X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

România, pregătită de unire. Urmează răspunsul Moldovei

30 mar. 2018,, 11:40   Politică
28280 75

Xenia Florea

Deputații ambelor camere ale Parlamentului României au susținut ideea unirii dintre România și Moldova. Evenimentul s-a produs marți, 27 martie, la ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată celor 100 ani de la unirea Basarabiei cu România. Oaspeți de onoare ai evenimentului au fost spicherul Parlamentului RM Andrian Candu">Andrian Candu cu un grup de deputați și vicepremierul pentru eurointegrare Iurie Leancă.

“Sper că frații noștri și dl Candu, cu care ne leagă o prietenie și pe care îl apreciez înalt, și dl Leancă, și alți colegi din Parlamentul Republicii Moldova au înțeles, au simțit dorința noastră”, a declarat președintele Camerei Deputaților din România Liviu Dragnea.

Indicațiile Bucureștiului pentru Chișinău

Analistul politic Igor Boțan consideră că “Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918”, adoptată la ședința ambelor camere ale Parlamentului român, este un document original, destul de corect: “Este o declarație simbolică, dedicată, în fond, trecutului. Nu conține nici o inițiativă neașteptată, îndrăzneață. Cred că cetățenii moldoveni și români, care au participat duminică la manifestația consacrată celor 100 ani de la unire, au fost dezamăgiți”.

Iar directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate Valeriu Ostalep">Valeriu Ostalep a scris pe rețelele de socializare, că la 27 martie România, de fapt, și-a anunțat pretențiile teritoriale față de Moldova. Mai ales, că în alocuțiunile lor aleșii români s-au arătat departe de a fi la fel de corecți ca documentul, adoptat de ei. Spre exemplu, Liviu Dragnea le-a propus direct contemporanilor să urmeze exemplul generației anului 1918 și adresîndu-li-se oaspeților din Moldova Andrian Candu și Iurie Leancă, acesta a declarat: “Oare nu aveți suficient curaj pentru a spune deschis ce ne dorim? În România - a continuat Liviu Dragnea - există o tendință enormă spre unificare și acum Bucureștiul așteaptă să se coacă Republica Moldova.Atunci cînd poporul moldovenesc, autoritățile moldovenești vor dori (sper să se întîmple cît mai curînd), noi vom fi gata”.


În pofida ”corectitudinii” relative a “Declaraţiei pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918”, în document găsim mai multe momente foarte curioase. Iată unul dintre acestea: “Parlamentul României consideră perfect legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova, care susțin unirea celor două state ca o continuare firească a procesului de dezvoltare și afirmare a națiunii române, subliniază că acest act depinde de voința lor, și declară că România și cetățenii ei sînt gata, și mereu vor fi gata, să meargă în întîmpinarea oricăror manifestări organice a reunificării, venite din partea cetățenilor Republicii Moldova ca expresie a voinței lor suverane”.

Adică, Bucureștiul oficial dă indicații directe Chișinăului oficial: dorințele unioniștilor sînt ”legitime”, deci nu este binevenită o împotrivire acțiunilor, care subminează,de facto, statalitatea RM. Iată și răspunsul la revolta de pe rețelele de socializare, după manifestația de duminică a unioniștilor. Unde se uită SIS, Procuratura Generală și alte structuri, menite să apere statul?

Despre noua tactică a unioniștilor

Ultima ”exprimare a voinței suverane” a cetățenilor RM cu viziuni unioniste, din punctul de vedere ale Bucureștiului, a avut loc duminica trecută. În centrul Chișinăului a avut loc o manifestație consacrată celor 100 ani ai ”marii uniri”. Rețelele de socializare au luat-o în derîdere: în locul celor 100 mii de manifestanți promiși în centrul Chișinăului s-au adunat cca 7 mii de persoane. Și aceia, parțial, aduși cu autocarele din România, o parte dintre ei fiind plătiți ca să participe, fapt despre care oamenii relatau cu plăcere în interviuri.

Președintele Igor Dodon">Igor Dodon a declarat că manifestația de duminică în susținerea unirii ”a eșuat rușinos”. Au fost nemulțumiți de evenimentul, anunțat ca cea mai de amploare acțiune a unioniștilor din ultimii ani și unii adepți ai ideii unirii cu România: nu așa de masiv, cum ne-am dorit, prea anost, și la tribună nu am văzut personalități respectabile și cu autoritate.

