Prețurile la benzină și motorină: buba s-a spart

Audio
Prețurile la benzină și motorină: buba s-a spart

Anghelina Taran

Stabilind prețuri-limită pentru combustibil, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a făcut un fel de acrobație, majorîndu-le pe 29 mai și sistînd propria decizie pe 31 mai.

Asta va dura pînă vor fi analizate solicitările parvenite, inclusiv de la Guvern și Parlament. De aceea, între 1 și 12 iunie, benzina А-95 va costa 19,15 lei în loc de 19,79 lei, motorina – 17,09 lei, și nu 17,75 lei, cum prevedea decizia anulată a regulatorului. Săptămîna aceasta ANRE urmează să analizeze cu maximă obiectivitate informația prezentată și să ofere explicații pe marginea recentei majorări a prețurilor pentru benzină și motorină.

Ce reprezintă piața în sine

Potrivit ANRE, în Moldova funcționează 670 de stații de alimentare, care aparțin unui număr de 99 întreprinderi. Pentru importul și comerțul angro cu benzină și motorină au fost eliberate 36 licențe. În trimestrul unu,2018 au fost importate 108 812,5 tone de motorină și 40 383,95 tone de benzină.

Dintre toate tipurile de produse petroliere de pe piața autohtonă, motorinei îi revin 65,55%, benzinei А-95 – 23,67%, benzinei А-98 – 0,98%, benzinei А-92 – 0,26% gazului lichefiat – 10,13%. România este principalul nostru furnizor de benzină și motorină. Din această țară, în RM se importă 97,1% de benzină și 84,6% de motorină, deoarece cele mai apropiate rafinării de petrol se află anume acolo. Cantități mici de benzină mai importăm din Slovacia (2,7%) și Belarus (0,2%), iar de motorină – din Rusia (15,1%) și Belarus (0,3%).

În primul trimestru al anului 2018, prețurile medii pentru importurile de benzină arătau în felul următor: ianuarie – 669,8 $/t (11366 lei/t), februarie – 666,6 $/t (11110 lei/t), martie – 656 $/t (10883 lei/t). Modificarea lor depindea direct de evoluția cotațiilor Platts (în ianuarie – 644,5 $/t, februarie – 614,7 $/t, martie – 632,2 $/t). Timp de trei luni prețul de import în dolari s-a redus cu 2,06%, iar în lei – cu 4,25%, grație consolidării leului în raport cu dolarul american.  

Fluctuația prețurilor medii pentru importurile de benzină în 2017 poate fi văzută în graficul de mai jos.

Prețurile medii pentru importurile de motorină în aceeași perioadă: ianuarie – 647,8 $/t (10979 lei/t), februarie – 636,5 $/t (10616 lei/t), martie – 628,7 $/t (10427 lei/t). Și ele au fost influențate de cotațiile Platts (în ianuarie – 604,9 $/t, februarie – 576,1 $/t, martie – 584,4 $/t). În primul trimestru importurile motorinei s-au ieftinit cu 2,95% în dolari și cu 5% – în lei.

Evoluția prețurilor medii pentru importurile de motorină în 2017 este prezentată mai jos.  

Din ambele diagrame se vede că cele mai bune prețuri pentru importuri au fost în iulie 2017. Respectiv, și în comerțul cu amănuntul ele au fost mai atractive: pentru benzina А-95 – 16,02 lei/l și pentru motorină – 13,61 lei/l (28 iunie – 11 iulie).

„Principalii factori ce au dus la reducerea prețurilor pentru importurile produselor petroliere de bază în primul trimestru al anului 2018 au fost scăderea prețurilor la bursele regionale și consolidarea monedei naționale”, au concluzionat cei de la ANRE, ținînd cont de rezultatele monitorizării pieței moldovenești a produselor petroliere.

În primele cinci luni ale anului 2018, cele mai bune prețuri cu amănuntul au fost în perioada 21 februarie – 6 martie: pentru benzină – 17,67 lei/l, pentru motorină – 15,58 lei/l, după care ele au început să se majoreze.

