X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

PLDM va deveni unionist

22 aug. 2018,, 18:14   Politică
14707 18

În scurt timp Partidul Liberal Democrat va deveni o formațiune unionistă. Portalul tribuna.md a anunțat că PLDM intenționează să includă unionismul în documentele sale de program.

Liderul Partidului, Viorel Cibotaru, a confirmat informația. Ce-i drept, el a menționat că e prematur să vorbim despre cum anume ideea unirii Moldovei cu România va fi introdusă în statutul partidului – pe marginea acestei chestiuni se discută, iar decizia finală va fi adoptată de congresul PLDM, preconizat pentru 9 septembrie.

Filat nici nu a visat

Partidul Liberal Democrat a fost fondat în decembrie 2007 – după ce, în urma unui conflict cu președintele PD, Dumitru Diacov, din partidul acestuia a plecat un grup de persoane în frunte cu Vlad Filat. Acesta din urmă a anunțat imediat că inițiază un nou proiect politic, care se va afla în opoziție cu Partidul Comuniștilor, aflat la guvernare, și aliații lui politici – PPCD și PDM.

După ce Filat a părăsit PD și a purces la crearea noii formațiuni politice, toți liderii partidelor de dreapta și de centru l-au învinuit de atac raider politic. Despre aceea că liderul PLDM cumpără membrii altor partide au vorbit Vitalia Pavlicenco (Partidul Național Liberal), Ștefan Secăreanu (PPCD), Dumitru Diacov (PDM), Serafin Urechean (Alianța `Moldova Noastră”) și Mihai Ghimpu (PL).


Adică o anumită parte a unioniștilor a intrat de la bun început în componența PLDM. Și printre ”fondatorii” PLDM erau unioniști: din grupul de inițiativă al acestui proiect politic făceau parte Alexandru Tănase, Mihai Godea (în 2009, fiind vicepreședintele PLDM, el e pus semnul egalității între acțiunile mareșalului Antonescu și cele ale președintelui SUA Franklin Roosevelt), Iulian Fruntașu, Angela Brașoveanu, Andrei Malașevschi, Valeriu Streleț, Veaceslav Negruța și alții. Însă pe atunci nu s-a pus problema includerii ideii de unire a Moldovei cu România în documentele de program ale Partidului.

PLDM a declarat că este o formațiune politică de centru-dreapta, care pledează pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul unui stat unitar și independent, axat pe integrarea țării în spațiul european și interesat să edifice relații aprofundate de parteneriat cu țările vecine – România și Ucraina, precum și cu statele-membre ale UE, SUA și Federația Rusă. Chiar dacă oponenții politici îl acuzau pe Vlad Filat că ar construi un partid cu ideologia ”unionismului light”, ei îl considerau un unionist ascuns și spuneau că guvernul pe care îl conduce este, în esență, un promotor al unionismului și muncește consecvent pentru ideea unirii (anume premierul Filat a admis ca România să aibă acces la baza de date personale ale cetățenilor RM, în loc să fie semnat un acord politic privind statutul hotarului comun, a fost semnat un acort tehnic privind hotarul cu statul vecin etc.). Pe timpurile lui Vlad Filat PLDM nu a jucat cartea unionistă în mod deschis și public.

Mai mult, premierul Filat făcea periodic niște pași care îi supărau pe cetățenii cu vederi unioniste. Spre exemplu, în septembrie 2012, el s-a pronunțat contra marșurilor unioniste și a declarat că asemenea acțiuni duc la destabilizare, contravin cursului de integrare europeană a țării și “pot pune în pericol proiectul nostru național și interesele noastre naționale”.

Tot atunci el i-a poruncit ministrului Justiției să pregătească amendamentele legislative îndreptate contra “activităților care dăunează independenței, suveranității și formei unitare a statului, precum și contravin Constituției”, fapt apreciat de un șir de experți și de politicieni de dreapta drept o încercare de a scoate organizațiile unioniste și acțiunile lor în afara legii. Oponenții ”de stînga” ai lui Vlad Filat spuneau atunci că el își camuflează minuțios vederile unioniste din motive de conjunctură și din necesitatea de a cocheta cu electoratul de diverse orientări.