Cineva a scris pe rețelele de socializare : «Cine dintre politicienii, care au stat duminică pe scenă, poate conduce electoratul unionist din Republica Moldova? Demult uitații Nicolae Dabija">Nicolae Dabija și Ion Hadârcă? Ghenadie Cosovan, care a candidat altă dată la parlamentare pe listele partidului și care anunțase drept prioritară intrarea Moldovei în Uniunea Vamală? Participanții la scandalurile de corupție Dorin Chirtoacă și Anatol Șalaru? Sau conducătorii organizațiilor unioniste Gheorghe Simion, Ion Leașenco, Vlad Bilețchi și Anatol Ursu, care nu se bucură de o vastă autoritate?» Unicul personaj remarcabil în acea zi a fost ex-președintele României, actualul senator și președinte de onoare al Partidului Unității Naționale (PUN) din Moldova, Traian Băsescu, care literalmente se scălda în razele ”dragostei poporului” .

Însă dincolo de toate discuțiile și aprecierile acestea începînd cu cele de tipul: ”Piața Marii Adunări Naționale respira și pulsa românește” și pînă la ”mitingul de duminică în susținerea unirii a eșuat rușinos”, a rămas oarecum neobservat un alt moment important, unioniștii au schimbat tactica și au renunțat la ideea ”unionismului dur”. Acum, ei promovează ideea unirii ”celor două state românești” prin ”forța delicată”.

Încă relativ nu demult adepții unirii din Moldova și România intenționau să ”îndeplinească cincinalul înainte de termen”, (unificarea celor două țări) în trei ani. În martie 2016, sărbătorind aniversarea unirii Basarabiei cu România din anul 1918, ei au instituit Consiliul de Lichidare, numit ”Sfatul Țării-2” și au aprobat Foaia de parcurs -2018 – Planul acțiunilor concrete de lichidare a statalității moldovenești.

La manifestația de duminică, dedicată celor 100 de ani ai ”marii uniri”, organizatorii și participanții ei nici nu și-au amintit de Foaia de parcurs-2018 și de ”Sfatul Țării-2”, deși pe scena erau prezenți fondatorii și membrii acelui staff de lichidare (Nicolae Dabija, Ghenadie Cosovan, regizorul Sandu Grecu etc.).

“Din diverse motive, ei nici n-au încercat să-și amintească de planul aprobat anterior - consideră Igor Boțan. – Întîi de toate, pentru că majoritatea acțiunilor concrete, stipulate în acea Foaie de parcurs, la etapa actuală, sînt irealizabile. Unioniștii înțeleg perfect că în situația actuală, cînd România este membră a UE și NATO, iar în Moldova există Transnistria și Găgăuzia, care-s categoric contra unirii, cînd majoritatea populației RM este împotriva acestei idei, este imposibil să faci unirea pe nepregătite. De aceea, ei și-au schimbat tactica.

E suficient să vedeți numai cum s-a desfășurat manifestația de duminică, fiind menținută de organizatori într-un cadru strict legal, fiind subliniat în mod repetat caracterului pașnic al acesteia. Pe de o parte, am asistat la un fenomen foarte interesant, în care adepții unirii de la tribună s-au adresat în limba rusă către reprezentanții minorităților naționale cu un mesaj foarte exact : «Stimați concetățeni, în România unită veți trăi mult mai bine ca acum, drepturile voastre vor fi apărate. În România toate etniile sînt reprezentate în Parlament, iar președintele țării este de etnie germană, de aceea nu-i credeți pe acei care spun că în cazul unirii Moldovei cu România voi veți avea de suferit».