Prețurile-limită de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere de bază în a. 2018

 
 

Perioada

Prețul-limită

 

De la

Pînă la

Benzina Premium-A95

Motorină

 

27 decembrie 2017

9 ianuarie 2018

17,54

15,72

 

10 ianuarie 2018

23 ianuarie 2018

18,22

16,32

 

24 ianuarie 2018

6 februarie 2018

18,47

16,51

 

7 februarie 2018

20 februarie 2018

18,62

16,48

 

21 februarie 2018

6 martie 2018

17,67

15,58

 

7 martie 2018

20 martie 2018

17,80

15,85

 

21 martie 2018

3 aprilie 2018

17,87

15,73

 

4 aprilie 2018

17 aprilie 2018

18,48

16,25

 

18 aprilie 2018

1 mai 2018

18,47

16,44

 

2 mai 2018

15 mai 2018

18,82

16,79

 

16 mai 2018

29 mai 2018

19,15

17,09

 

30 mai 2018

12 iunie 2018

19,79

17,75

 

 

Ce-i drept, decizia privind ultimul rînd a fost anulată.

Dar cum e în România?

Să comparăm prețurile de la noi cu cele din România, dat fiind că, în fond, aducem benzina și motorina de peste Prut. Din diagramă vedem că, spre deosebire de Moldova, în România motorina este mai scumpă decît benzina. Pe parcursul ultimilor trei luni (martie-mai), ambele produse s-au scumpit mereu. La 2 iunie, prețul mediu pentru benzină era de 5,74 RON (26,63 MLD), pentru motorină – 5,84 RON (27,05 MLD).

Portalul peco-online.ro scrie că, comparativ cu situația de acum o lună, prețul unui litru de benzină a crescut cu 3,2%, motorină – cu 3,5%.

Conform datelor Comisiei Europene, în prezent România ocupă locul patru în topul țărilor UE cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria,Ungaria și Polonia. Iar în topul țărilor UE cu cea mai ieftină motorină România stă pe locul 11. O depășesc în acest clasament Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia și Spania.

În clasamentul țărilor UE cu cea mai ieftină benzină fără taxe România se află pe poziția 24, la fel și la motorină.  

Cum se determină prețurile-limită

Legea privind piața produselor petroliere obligă ANRE-ul să determine prețurile-limită de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere o dată la două săptămîni, în funcție de cotațiile Platts pentru perioada precedentă, și să le publice pe pagina sa web. Este interzisă comercializarea cu amănuntul a acestor produse petroliere la prețuri mai mari decît cele stabilite de regulator.  

Aceste prețuri-limită sînt determinate de Metodologia de calcul și de aplicare a prețurilor pentru produsele petroliere (aprobată de Agenție).

Se iau în calcul criteriile stipulate de Legea privind piața produselor petroliere:

a) valoarea medie a cotațiilor medii Platts Cargoes FOB MED (Italy) sau Platts Cargoes FOB NWE, în funcție de regiunea de unde vin importurile (Platts – principalele tipuri de produse petroliere în conformitate cu European Marketscan. – n.a.);
b) rata accizelor;
c) rata impozitului pe valoare adăugată;                                                          

d) marja comercială specifică – suma venitului și a cheltuielilor pentru importul și comercializarea principalelor tipuri de produse petroliere (inclusiv cheltuieli de transportare și asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru procedurile vamale și cea pentru emisiile de poluanți), calculată pentru 1 litru de produs petrolier. Anual, ANRE stabilește cota maximă a marjei pornind de la structura medie a cheltuielilor participanților pieței interne a principalelor produse petroliere și a pieței țărilor membre ale UE în domeniul dat.  

Acești indicatori găsesc reflectare într-o formulă specială, care include cursul oficial de schimb al monedei naționale și densitatea medie a principalelor tipuri de produse petroliere (valoare constantă).

De ce atît de scump?

Să vedem ce factori influențează prețurile înalte pentru combustibil. Unu - prețul produselor petroliere depinde de cotațiile de preț pentru benzina Brent, care sînt transpuse asupra cotațiilor Platts, iar acestea – asupra cotațiilor de preț în fiecare țară.