„Un bazin de 2x3 metri”

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, a numit aripa unionistă a politicii moldovenești “un bazin de 2x3 metri, în care deja înoată 25 de persoane”.

Experții estimează actuala capacitate electorală a segmentului dat la 20%, dintre care unioniștii convinși formează maxim 10-11%, restul fiind așa-numiții unioniști de protest sau ”stataliști disperați”.

În pofida volumului relativ mic, pe acest segment electoral se observă o ”densitate a populației” suficient de înaltă: PL-ul lui Mihai Ghimpu, PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, PUN-ul lui Băsescu-Șalaru, PLR-ul, un șir de organizații și mișcări obștești (Platforma „Actiunea-2012”, organizația legionară „Noua Dreaptă”, asociația ODIP, asociația „Blocul Unității Naționale” și altele), la anumite categorii din acest electorat pretinde și PAS-ul Maiei Sandu. Este un public pestriț, finanțat din diverse surse, care manifestă gelozie reciprocă și încearcă să tragă la sine ”cuvertura unionistă” și fluxurile financiare alocate pentru promovarea ideii unirii.

Spre exemplu, zilele trecute președinta PNL, Vitalia Pavlicenco, a declarat într-un interviu pentru tribuna.md că partidele unioniste din Republica Moldova trebuie să se unească – anume sub denumirea PNL, dat fiind că istoria politică a Partidului este impecabilă, că anume Partidul Național Liberal a trasat calea unionismului în politica moldovenească și că PNL ”merită să-i unească sub propriul drapel pe unioniștii dintre Prut și Nistru”.

Așa că, în pofida chemărilor permanente de unire în numele unirii, de dragul ”păstrării în viață a multor partide politice” și neadmiterii triumfului socialiștilor la alegerile parlamentare, aripa unionistă a politicii moldovenești poate fi comparată cu un serpentariu. Și în acest ”bazin de 2x3 metri” intenționează să se scufunde și PLDM.

Identity crisis

PLDM nici pe departe nu este unicul partid care încearcă să-și lungească viața prin radicalizare.

Acum doi ani, în aceeași situație era și Partidul Liberal, în care se ducea o luptă între așa-numitele aripă moderata sau "unioniștii șovăitori" și aripa radicala condusa de Anatol Șalaru, care îndemna la accelerarea ideii unionismului și intrarea Moldovei în NATO. Rezultatul acestei lupte a fost exodul ”grupului Șalaru”, care, împreună cu ex-președintele României Traian Băsescu, a creat un partid nou cu mesaj unionist clar, și agonia politică a PL.

Este puțin probabil că PLDM, care a suportat deja mai multe dezbinări, va supraviețui unui alt exod al membrilor săi. De aceea, chiar dacă comentatorii politici se arată foarte mirați (politologul Corneliu Ciurea a calificat intenția liberal-democraților de a include unionismul în programul lor politic drept ”o decizie foarte stranie, care nu corespunde stilului PLDM, mai ales că pentru Viorel Cibotaru nu au fost caracteristice viziunile unioniste), de dragul păstrării unității partidului aripa ”moderată” a lui a decis să cedeze în fața celei ”radicale”.

PLDM și-a schimbat conducerea în vara anului 2016. Atunci, la Congresul VII al partidului, președinte al formațiunii a devenit politologul, ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Și deși noua conducere a anunțat ieșirea din criză, resetare și intenția de a reda partidului ponderea politică de odinioară, măsurile de ”resuscitare” care au urmat s-au dovedit a fi ineficiente. Conducerea precedentă a discreditat PLDM, pe dreapta au apărut actori politici noi activi (PAS-ul Maiei Sandu și Platforma DA), iar noua conducere а Partidului nu a făcut pași sonori, de rezonanță, în vederea ”resetării” acestuia. De exemplu, unii experți se așteptau că PLDM își va uni eforturile cu unul dintre proiectele politice noi, îi va oferi acestuia propria infrastructură de partid și va sta la baza creării unui nou partid de centru-dreapta condus de un lider carismatic.

