Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Siesta în stil moldovenesc: fantezii deșarte sau necesitate imperioasă?

28 mai. 2018,, 11:32   Societate
12031 1

Lidia Ceban

În deceniile din urmă, în Moldova, la fel ca în multe alte țări ale lumii, temperatura aerului în orice anotimp depășește normele înregistrate: arșița vine mult mai devreme, iar în lunile de vară mercurul din termometre se ridică aproape de 40 de grade Celsius.

În unele țări legislația îi obligă pe angajatori să le asigure angajaților, pe timp de caniculă, condiții de muncă adecvate, în altele este menținută tradiția seculară de refacere a puterilor prin odihna de după masă, numită siesta.

Are oare Moldova nevoie de a introduce siesta? Poate că ar fi bine să modificăm și noi programul de lucru în instituțiile de stat, pornind de la faptul că la temperaturi atît de înalte ziua este imposibil să muncești, productivitatea muncii scade drastic, iar riscurile de supraîncălzire sporesc?

Saltul de temperatură

Subiectul încălzirii globale îl discută toată lumea. Fenomenul este fixat de către specialiștii din domeniul hidrometeorologiei. Și în Republica Moldova se face monitorizarea constantă a parametrilor climatici. Serviciul Hidrometeorologic de Stat face asta încă din anul 1886. Caracterul schimbărilor climatice este determinat prin studierea tendințelor și a variabilității principalilor indicatori climatici.


Începutul anilor 90 ai sec. XX se consideră punctul de plecare al fenomenului încălzirii globale. El a fost constatat în baza observațiilor efectuate de stația meteorologică Chișinău. Meteorologii au văzut că pe parcursul unui secol (anii 1887-1980) temperatura anuală medie a aerului creștea la fiecare zece ani cu aproximativ 0,5ºС. Studierea regimului de temperatură în perioada 1981-2010 a permis să se stabilească că la fiecare deceniu creșterea ei a fost de cca 0,63ºС, iar recalculat pentru 100 de ani – 6,3ºС. Savanții constată că sporirea bruscă a temperaturii medii anuale între anii 1981 și 2010 a fost provocată de creșterea temperaturii aerului primăvara, vara și toamna.

Strategia de adaptare la schimbările climatice în Republica Moldova pînă în 2020, adoptată de Guvern în decembrie 2014, nu doar constata faptul creșterii temperaturii medii anuale, ci conținea și pronosticuri ale scenariilor climatice din țara noastră pentru următoarele șase decenii. În document se spune: „fenomenele excepționale rar întîlnite acum cu temperaturi maxime absolute de 34-35ºС în perioada anilor 1961-1990, pe viitor, probabil, vor deveni temperaturi medii maxime pe timp de vară”.

Adică locuitorii țării noastre nu pot conta pe o climă favorabilă și confortabilă pe timp de vară. Astfel, odată și odată va trebui să reacționăm la situație. Suflul fierbinte al apropiatei veri locuitorii Moldovei l-au resimțit deja la începutul lunii mai, cînd temperatura a atins +30ºС. Ne așteaptă o vară fierbinte și istovitoare.

Protecție solară

Anual, în perioadele caniculare, la Chișinău se instalează corturi, unde trecătorii care se simt rău se pot odihni, bea apă, cere lucrătorilor medicali de gardă să le măsoare tensiunea și la necesitate să le acorde primul ajutor medical.

Legislația moldovenească îi obligă pe angajatori să asigure la întreprinderile, organizațiile și instituțiile pe care le administrează măsuri sporite de protejare a angajaților de orice profesii în perioadele fierbinți în care mercurul din termometre trece de 30ºCelsius. Despre aceasta în permanență le amintesc inspectorii de la Inspectoratul de Stat al Muncii și persoanele responsabile de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.

Dacă vorbim despre angajații din oficii, agenții economici trebuie să instaleze în birouri climatizoare, iar angajații să fie asigurați cu apă potabilă – 2-4 litri pentru fiecare persoană. Pentru cei care muncesc sub cerul liber, spre exemplu cei din agricultură, construcții, în orele cele mai fierbinți se recomandă reducerea activității fizice. Pentru ca lucrătorii să nu fie expuși la soare și să nu facă șocuri termice, angajatorul este în drept să modifice, la propria discreție, programul de lucru: să extindă pauza de masă, prelungind ziua de muncă cu 2-3 ore. Managerilor de companii li se recomandă să organizeze pentru oamenii care muncesc sub cerul liber locuri umbrite cu temperaturi mai joase, pentru ca oamenii să-și poată restabili echilibrul termic. Agenții economici care nu manifestă grija cuvenită pentru angajații lor pe timp de caniculă riscă amenzi în mărime de pînă la 500 de unități convenționale.