Pe de altă parte, unioniștii au adresat Parlamentelor celor două țări rugămintea de a-i primi pe delegații manifestației și de a participa activ, cu mijloacele pașnice ale democrației parlamentare, la ”reintegrarea națională”. Adică, adepții unirii cu România nu mai forțează ideea unirii, ei merg pe altă cale: aspiră să cîștige la alegerile parlamentare (deci, are rost să tărăgăneze acțiunile ”de unire” pînă la toamnă, ne-o demonstrează și cele cinci acțiuni pomenite în declarația finală a manifestației de duminică), intenționează să prezinte proiectul de unire la Bruxelles, și-au modificat discursul, încercînd să-i convingă pe cetățenii Moldovei de necesitatea unirii, pun acum accentul pe avantajele economice ale unirii, pe faptul că locuitorii RM vor beneficia de salarii și pensii românești, că vor avea un nivel de trai decent și că le va fi asigurată lupta reală, nu una aparentă, cu persoanele corupte.

Unioniștii aspiră să ajungă în Parlament

“A venit timpul să ducem unirea din stradă în Parlament”, a declarat acum jumătate de an adeptul lui Traian Băsescu unionistul moldovean, deputat în Parlamentul român și vicepreședinte al partidului Băsescu-Șalaru (PUN), Constantin Codreanu.

Potențialul electoratului unionist din Republica Moldova este de cca 20%. Unii experți numesc cifra de 30%. Însă și ”în anii cei mai buni, adepții unirii Moldovei cu România acumulau la parlamentare nu mai mult de 15%. Unioniștii consideră că acum au șansa să sporească acest indice și cum a declarat unionista activă Ana Guțu “să aducă în viitorul Parlament un grup de adepți ai unirii, care va dicta condiții la crearea coaliției de guvernare și va pune problema unirii Republicii Moldova cu România ca șansă unică pentru salvarea poporului, care se află în stare de incertitudine economică și spirituală”.

Numele acestei “șanse” este Traian Băsescu. Adepții lui speră că la parlamentare ex-președintele României va deveni centrul de atracție pentru numeroasele organizații obștești și politice pro-românești, care activează în Moldova. Logica adepților unirii cu România este simplă: în RM se fură miliarde, autorii și executorii acestor escrocherii rămîn nepedepsiți, poporul sărăcește, corupția înflorește peste tot, iar România înseamnă pensii și salarii de nivel european, adevărata luptă cu corupția și o șansă de integrare în spațiul european.

Conform politologului Vitalie Andrievschi, șansele electorale ale unioniștilor la parlamentarele din anul 2018 vor depinde de două componente: dacă Traian Băsescu își va recăpăta cetățenia și va participa la alegeri și dacă numeroasele partide și organizații unioniste se vor putea uni într-un bloc electoral unic.

“Există lucruri foarte imprevizibile în țara noastră, deciziile judecătorești - menționează Andrievschi. – Dacă procesul judiciar de restabilire a cetățeniei moldovenești a lui Băsescu va fi finalizat, unioniștii vor obține șanse frumoase la alegeri, ceea ce va fi o lovitură puternică pentru Sandu și Năstase. Cred că Băsescu este capabil să mobilizeze peste 20% din electorat, fiind o persoană carismatică, un orator bun, va merge prin țară, iar cetățenii cu vederi unioniste îl plac.

În ajunul alegerilor parlamentare fiecare partid caută o temă benefică pentru propria popularizare în ochii electoratului. Mesajul pre-electoral al democraților este crearea și dezvoltarea țării, ”Moldova socială”. Partidul socialiștilor, probabil, va miza pe critica autorităților și fobii, inclusiv pericolul pierderii statalității RM. Este o temă destul de rodnică. Unioniștii vor avea propriul mesaj: unirea cu România ca unică posibilitate de a îmbunătăți viața în Moldova. Desigur, pentru ei nu e chiar comod faptul că punctul de fierbere al societății a fost atins primăvara, cînd este marcat centenarul unirii Basarabiei cu România. Între martie și noiembrie-decembrie, cînd vor avea loc parlamentarele, este o perioadă destul de lungă, pentru a menține electoratul ”în tonus”. Totuși reieșind din declarația finală a manifestației de duminică, unioniștii au încercat să tărăgăneze propriile acțiuni, mitingurile și evenimentele pînă toamna tîrziu, pentru a menține acest ”tonus”.

