„Prima casă”. Episodul trei

Audio
„Prima casă”. Episodul trei

Guvernul a lansat o nouă modificare a programului de stat “Prima casă”. La 3 august „Monitorul oficial” a publicat Regulamentul privind procedura de acordare a compensațiilor pentru familiile cu copii în cadrul programului „Prima casă” ori așa-numitul program „Prima casă-3”. Pe parcursul unei săptămîni au fost depuse 11 cereri.

Cei de la Guvern nu exclud și apariția altor compartimente ale programului ”Prima casă”: “Prima casă-4” și “Prima casă-5”.

Trei în unu

Programul “Prima casa” funcționează din 26 martie. Nu este un program de construire a locuințelor, ci unul de creditare: menirea lui este să ajute cetățenii care nu dispun de propriul imobil să-l procure prin intermediul creditelor bancare, parțial garantate sau compensate de stat.

La program pot participa cetățenii RM între 18 și 45 ani, care au un loc de muncă, dispun de o sursă de venit oficială și nu au contractat credite ipotecare. În versiunea inițială, “Prima casă” cerea ca împrumutatul să nu dispună de propria locuință, însă ulterior Parlamentul a adoptat condiții mai “cruțătoare” de creditare locativă: acum pot participa la program și proprietarii apartamentelor în care fiecărui membru al familiei în revin mai puțin de 9 m.p. sau cei care au moștenit sau au primit cadou un imobil în afara or. Chișinău.

Suma maximă a creditului este de 1 milion de lei (cca 50 mii euro). Creditele vor fi oferite de băncile comerciale pe un termen de 25 ani în lei moldovenești cu posibilitatea rambursării anticipate fără achitarea unui comision. Statul garantează 50% din suma contractată. Rata dobînzii ipotecare în cadrul programului “Prima casă” este flotantă și se calculează reieșind dintr-un șir de componente (rata medie la depozitele noi atrase în bănci pe un termen între 6 și 12 luni, o marjă maximă de pînă la 3%, un comision de garantare pînă la 0,5% anual din soldul garanției de stat, stabilite de Ministerul Finanțelor). În plus, participanții la “Prima casă” vor achita un comision unic la oferirea creditului în mărime de pînă la 1% din suma creditului și taxa de stat. Dacă la lansarea programului “Prima casa” rata anuală constituia cca 9,03%, acum aceasta s-a redus la 7-8%.

Locuințele procurate în cadrul programului trebuie să fie deja construite, date în exploatare și înregistrate în Registrul imobilelor, ținut de Agenția servicii publice. Plata inițială este de minim 10% din costul locuinței. O altă condiție obligatorie pentru împrumut: plata lunară, achitată ca sumă de bază a creditului, dobînzi și comision de garanție nu trebuie să depășească 50% din venitul net al său și a membrilor familiei sale. Adică, venitul lunar comun trebuie să fie cel puțin de două ori mai mare ca suma achitată lunar pentru rambursarea creditului.

Așa este varianta de bază a programului “Prima casă”. Un așa- zis program-standard. Însă vara curentă, peste două luni, Guvernul a lansat un șir de modificări ale programului ”Prima casă”, acum statul nu doar garantează, ci și compensează unor categorii de împrumutați o parte din costul locuinței procurate.

“Prima casă-2” a fost lansat la 1 iunie. Este un program locativ pentru bugetari și funcționarii publici. Ion Chicu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a declarat în emisia unui post de televiziune, că scopul programului “Prima casă-2” este atragerea tinerilor la muncă în sectorul bugetar.

Statul își asumă obligația de a le compensa participanților la program jumătate din costul locuinței procurate, iar împrumutații vor achita cea de-a doua jumătate a creditului ipotecar plus dobînzile.

“Prima casă-3” funcționează din 3 august. Este un program de procurare a locuinței pentru familiile cu copii. În funcție de numărul minorilor din familie, compensațiile din partea statului pot constitui între 10% și 100% din mărimea creditului ipotecar. Astfel, dacă familia are un copil, statul compensează 10% din creditul ipotecar, doi – 25%, trei – 50%, patru și mai mulți – pînă la 100%.

Mărimea compensațiilor lunare pentru copii va fi stabilită printr-o formulă specială: suma totală a creditului ipotecar (fără rate și alte plăți bancare) înmulțită la procentul compensației (în funcție de numărul minorilor din familie) și împărțită la 216 (numărul lunilor cuprinse în 18 ani – pînă la majoratul copilului). După ce copii ating majoratul, statul va revizui mărimea asistenței financiare acordate. Iar dacă între timp participanții la programul “Prima casă” vor mai naște un copil, ei vor putea cere de la stat compensații, reieșind din noile condiții.

Și încă ceva. Zilele trecute Ion Chicu scria pe o rețea de socializare, că dacă solicitantul de participare la programul “Prima casă” muncește într-o instituție bugetară finanțată din bugetul de stat sau din cele locale, într-o instituție medicală sau de educație, și familia mai educă copii minori, el poate conta pe acordarea ambelor categorii ale compensațiilor de stat - în cadrul programului “Prima casă-2 și “Prima casă-3”. Așa că suma totală a compensațiilor oferite de bugetul de stat poate ajunge la 100%.