Autoritatea portugheză de concurență a efectuat o analiză comparativă multifactorială a pieței petrolului și a produselor petroliere în țările UE și a concluzionat că, în majoritatea celor 15 țări-membre ”vechi” ale UE, există o asimetrie a prețurilor interne și a celor internaționale. Ea se referă și la mărime, dar și la reținerea în timp. Tendințele de majorare se transmit fără rețineri deosebite și cu un grad înalt de corelare. Tendințele de scădere – cu rețineri semnificative și cu un grad de corelare mai mic. Cauza ar putea consta în condițiile concurențiale de pe piețele naționale.

Noi, în Moldova, nu putem influența prețurile mondiale la petrol, iar ele au tot crescut în ultimul timp. Astfel, în 2017, petrolul s-a scumpit cu 22%.

Tendința de creștere continuă și în 2018. În mai, petrolul Brent costa deja $77,56 pentru un baril. În octombrie trecut, în raportul privind economia mondială   (World economic outlook) FMI prognoza prețul petrolului în 2018 la nivelul $50,2 pentru un baril. La începutul anului curent, experții vorbeau despre $80 spre finele anului.

„Dacă se va produce o creștere economică, pe parcursul următorilor ani am putea vedea o majorare șocantă a prețurilor la petrol, a spus Majid Jafar, director executiv al Crescent Petroleum (EAU), în alocuțiunea sa din cadrul Forului Economic Mondial de la Davos. În lunile imediat următoare majorarea rapidă a prețurilor se poate produce inclusiv din cauza scăderii extragerilor de petrol în Venezuela – unul dintre cei mai mari exportatori de petrol.”

Rata accizelor: în 2018, în RM a crescut rataaccizelor pentru produse petroliere. La benzină – de la 4560 lei/t la 4961 lei/t (+8,8%), la motorină – de la 1926 lei/t la 2092 lei/t (+8,6%). Adică, cca 25-26% din costul benzinei și 12% din costul motorinei – este accizul. În plus, creșterea accizelor este prevăzută și pentru următorii doi ani. În 2019 și 2020 accizele la benzină vor constitui 5414 lei/t și 5960 lei/t, la motorină – respectiv, 2280 lei/t și 2508 lei/t. Și asta nu e tot.  

Ratele accizelor la produsele petroliere vor continua creșterea, dat fiind că este preconizată aducerea treptată a accizelor în conformitate cu directiva europeană 2003/96/ЕС privind graficul stabilit în Acordul de asociere RM-UE. Această directivă stabilește ratele minime ale accizelor la produse petroliere: pentru benzină – 359 euro/t, motorină – 330 euro/t.

Rata impozitului pe valoare adăugată nu se schimbă.

Marja comercială specifică în 2018 constituie 3,25 lei/l, fiind mai joasă decît cea din 2017 (3,35 lei/l).

Rata de schimb a monedei naționale: la 1 ianuarie 2018, $1 costa 17,1 lei, de atunci moneda națională s-a consolidat la 16,59 lei (8 februarie). După care a cedat puțin, dar a crescut apoi la 16,37 lei (12 aprilie) și a început devalorizarea treptată. La 4 iunie $1 costa 16,98 lei.

Prețurile noastre vor crește?

Luînd în considerare pronosticurile despre scumpirea petrolului și creșterea planificată a ratelor accizelor moldovenești, este inevitabilă creșterea prețurilor pentru benzină și motorină. Se știe că combustibilul scump se soldează cu scumpirea tuturor celorlalte mărfuri și, în consecință, impulsionează inflația, a cărei rată medie tocmai în februarie a revenit la valoarea planificată de 5%. Și în aprilie a atins cota 3,7%.

La 2 iunie, în Piața Marii Adunări Naționale a avut loc o acțiune de protest a automobiliștilor, care cereau de la Guvern reducerea prețurilor la combustibil. Ei cereau stabilirea prețului pentru benzină ca în Transnistria. Pe malul stîng, la benzinăriile „Șerif” benzina А-95 costă 0,98 $/l, motorina – 0,89 $/l. Protestele împotriva creșterii prețurilor la combustibil au continuat și ieri, 6 iunie.