La alegerile parlamentare din 2018, cel mai probabil, suportul electoral al unioniștilor vor fi cele 144 localități, organele de conducere ale cărora (consătenii lor consideră că nu dezinteresat) au semnat declarațiile simbolice de unire cu România. Ar fi naiv să credem, că listele satelor care doresc să se unească cu România au fost alcătuite, în exclusivitate, pentru a-și exprima ”oful” consacrat centenarului unirii Basarabiei cu România. În condițiile sistemului electoral mixt este valoros fiecare primar ”ademenit”.

”Lobby-ul internațional” al unioniștilor pentru Bruxelles

Conform planului de acțiuni, aprobat la manifestația de duminică, adepții unirii Republicii Moldova cu România intenționează nu doar să popularizeze ideea unirii printre cetățenii moldoveni, dar și să-i asigure un ”lobby internațional”.

În perioada 1 și 14 aprilie, la Chișinău, va fi efectuat un sondaj masiv al populației, pentru a stabili ce cred locuitorii capitalei despre o eventuală unire cu România. “Ne vom consulta cu poporul și vom vota pentru unire - se spune în rezoluția manifestației. La 24-26 august va avea loc Congresul ”Reunificării Naționale” în ”vechea capitală a Moldovei” – or. Iași. Iar la 24-26 septembrie unioniștii intenționează să desfășoare în Parlamentul European o conferință științifică pentru a ”informa întreaga lume despre voința noastră”.

Evenimentul, preconizat pentru Bruxelles are două misiuni: să arate electoratului, în ajunul parlamentarelor, că ideea unirii este discutată cu partenerii europeni, adică există la nivel internațional și să-i obișnuiască pe funcționarii europeni cu ideea că UE trebuie să devină unul dintre sponsorii principali ai eventualei uniri.

În România au fost calculate demult costurile unirii cu Republica Moldova. Încă în anul 2006, cînd președintele Traian Băsescu a propus ca RM să intre în UE împreună cu România, renunțînd la Transnistria, ziarul românesc “Cotidianul” a publicat calculele experților. Reiese că unirea va costa nu mai puțin de 30-35 miliarde de euro, în primii 5 ani Bucureștiul va trebui să cheltuiască anual nu mai puțin de 5% din PIB. “Este prea mult comparativ cu posibilitățile noastre și foarte posibil că vom destabiliza economia”, a declarat atunci ministrul român al Finanțelor Sebastian Vlădescu.

Studiul, efectuat în anul 2014 de Fondul Universității Mării Negre al Academiei Române, a arătat că numai pentru nivelarea pensiilor celor 670 mii de pensionari moldoveni în buget va trebui prevăzut nu mai puțin de 1 miliard euro. Alte 550 milioane pentru nivelarea salariilor bugetarilor români și moldoveni. În plus, calculele au arătat că după unirea României și a Republicii Moldova PIB-ul pe cap de locuitor se va reduce de la 6800 la 5 700 еurо.

Conform datelor publicate pe romanialibera.ro în anul 2017, pentru “a apropia nivelul economiei basarabene de cel al Patriei-mamă, România va trebui să investească în Basarabia 180 miliarde de euro”. Alte 11 miliarde vor trebui planificate în buget pentru “a acoperi necesitățile Basarabiei ”. Iar conform publicațiilor anului curent, pe parcursul a 20 de ani România va trebui să aloce anual nu mai puțin de 9 miliarde dolari, în scopul nivelării economiilor.

Evident, de una singură România nu va putea suporta asemenea cheltuieli. De aceea, experții români speră să fie susținuți din fonduri europene. Dar este oare gata UE să suporte asemenea cheltuieli? Unde mai pui că în perioada 1918-1940 nimeni nu” a nivelat” nimic. Mai mult, de pe teritoriul Basarabiei erau scoase uzine întregi, iar populația cultă tindea să se mute la București. Dar și în Moldova românească, care pînă la unirea cu Valahia în 1859 era mult mai dezvoltată ca Bucureștiul și împrejurimile lui, în economie este mult mai slabă ca restul României. Și așa a fost mereu după unire.

Drept că unul dintre experții noștri nu înțelege de unde vin aceste cifre. Dacă vorbim despre investiții în industrie, atunci ce are statul român cu ele, se întreabă el, doar investițiile pot fi atrase și fără a ne uni. Și industria moldovenească este dezvoltată, dacă nu ținem cont de capitalul străin în România, nu mai rău ca cea românească. În același timp, administrată corect, o țară mică cum este Republica Moldova poate fi lesne adusă la nivelul românesc și chiar mai sus, consideră expertul.