Cine beneficiază mai mult de “Prima casă”: cetățenii, băncile sau companiile de construcții?

Potrivit Organizației pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii ODIMM (ea emite garanțiile de stat în favoarea băncilor care participă la programul “Prima casă”), la moment au fost depuse 267 de cereri pentru oferirea garanției de stat în cadrul programului ”Prima casă”, 259 dintre acestea au fost satisfăcute sau se află în curs de examinare.

Suma aprobată a garanțiilor de stat constituie cca 60 mil. lei. Dacă ținem cont de faptul că statul garantează băncilor 50% din suma creditului, la moment volumul total al creditelor ipotecare în cadrul programului “Prima casă” a depășit 120 mil. lei. Deși suma maximă a creditului ipotecar din cadrul “Prima casă” este de 1 mil. lei, nu fiecare împrumutat riscă să ceară o asemenea sumă. Potrivit ODIMM, suma medie a creditelor ipotecare cerute este de 464 mii lei.

Serviciul de presă al Ministerului Finanțelor ne-a mai comunicat că pentru participare la programul “Prima casă-2” au fost depuse 27 cereri, iar timp de o săptămînă de funcționare a programului “Prima casă-3” au fost depuse 11 cereri. De cele mai multe ori participanții la program împrumută bani pentru a procura o locuință la Chișinău.

La lansarea variantei de bază a programului ”Prima casă” experții vorbeau despre discordanța dintre conținutul și scopul declarat al programului – asigurarea tinerelor familii cu locuințe accesibile. “Prima casă” este mai degrabă adresată clasei de mijloc – dacă Guvernul le-ar fi purtat cu adevărat de grija privind spațiului locativ accesibil tinerilor, acesta și-ar fi asumat, spre exemplu, achitarea parțială sau totală a ratelor, cel puțin. Și iată că în scurt timp după lansarea programului ”Prima casă” au apărut modificările lui ”sociale” - “Prima casă-2” și “Prima casă-3”.

“Este cu totul altceva în comparație cu varianta inițială, care era practic inaccesibilă pentru tinerele familii. Acum acestea au posibilitatea să procure o locuință relativ mai ieftină, - spune doctorul în economie Mihail Poisic. – Statul în cazul dat prinde trei iepuri odată: nu numai că ajută tinerele familii sau bugetarii să-și cumpere o locuință, ci mai rezolvă și problemele aferente. Prima – problema asigurării companiilor de construcții, care trăiesc în prezent timpuri deloc ușoare, cu un volum de muncă insuficient. Investiții în ramura construcțiilor aproape că nu există, companiile respective se află într-o penurie de surse financiare.

A doua – cu acest program statul susține și sectorul bancar: la programul “Prima casă”, se știe, participă cinci bănci comerciale. Dacă în anii 2005-2008 în ţară creditarea bancară era destul de intensă, după anul 2008 am avut o situație flotantă, ca după 2013 ritmurile creditării să scadă, iar din anul 2017 să dăm înapoi. Dacă în anul 2013 suma totală a creditelor bancare era de 42,2 mild. lei, atunci în 2017 de doar 33,5 mild., în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut de la 4,9 mild. în 2013 pînă la 6,2 mild. în anul 2017”.

Nici Veaceslav Ioniță, expertul IDIS “Viitorul” nu riscă să spună pe cine ajută statul mai mult în cazul programului “Prima casă” pe cetățeni, băncile sau companiile de construcții?

„După criza provocată de escrocheriile din sistemul bancar, creditarea persoanelor juridice a scăzut substanțial. Să zicem, în ultimii trei ani creditarea companiilor de construcții s-a redus cu 1 mild. lei, în schimb, cam cu același volum a sporit creditarea ipotecară a persoanelor fizice, - spune el. – Astăzi băncilor le este mult mai convenabil să ofere credite populației – companiile de construcții au unul dintre cele mai proaste ratinguri creditare. Creditele proaste în ramura construcțiilor constituie cca 30%, iar în cazul persoanelor fizice - 3%. Așa că în prezent băncile luptă pentru atragerea persoanelor fizice. În general, ponderea acestora în portofoliul de credite al băncilor aproape că s-a dublat timp de patru ani, și a ajuns la peste 20%, iar degrabă va constitui 1/3.

Pe de altă parte, multe companii de construcție falimentează – piața construcțiilor locative a scăzut simțitor. Dar în paralel cu aceasta, avem o perioadă suficient de favorabilă procurării de imobile. Dacă acum 10 ani pentru a procura o locuință cu suprafața de 70 m.p. era nevoie de 36 salarii anuale, acum acest indicator este de 10,5. Prețurile la apartamente, comparativ cu salariile, timp de 10 ani s-au redus aproape de 3,5 ori.