Ce se poate schimba în Moldova, la modul real, pentru ca prețurile cu amănuntul la produsele petroliere să fie influențate în direcția scăderii? Spre exemplu, în Rusia, de la 1 iunie 2018, au fost reduse accizele la benzină cu 2000 rub./t (9213 și 11100 rub./t) și la motorină – cu 3000 rub./t ( 4665 rub./t). Aceasta s-a făcut în scopul stabilizării prețurilor en detail, care doar în aprilie au crescut cu 13%. Scumpirea combustibilului este provocată de creșterea prețului petrolului. Iar cei mai mari operatori de pe piață au promis să fixeze prețurile pentru produsele petroliere de bază la situația de la 30 mai. În plus, de la 1 iulie ratele accizelor pot fi reduse cu încă 700 rub./t.  

Președintele Asociației Consumatorilor de Energie, Nicolae Mogoreanu, consideră că în reducerea accizelor noi nu trebuie să ne aliniem cu Rusia și alte țări, care dispun de rezerve de petrol propriu. Totuși, consideră el, există rezerve pentru reducerea prețurilor la benzină și motorină. „În general, tot ce se face în jurul produselor petroliere sînt aranjamente, a remarcat interlocutorul. Acolo nu este și nici nu a fost niciun fel de economie, lucru valabil pentru toate tipurile de resurse energetice. În acest lanț fiecare trebuie să-și primească partea. Eu nu vorbesc despre natura produselor petroliere   – de unde se iau, la ce preț și de ce calitate. Ceea ce vedem noi – modificarea prețurilor la fiecare două săptămîni – este o repartiție în acest lanț de firme. Iar în legătură cu majorarea prețurilor, au apărut rezerve suplimentare pentru o reducere mai semnificativă a lor.”

Dar există metodologia de calcul e prețurilor-limită. „În biblioteca ANRE trebuie să existe o asemenea metodologie, pentru a fi arătată la secretariatul Comunității Energetice și a scrie, în deciziile privind tarifele, ce anume stă la baza lor, continuă Nicolae Mogoreanu. La fel și prețurile pentru gaze, energie electrică și termică, adică metodologia nu este aplicată. Punctele de reper pot fi absolut diferite. Iată de ce eu pun la îndoială și cifrele anterioare. De ce prețurile se modifică o dată la două săptămîni? În Europa nu se modifică nimic chiar și jumătate de an, pentru că perioadele în care prețurile ar putea fi mai mari și cele în care prețurile ar putea scădea, într-o perspectivă îndelungată, se egalează. De ce să-i sîcîi pe oameni cu aceste schimbări tarifare?”

Cu privire la rezervele de reducere a prețurilor în condițiile actuale, expertul asociat în domeniul energeticii de la IDIS Viitorul, doctorul în științe Ion Muntean are o opinie contrară: „Prețurile urmează cu strictețe evoluția cotațiilor internaționale pentru produsele petroliere și evoluția cursului de schimb dolar/leu. Implicarea statului în activitatea ANRE-ului este un semnal prost pentru partenerii de dezvoltare și secretariatul Comunității Energetice.”

„Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produse petroliere este publicată, însă nimeni nu a văzut completarea formulei, a menționat doctorul în economie Mihail Poisic. De aceea nimeni nu poate calcula de ce sînt stabilite anume aceste prețuri. În linii generale, cred că prețurile noastre, într-o anumită măsură, sînt adecvate, deoarece le compar cu cele din România sau din alte țări. Totuși, cred că rezerve pentru reducerea prețurilor la produsele petroliere în țara noastră avem. Ne-o dovedește faptul că unele companii, duminica, comercializează la stațiile lor combustibilul cu 40 de bani mai ieftin, altele oferă carduri de reducere. Însă în cazul dat, cred eu, sistarea prețurilor a fosto decizie pur politică. Posibil, ele vor fi ținute pînă la alegerile din noiembrie. Însă nimeni, cu excepția ANRE-ului, nu poate spune pe cît de obiectiv este acest lucru. Ei, pur și simplu, au cedat și au procedat greșit, deoarece au pierdut prezumția independenței lor. Au demonstrat că sunt dependenți. Atunci apare întrebarea – dacă puteți renunța la propria opinie, la ce bun mai întreținem o echipă atît de costisitoare?”