De altfel, pe timp de caniculă au de suferit nu numai angajații, dar și vizitatorii diferitor instituții veniți acolo cu diverse probleme. Ei sînt nevoiți să ajungă în alte raioane ale capitalei cu troleibuzele, devenite adevărate camere de gaze (deoarece acestea nu au trape, iar la achiziționarea lor fostul primar Dorin Chirtoacă a economisit pe climatizoare) și să se deplaseze pe caniculă sub soarele arzător.

Iar lumea să aștepte…

Mai multe state aplică condițiile de muncă adaptate la vremea caldă. Dar există țări în care problema caniculei, în virtutea condițiilor climaterice, este soluționată prin odihna legalizată de după prînz, cu un somn de scurtă durată, adică prin siestă.

Leagănul acestui mod de viață este considerată Spania, unde tradiția dată a apărut încă în sec. XVII și este respectată și azi. La spanioli odihna de după prînz începe la 14.00 și poate dura între o oră și patru ore. Însă recent unele magazine mari și întreprinderi au renunțat la siestă, însă ele pot fi considerate mai degrabă excepție, nu regulă.

În Italia odihna de la amiază este legiferată între orele 12.30 și 15.30. Italienii preferă să doarmă măcar jumătate de oră, instalați pe o canapea comodă și izolați de lumea exterioară. Mulți dintre ei nici nu răspund la telefon în această perioadă, deconectează televizoarele și nu discută cu nimeni. Cetățenii care încalcă liniștea de după masă riscă să ajungă la sectorul de poliție.

În Grecia totul încremenește între orele 14.00 și 17.00. Pentru greci siesta este un timp sacru. Odihna de după masă s-a înrădăcinat și în fostele colonii spaniole – Argentina, Brazilia, Mexic, Portugalia, în Mallorca.

Noi cu ce sîntem mai răi?

Dar poate a sosit timpul să fie instituită siesta și în Moldova? Cu atît mai mult că savanții din sfera medicinii au demonstrat că un somn scurt (de cca 30 de minute) ziua permite recuperarea rapidă a forțelor, sporirea productivității muncii, întărirea imunității și a sănătății în general. Astfel, medicul spaniol care studiază patologia tulburărilor de somn Eduardo Estivil susținea în lucrările sale că adulților le este recomandat somnul de zi, însă el trebuie să fie scurt, maximum de 30 de minute, deși, în majoritatea țărilor în care există siesta, această limită este depășită cu mult. Savanții greci au ajuns la concluzia că în cazul bărbaților tineri somnul de zi reduce mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare.

Reporterul portalului NOI.md i-a întrebat pe mai mulți medici moldoveni dacă ei consideră oportună implementarea siestei. Opiniile au fost diferite, însă toți au fost de acord cu faptul că, pe timp de caniculă, copiilor, oamenilor în etate și persoanelor care suferă de boli cardiovasculare nu li se recomandă să se afle la soare un timp îndelungat, cel mai indicat ar fi să-și programeze activitățile pentru orele de dimineață sau seară.

Nici plusuri, nici minusuri

Doctorul în economie Mihail Poisic crede că asemenea modificări de program nu ar avea un efect economic semnificativ – nici avantaje evidente, nici neajunsuri evidente. La fel cum nu are niciun efect trecerea de la ora de vară la cea de iarnă și invers.

„Spre deosebire de Israel, unde, într-adevăr, oamenii, din cauza caniculei, muncesc doar pînă la orele 12.00-13.00, după care ies în stradă noaptea, această perioadă durează nu foarte mult timp: o lună, maximum una și jumătate. Pentru această perioadă nu are sens să fie modificat programul print-un decret sau o lege. Dar nimeni nu le interzice angajatorilor să stabilească ei înșiși pentru această perioadă ore de lucru comode angajaților lor. În special, acest lucru se referă la cei care muncesc în spațiu deschis – constructorii, spre exemplu. Pentru aceste categorii, într-adevăr, este de dorit să fie stabilite întreruperi în orele cu călduri maxime”, a menționat intervievatul.