“Românilor le place să viseze, dar nu le place să plătească pentru vise ”

“Sper că unirea nu se va produce, dar dacă se va întîmpla, cred că românii vor atrage fonduri europene - spune expertul politic Corneliu Ciurea. – Este altă întrebare, ce cheltuieli își va asuma UE, în aceste condiții. În condițiile Brexit-ului și ieșirii Marii Britanii din UE, bugetul UE va pierde peste 13 miliarde de euro/an. Comisia Europeană a și declarat că UE va trebui să reducă un șir de programe, inclusiv vor fi reduse substanțial subvențiile pentru toate țările Europei de Est, de aceea Bucureștiul nu va primi mulți bani pentru a achita unirea.

Dar chiar și în cazul atragerii fondurilor europene pentru finanțarea unirii, se va simți tendința finanțării insuficiente a acestei regiuni, iar nivelul de dezvoltare a RM în România unită oricum va fi mai jos ca cel din țară, per total. Priviți Moldova românească, care cedează altor regiuni ale României la capitolul nivel de dezvoltare, iar Republica Moldova (dacă unirea va avea loc) va ceda și mai mult. Așa că mai bine ar fi ca noi să ne dezvoltăm de sine stătător”.

Iar politologul Vitalie Andrievschi nu are nici o îndoială că UE va accepta să sponsorizeze eventuala unire a Moldovei cu România.

“Pentru Bruxelles 9-10 miliarde de euro pe an nu este o sumă foarte mare. UE a alocat Greciei sume mult mai importante. Primul pachet de ajutoare a constituit 107 miliarde, al doilea – 130 miliarde. Însă cred că Bruxelees-ul nu va discuta cu Bucureștiul chestiunea finanțării unirii. Mai întîi, din motive politice, consideră expertul. – Unirea Moldovei cu România va provoca în Europa o reacție în lanț: maghiarii își vor revendica Transilvania, vor începe problemele în Transcarpatia ucraineană, de Moldova se va desprinde definitiv Transnistria și, foarte probabil, Găgăuzia, vor apărea tensiuni la Taraclia și în nordul republicii, dar și în centrul RM se va face simțită o împotrivire puternică. La ce-i trebuie Uniunii Europene tulburări cu consecințe imprevizibile în această regiune și chiar dincolo de hotarele ei? Unde mai pui, că și Rusia se va implica în acest proces cu propriul joc.

Și mai cred că înșiși românii, în viitorul apropiat, nu vor risca unirea. Unirea este ca un vis, care îi încălzește. O vor pedala, vor vorbi despre unire, o vor folosi în lupta politică, vor adopta tot felul de declarații și atît. Românii sînt suficient de pragmatici. Lor le place să viseze, dar nu le place să plătească pentru visele lor. Iar unirea este un proiect foarte costisitor.

Germanii și acum plătesc cca 2% din salariile lor, așa-numitul impozit de solidaritate, introdus după unirea Germaniei în anul 1990, în scopul finanțării proiectelor în cele mai sărace regiuni federale. Este o povară fiscală adăugătoare, care îi supără pe mulți, dar oare sînt pregătiți cetățenii României să dea din salariu impozitul de solidaritate pentru Republica Moldova alipită? Mă îndoiesc. Unde mai pui că unirea Germaniei de bine de rău s-a făcut fără conflicte interne, iar în cazul unirii Moldovei și României conflictele-s inevitabile. Nu cred că Bucureștiul are nevoie de asta”, spune V. Andrievschi.

Cu cît e mai rău, cu atît mai bine

Unul dintre experții noștri atrage atenția că pe parcursul a 30 de ani unioniștii lucrează metodic la subminarea statalității moldovenești. Mulți o fac nu prea conștient, promovînd sincer variantele distorsionate ale istoriei, precum românismul și tot ce ține de el. Iată doar unele dintre elementele acestei activități de subminare:

Se va produce unirea sau ba și în ce condiții, nu se știe, dar ne fac rău cca 30 ani, iar noi răbdăm. Apare întrebarea: n-a venit oare timpul să punem capăt acestei situații?

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?