Problema este una legislativă

„ANRE nu poartă răspundere pentru deciziile sale, consideră Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS Viitorul. Eu nu am auzit nicio explicație din partea lor. Iar prim-ministrul repetă greșeala pe care anterior au comis-o practic toți premierii, el creează un precedent și societatea va considera că prețurile produselor petroliere pot fi reglementate prin indicațiile premierului. Data viitoare, la apariția unor întrebări privind prețurile la produsele petroliere, oamenii vor privi imediat spre prim-ministru – să facă ceva. Adică anume el va fi responsabil pentru prețurile la produsele petroliere, ceea ce nu este corect.

La fel de important este faptul că formula de calculare a prețurilor la produse petroliere constă din trei elemente, două fixe (impozitele și marja) și unul care ține de calcularea prețului echilibrat, înmulțit la cursul mediu. Cum în această formulă se pot comite greșeli pentru a schimba decizia? Și cum atunci să avem încredere că ANRE calculează corect celelalte tarife, cu formule mult mai complicate? Pentru mine este evident că, dacă ei adoptă o decizie, apoi renunță la ea, problema constă nu în faptul că nu știu să numere, ci în formulă.    

Pe de o parte, noi spunem că avem o piață competitivă, pe de alta, prețurile pe una dintre cele mai mari piețe unde nu există monopol, ANRE le stabilește pe cale administrativă. Ar fi o mare greșeală. Decizia a fost luată din considerentul că pe piața produselor petroliere mecanismele concurențiale nu funcționează așa cum trebuie. Dar dacă e așa, trebuie să facem ca ele să funcționeze, nu să schimbăm legea. Pentru aceasta există Consiliul Concurenței, care trebuie să vegheze ca între participanții pieței să nu existe cîrdășii și alte acțiuni anticoncurențiale. Faptul că acest lucru nu funcționează și ne vedem nevoiți să scriem alte legi și să născocim prețuri administrative denotă că la noi economia și luarea deciziilor care țin de ea sînt profund bolnave.

Problema prețurilor administrative pe piața produselor petroliere a fost de la bun început creată de lege. Cînd începuse elaborarea ei, eu lucram la ANRE, și noi am spus că aceasta este o abordare greșită, deoarece Agenția nu dispune de instrumente pentru reglementarea la nivel a prețurilor pe o piață concurențială. Instrumentele ANRE erau destinate piețelor neconcurențiale. Iar pentru cele concurențiale există Consiliul Concurenței, spune expertul.

Anterior, din cauza cîrdășiilor dintre companiile care comercializează produse petroliere prețurile la aceste produse nu reflectau situația obiectivă de pe piețele externe. S-a crezut că reglementarea administrativă va corecta starea de lucruri. Dar atunci cînd ANRE calculează prețurile în conformitate cu legea, se conduce de cotațiile Platts, dar nu ale barilului de petrol, al cărui preț este cunoscut tuturor. Potrivit lui Victor Parlicov, pe de o parte, acest lucru este corect, deoarece în țara noastră nu există capacități de prelucrare a petrolului, însă Agenția primește informațiile despre cotațiile Platts prin abonament, pentru care achită anual peste 1 milion de lei. De aceea nu se vede legătura dintre prețurile la pompă anunțate de benzinăriile din Moldova și cele de pe piața internațională. Deocamdată, ne-a tot mers – prețurile produselor petroliere pe piața mondială erau acceptabile, dar după ce ele au început să crească au apărut întrebări.

În alte țări prețurile nu sînt reglementate. Unica țară din UE în care există o abatere de la această practică este Croația (la ea fac trimitere autorii legii moldovenești). Acolo erau administrate prețurile de pe piața angro, deoarece o singură companie-monopolistă rafinează petrolul. De aceea, în alte țări prețurile de la benzinării diferă substanțial. În Moldova – nu. La noi practicile care trezeau suspiciuni au fost, de facto, legiferate prin adoptarea prețului-limită.  

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load