital. Conform estimărilor specialiștilor de la Minister, cel puțin 70 de mii de familii vor avea nevoie de subvenții pentru procurarea adaptoarelor de recepționare și transformare a semnalului.

Televiziune fără analogi

În 2006, la Geneva, Moldova, împreună cu alte o sută de țări, a semnat Acordul Conferinței Regionale de Radiocomunicații privind tranziția, în 2015, la televiziunea digitală în standardul DVB-T2, și s-a angajat să renunțe la transmisiunile analoge. Problema constă în faptul că unele canale analogice se intersectează cu frecvențele din țările vecine și cu cele utilizate pentru furnizarea semnalului digital.

În pofida acestui fapt, în următorii nouă ani autoritățile nu au făcut, practic, niciun pas în acest sens. Prima hotărîre de guvern care ține de acest aspect a apărut cu o lună pînă la expirarea termenului de digitizare – în mai 2015. Tot atunci a fost luată decizia privind trecerea Moldovei la televiziunea digitală pînă la 31 decembrie 2017.

Programul de tranziție la televiziunea digitală presupunea că pe parcursul a trei ani vor fi eliberate licențe de utilizare a frecvențelor radio pentru crearea a trei rețele de televiziune digitală terestră (multiplex) cu acoperire națională, precum și a 21 de rețele regionale cu capacitatea 12-15 difuzori. De construirea primelor două multiplexe s-a ocupat Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii”, care le și administrează. Din punct de vedere tehnic, echipamentul lor permite acoperirea a 95% din teritoriul țării cu televiziune digitală.

Care canale TV intră în multiplex decide Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), ale cărui competențe includ și organizarea concursului. Inițial, CCA a eliberat licențe pentru difuzare în primul multiplex a unui număr de 12 canale TV – Moldova 1, TVR Moldova, TV7, N4, Agro TV Moldova, Canal Regional, CTC-Mega, Super TV și canalele General Media Group – Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV. După care, pentru cele trei sloturi rămase libere au primit licență Accent TV, Jurnal TV și ITV. Pentru locuri în primul multiplex digital mai pretindeau RTR-Moldova și NTV-Moldova, însă cererile lor nu au fost susținute de CCA.

O parte dintre difuzori au declarat de la bun început că, în pofida licenței primite, nu se vor grăbi să treacă la TV digitală, pentru că i-ar costa prea scump. Anul trecut, un șir de posturi TV, cum ar fi Agro TV, Canal Regional și Jurnal TV, s-au adresat către CCA cu cererea de a prelungi termenul de tranziție la formatul de difuzare digitală, date fiind cheltuielile majore. CCA nu a refuzat pe nimeni, deși regretă faptul că difuzorii care anterior declarau că dispun de mijloace financiare pentru difuzarea digitală nu-și îndeplinesc angajamentele. Între timp, unii radiodifuzori așa și nu au început emisia după primirea licenței, alții au declarat că renunță la ea.

Experții consideră că trecerea grabnică la televiziunea digitală ar lăsa țara fără posturile TV locale. Dacă autoritățile nu ar fi prelungit perioada de tranziție, după stoparea televiziunii analogice, transmiterea semnalului ar fi posibilă doar prin cablu, fapt ce ar reduce considerabil audiența posturilor TV. În prezent, în țară avem doar trei radiodifuzori cu acoperire națională: posturile TV Мoldova 1, Prime și Canal 2. Difuzarea celorlalte posturi în raioane se efectuează cu ajutorul retransmițătoarelor regionale private.

Totuși, din spusele specialiștilor reiese că ”digitizarea” este inevitabilă. În caz contrar, Moldova se va pomeni într-un vacuum, căci în țările vecine procesul este în toi și deci la un moment dat emițătoarele televiziunii analogice vor trebui deconectate. Și, în virtutea faptului că o frecvență digitală poate conține 12-16 programe, iar în cazul televiziunii analogice fiecare canal are frecvența proprie, analogul eteric își pierde relevanța. Frecvențele eliberate pot fi folosite în cazul altor tehnologii, să zicem CDMA și LTE.

„Digitizarea” depășește posibilitățile posturilor TV

Proiectul de lege al Ministerului Economiei și Infrastructurii care prevede prelungirea termenului de tranziție la TV digitală terestră pînă la 1 martie 2020 a fost examinat în două lecturi concomitent la prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară. Potrivit șefului Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, mai multe posturi TV au adresat cereri de modificare a legislației în acest sens.

Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Vitalie Tarlev, menționează că legea prevede nu doar un nou termen de tranziție, dar și prelungirea licențelor de utilizare a canalelor și frecvențelor radio pentru televiziunea analogică terestră. Adică termenele de valabilitate a licențelor vor fi sincronizate cu perioada de tranziție.

Octavian Calmîc, ex-ministru al economiei și infrastructurii și consilier al prim-ministrului în probleme de economie, explică necesitatea prelungirii termenului prin faptul că radiodifuzorii nu sînt gata nici din punct de vedere tehnic, nici financiar să înceapă difuzarea prin intermediul multiplexului național. Mai ales că, potrivit lui, anterior, în bugetul de stat lipseau resursele financiare necesare asigurării acestei tranziții. Calmîc consideră că acestea sînt principalele cauze ale prelungirii termenului de tranziție la televiziunea digitală terestră.

Costurile mari ale trecerii la televiziunea digitală, deocamdată, depășesc posibilitățile posturilor TV locale. Majoritatea radiodifuzorilor nu dispune de mijloacele necesare pentru achiziționarea echipamentelor și investirea în trecerea la TV digitală. Costul difuzării într-un multiplex este de cca 84 de mii de euro pe lună (fără TVA) pentru toate posturile TV conectate la el. Dacă împărțim această sumă la 15 posturi, care formează un multiplex, plata lunară a fiecăruia ar fi de 5,6 mii de euro.

Rămîne nerezolvată și problema creării multiplexelor digitale regionale. Majoritatea posturilor TV au declarat în repetate rînduri că nu dispun de posibilități financiare în acest sens. Conform unor estimări, pentru crearea unui multiplex regional, ar putea fi necesară suma de 150 de mii de euro. Unul dintre variantele examinate este ca multiplexele regionale să fie create de către stat, care ulterior să le ofere radiodifuzorilor în arendă la prețuri rezonabile.

În același timp, radiodifuzorii mici consideră inoportună încheierea contractelor cu întreprinderea Radiocomunicaţii, din cauza costurilor exagerate, din punctul lor de vedere, pentru serviciile prestate. Specialiștii au calculat că accesul postului TV la satelit, fapt ce asigură acoperire națională proprietarilor de antene satelit, ar costa mai puțin decît difuzarea prin intermediul multiplexului digital. Unele posturi TV contează pe anumite granturi sau pe ajutorul sponsorilor, dar și pe anumite reduceri pentru sursele mass-media regionale.

Cei săraci vor fi ajutați cu tunere

Totodată, din lipsa campaniilor informaționale, mulți cetățeni nu cunosc nimic despre modificările și cheltuielile suplimentare ce vor surveni în cazul digitizării. Televizoarele analogice vor trebui înlocuite cu cele digitale, sau va fi necesară achiziționarea echipamentelor speciale. Pentru ca televizorul să recepționeze la sigur semnalele, el are nevoie de tehnologia DVB-T2.  

Televizoarele moderne, de obicei, au încorporate sistemele de recepție DVB-T2. Dar pentru a continua exploatarea modelelor mai vechi de televizoare, va fi necesar un tuner digital (set-top box), capabil să decodeze semnalul. Costul unui set-top poate varia între 50 și 100 de dolari și mai mult. Multă lume săracă nu-și permite asemenea cheltuieli, de aceea, pentru a le asigura cetățenilor dreptul de acces la informații, statul intenționează să compenseze cheltuielile forțate.

Este vorba despre familiile ce beneficiază de ajutor social, dispun de un televizor funcțional care nu recepționează semnalul digital. Conform unor calcule prealabile, convertoare de semnal pentru recepționarea televiziunii digitale terestre ar putea primi gratuit peste 70 de mii de familii. Pentru aceasta, ele vor trebui să completeze o cerere-tip.

Faptul că păturilor social vulnerabile ale populației le vor fi oferite gratuit convertoare pentru modelele vechi de televizoare a fost prevăzut de Guvern încă în mai 2015. Dar bani în aceste scopuri așa și nu au fost alocați. Cei de la Ministerul Economiei și Infrastructurii speră că, la o eventuală ajustare a bugetului de stat, în el vor fi prevăzute și alocații pentru dotarea familiilor nevoiașe cu convertoare. Soluționarea problemei este evaluată la cca 50 milioane de lei.

 

 

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load