Poisic consideră că în condițiile orașului ar fi mai logic ca oficiile și întreprinderile să aibă programe diferite: unele să înceapă la 7.30, altele – la 8.00, altele – la 8.30, asta ar descărca substanțial transportul în comun, căci anume transportul public supraîncărcat agravează problema în perioadele de arșiță și zăpușeală.

Deprinderea este a doua natură

Cu această afirmație este de acord și președintele companiei DAAC Hermes, Vasile Chirtoca. El nu vede sens în introducerea siestei, deoarece practic în toate instituțiile de stat, oficiile companiilor private au fost instalate climatizoare, iar acolo unde ele încă nu există, angajatorii oricum vor fi nevoiți să le instaleze.

„Respectarea siestei în țările mediteraneene este deja un mod de viață statornic al oamenilor care, spre deosebire de noi, muncesc mai puțin timp. Dar și cetățenii Moldovei e puțin probabil să dorească implementarea siestei. Ei s-au obișnuit să muncească conform programului existent, și-au format regimul familial, au înscris copiii în școli și diverse activități suplimentare. Închipuiți-vă că, odihniți la amiază, după ora 16.00 ei vor trebui să revină la locul de muncă și să mai lucreze niște ore. Multă lume nu va dori așa ceva”, a menționat Chirtoca.

Potrivit lui, o variantă mai acceptabilă ar fi stabilirea unei ore mai matinale pentru începutul zilei de muncă. Însă soluționarea acestei probleme este imposibilă fără soluționarea problemei transportului.

„Pentru a evita ambuteiajele, ar fi bine să stabilim un orar flexibil pentru începutul zilei de lucru în diferite instituții și organizații. Poate noua conducere a municipiului va acorda atenție problemei date și, folosind practica sovietică, va stabili pentru întreprinderi ore diferite pentru începerea zilei de lucru în scopul organizării mai eficiente a fluxurilor de transport și folosirii orelor pierdute în ambuteiaje la organizarea procesului de lucru”, a adăugat președintele companiei DAAC Hermes.

Nu trebuie redus timpul somnului

Producătoarea Aliona Beloconnaia provine dintr-o familie de medici. Ea povestește că, atunci cînd trăia cu părinții, în familie era obișnuit să se doarmă 20-30 de minute după prînz, deoarece astfel era soluționată problema surmenajului de la școală, la serviciu (în cazul schimbului 1) și cea a insomniei. Aliona a venit la Chișinău de la Moscova în 1992 și își amintește că a fost mirată de pauzele de prînz îndelungate practicate de toate magazinele – între orele 13.00 și 15.00 sau 14.00 și 16.00.

„Oho, mi-am zis, la Chișinău se respectă siesta! își amintește ea. Ulterior această întrerupere logică pentru perioada de vară a dispărut. Acum multă lume este nevoită să lucreze în două-trei locuri concomitent. Dacă ar fi introdusă siesta – ar fi varianta optimă pentru a împărți ziua așa, ca oamenii să se odihnească nu doar noaptea, dar și în scurta perioadă dintre două joburi. În familia noastră se obișnuia să dormi după amiază. Toți neurofiziologii cunosc că în 10% dintre cazuri insomnia este o boală cronică, cauzată, de regulă, de muncă încordată. Ne supraîncărcăm ziua, nu ne putem liniști, relaxa, dormim prost, în consecință pierdem somnul valoros și nu ne odihnim. De fiecare dată, dacă avem nevoie de timp, îl luăm din contul somnului. Siesta ar putea soluționa această problemă, în special în zilele caniculare de vară.

Moldoveanului numai permite-i…

Reprezentantul administrației organelor fiscale din Moldova Alexandru Ezbiceac crede că o astfel de odihnă ca siesta este atrăgătoare, însă în Moldova e puțin probabil să fie introdusă.

„Siesta, desigur, e un lucru bun, dar există niște rezerve. Prima – după o întrerupere îndelungată din miezul zilei, moldoveanul nu poate fi impus să muncească eficient! A doua – siesta va prelungi în mod automat ziua de muncă, fapt ce pentru majoritatea oamenilor este inacceptabil. Doar nu vor fi reduse orele de muncă din contul siestei. Așa că eu aș fi împotriva acestei odihne de după amiază, deși ideea în sine are în ea ceva atrăgător”, a specificat Ezbiceac.