Mai multe luni în șir prețurile la apartamentele în Chișinău nu s-au schimbat, iar echivalentul lor în lei s-a redus timp de doi ani cu 15%. Adică, dacă anterior pentru procurarea unei locuințe trebuia contractat un credit de 500 mii lei, astăzi e nevoie de doar 430 mii lei. Iată de ce oamenii s-au repezit la “Prima casă”, mai ales că statul compensează parțial costul locuinței, deși deocamdată nu putem spune că acest program influențează simțitor piața. Dar dacă statul poate, prin intermediul programelor sale, să scoată din criză două sectoare ale economiei noastre și să-i mai ajute şi pe oameni, este un lucru salutabil. N-aș risca să spun cui anume ajută mai mult statul în cazul acestui program – cetățenilor, băncilor sau companiilor de construcții”.

Totuși Veaceslav Ioniță crede în continuare, că condițiile programului “Prima casă” pot facilita punerea în aplicare a anumitor scheme frauduloase.

„Dacă statul oferă niște indulgențe sau privilegii, neapărat se vor găsi oameni, care vor dori să profite de ele – prin anumite mașinații sau scheme de corupție. Spre exemplu, una din universitățile de la noi a decis să le acorde profesorilor terenuri din fondul funciar al instituției pentru construirea locuințelor. Ghiciți, mulți oameni și-au construit o casă? Nici unul! Cu toții au comercializat imediat sectoarele primite și universitatea a rămas fără terenurile care îi aparțineau altă dată. Așa și aici – chiar dacă scopul Guvernului este de a ajuta bugetarii, tinerii specialiști, funcționarii publici, familiile cu copii etc., în condițiile pieței imobiliare subdezvoltate de la noi, unde costul oficial al locuințelor este mult mai mic decît cel real, e lesne să realizezi un șir de scheme destul de primitive. Spre exemplu, dacă omul vrea să cumpere o locuință fără a face investii personale: deși conform condițiilor programului persoana fizică trebuie să achite taxa inițială de 10% din costul locuinței, asta se poate evita ușor. Cred că principiul ”primul venit – primul servit”, care stă la baza programului “Prima casă”, din start implică o ambiguitate și o neclaritate a criteriului de selectare a beneficiarilor”, consideră V. Ioniță.

Pe termen scurt sau fără termen ?

Acum două săptămîni Guvernul a lansat programul “Prima casă-3” și premierul Pavel Filip a declarat că scopul lui este să reducă fluxul populației care pleacă din țară, în special – al tineretului și să sporească natalitatea. Expertul în economie Mihail Poisic privește cu scepticism aceste perspective și compară programul ”Prima casă” cu o injecție.

„Punem o injecție și vrem imediat să ne însănătoșim, însă ”însănătoșirea” necesită un sistem complex de tratament îndelungat, aici cu un singur program nu faci nimic, - spune M. Poisic. – Am ajuns la situația, în care remitențele trimise de concetățenii noștri de peste hotare au devenit comparabile cu fondul de salarizare în toate sectoarele economiei, inclusiv cel tenebru. Avem azi 46-47% de persoane, care muncesc în sectorul agrar, produc în exclusivitate pentru consumul propriu. Nu pentru a comercializa produsele, dar pentru familia proprie. Este acesta un loc de lucru? Da, în ţara noastră autoritățile îi consideră pe acești oameni angajați în cîmpul muncii și raportează regulat despre creșterea numărului locurilor de muncă.

Astăzi Moldova este unul dintre exportatorii de bază ai forței de muncă în țările CSI și Europa. Avem un stat sărac – investim mijloace în educație, trimitem copiii la școală (pînă la 20 de ani costurile principale le achită statul, dat fiind că pînă la această vîrstă omul nu are ce oferi statului), instruim specialiști care, după absolvire, pleacă din țară și muncesc pentru PIB-ul altui stat. Așa că programul de asigurare cu locuințe a bugetarilor și a familiilor cu copii este bun, desigur, dar insuficient pentru a reduce fluxul populației, care pleacă din RM. Unde mai pui că mijloacele alocate programului “Prima casă” deocamdată vizează doar doi ani – 2018 și 2019, ce va fi pe urmă nu se știe”, menționează M. Poisic.

Responsabili de la Ministerul Finanțelor spun că programul “Prima casă” este fără termen. Da, a fost anunțat că statul este gata în decurs de doi ani să ofere garanții de 1 mild. de lei în cadrul acestui program locativ, pentru procurarea locuințelor, iar în anul curent au fost alocați 20 mil. lei pentru compensațiile din cadrul programelor “Prima casă-2” și “Prima casă-3”, dar asta nu înseamnă că programul ”Prima casă” nu va continua și după anul 2019. În România, programul cu aceeași denumire funcţionează pe parcursul a opt ani (din anul 2009) și statul vecin nu intenționează să se oprească aici. Mai mult, prim-ministrul Pavel Filip a declarat că “dacă posibilitățile noastre financiare se vor îmbunătăți, noi vom extinde proiectul – vom avea “Prima casă-4” și “Prima casă-5”. Așa că în preajma alegerilor parlamentare ar putea apare încă o modificare a programului locativ ”Prima casă”. Se zvonește că proiectul acestuia se află deja în lucru. Ce-i drept, experții consideră că viitorul programului ”Prima casă” va depinde, în general, de rezultatele alegerilor parlamentare.

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load