Nu ne arde de boierie!

Proprietara unui mic business, Iulia Zelionaia, este convinsă că instituirea siestei este inacceptabilă în Moldova.

„Pe fondalul actualei lipse totale a locurilor de muncă, implementarea siestei ar fi o veritabilă boierie. Pentru cei care prestează muncă fizică și ziua se află în arșița soarelui, trebuie respectate condițiile externe și modificat programul de lucru. Pentru mine ar fi mai bine să înceapă ziua de muncă mai devreme, ca să se reușească multe lucruri înainte de caniculă, sau să se muncească după ce arșița scade. Dar să rupi ziua în trei părți nu este comod. De-am putea măcar respecta regulile de igienă a muncii și cerințele Codului muncii, și asigura angajaților condițiile care i-ar ajuta să nu sufere din cauza căldurii anormale”, a opinat Zelionaia.

Siesta e ceva bun, dar… există nuanțe

Femeia de afaceri Irina Moghiliova crede că siesta ar putea fi o soluție bună pentru ca lucrătorii să-și refacă puterile.

„Am o experiență de lucru cu un număr mare de angajați și observ că cel mai neproductiv timp este anume între orele 14.00 și 16.00-17.00. Se pare că activitatea mentală și fizică redusă în acest segment de timp este încorporată fiziologic în natura noastră. După ora 17.00, mulți încep să se anime, le vin în minte idei interesante și utile. Colegul meu din Grecia a spus cu referire la siesta că această întrerupere de 2-3 ore este de folos pentru împrospătarea procesului mintal și e bun ca descărcare fizică. El spune că nu e obligatoriu să doarmă în orele siestei, dar dacă o ignoră, este total neproductiv după amiază și nu doarme bine noaptea. Eu îi cred pe greci – la urma urmei, anume ei au născocit tot ce e util și important, inclusiv siesta”, și-a argumentat punctul de vedere Irina Moghiliova.

În același timp, ea înțelege că diverse profesii pot avea nuanțe de care e bine să se țină cont în cazul în care va fi pusă problema implementării siestei. De aceea savanții și medicii trebuie să studieze problema, să vadă toate părțile ei pozitive și negative și să se pronunțe pe marginea faptului dacă are sau nu nevoie Moldova de modificarea modului de viață al cetățenilor angajați în cîmpul muncii.

Legislatori pentru ei înșiși

Ion Niță, proprietar de terenuri în sudul țării, spune că vara angajații lui, și fără introducerea oficială a siestei, se odihnesc în orele de arșiță maximă. Orarul de lucru a muncitorilor din agricultură durează de la 5 dimineața și pînă la miezul zilei, apoi continuă după ora 16.00. Acest fapt permite ca oamenii să fie protejați de supraîncălzire și alte probleme de sănătate.

Conform unei tradiții mai vechi, fără a fi impuși de Codul muncii, s-au deprins să se scoale mai dimineață și sătenii care au propriile grădini și chiar cote. Discuțiile despre siestă au arătat că unii tot preferă să muncească pe loturile lor în orele răcoroase ale dimineții, pentru alții arșița nu este o problemă: își acoperă capul de razele soarelui, se îmbracă sumar și continuă munca.

Fiecare dintre interlocutorii NOI.md are propriile argumente, fiecare este convingător în felul său, însă știința ne îndeamnă să ținem cont de orele biologice firești ale omului. Aproximativ peste opt ore după trezirea de dimineață, fiecare dintre noi suportă o cădere a puterilor. Dacă pentru noi siesta cu o întrerupere de două ore ar fi, deocamdată, o noutate radicală, poate că merită să cugetăm asupra problemei organizării camerelor de odihnă, cum era în timpurile sovietice, unde, în caz de necesitate, lucrătorul își putea reface puterile în scurt timp? Apropo, în lume există deja companii mari care organizează pentru angajații lor asemenea încăperi pentru ca ei să schimbe atmosfera, să se odihnească și să ofere organismului posibilitatea de a se relaxa înainte de următorul efort mintal.

În orice caz, Moldova va trebui să se adapteze schimbărilor climatice globale și, dacă o va face rapid și eficient, va suporta mai puține cheltuieli, iar multe probleme ar putea fi evitate de la bun început.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?