Nimic asemănător nu s-a produs. Mau mult, în prezent criza de identitate îi încearcă nu numai pe foștii lideri ai segmentului de dreapta – PLDM și PL (conform ultimului sondaj sociologic efectuat de Institutul Republican Internațional din SUA (IRI), dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, liberalii ar acumula 1%, iar liberal-democrații – mai puțin de 1%), dar și favoriții actuali – PAS și DA. Aceste formațiuni nu au o agendă politică clară (de aceea, în preajma alegerilor parlamentare pentru ele este bine să mențină în societate temperatura ”acțiunilor de protest”), iar Moldova are în continuare perspective europene vagi.

În aceste condiții, PLDM, care nu demult gospodărea pe centru-dreapta, nu are altceva de făcut – trebuie să plutească în derivă spre pozițiile extreme de dreapta.

„Acest lucru e legat de două momente, spune expertul IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca. Unu – ca partid de centru-dreapta, PLDM și-a epuizat posibilitățile, ratingurile lui au căzut mult. Doi – au scăzut semnificativ și ratingurile Partidului Liberal, care nu mai este principala forță unionistă din țară. Această nișă este acum liberă și nu există un favorit evident pentru a închide breșa apărută. Partidul Unității Naționale al lui Șalaru a încercat să devină forța principală de pe flancul unionist, în locul PL-ului, însă nici conlucrarea cu ex-președintele României Traian Băsescu nu i-a fost de ajutor – PUN are ratinguri suficient de joase. Cu toții înțelegem că alegătorii care votau cu liberalii încă nu au decis asupra noilor preferințe politice și nu cred că se vor repezi cu toții să-l voteze pe Șalaru. Electoratul PL se află în căutări, deci, după ”corectarea” mesajului său politic, PLDM poate încerca să-l cucerească. Nu știu dacă liberal-democrații au șanse să-i atragă pe foștii alegători ai liberalilor, dar vor încerca.”

Analistul politic Corneliu Ciurea crede că viitoarea modificare a mesajului politic de bază al PLDM este o decizie de conjunctură.

„Este o încercare de a salva partidul care se scufundă. De fapt – de a îndepărta inevitabilul, spune el. Eu cred că, dacă nu reușește să creeze un bloc electoral cu partidele PAS și DA, PLDM va încerca să închidă breșa unionistă și, pe parcursul campaniei electorale, va promova activ ideea unirii. Iar dacă o asemenea alianță va apărea, electoratul unionist va primi un semnal – blocul PAS-DA-PLDM ține cont de aspirațiile unioniste ale unei anumite părți din electorat. Deci mișcarea pare a fi logică, dar trebuie să se țină cont de faptul că pe acest imaș electoral ”pasc” destul de mulți actori politici. Flancul unionist se află într-o criză profundă, aici nu există un partid-magnet, un lider evident, cum era cîndva PPCD și PL, de aceea, în ajunul alegerilor, PLDM ar putea lupta pentru electoratul unionist.”

În principiu, o asemenea derivă a liberal-democraților putea fi presupusă. După un șir de dezbinări – și pe timpul lui Vlad Filat, și după el – aripa centristă din PLDM a slăbit evident, s-a erodat, iar cea radicală – din contra, s-a consolidat. În iarna și primăvara trecută, un șir de localități din RM au semnat așa-numite ”declarații simbolice” despre unirea cu România – atunci tonul acestei ”parade a declarațiilor” era dat nu de partidele care și-au declarat oficial cursul spre unirea Moldovei cu România, dar de formațiunile politice care declară, în documentele lor de program, păstrarea și protejarea statului independent și suveran Republica Moldova – PLDM și PDM. Mai mult, prima localitate care a semnat declarația simbolică privind unirea cu România a fost s. Parcova, Edineț. Primarul de acolo, Marcel Snegur, și 10 dintre cei 11 consilieri locali sînt membri ai PLDM. Iar Marcel Snegur mai și stă și în fruntea Asociației Aleșilor Locali ai PLDM.

„Unionismul este una dintre cele mai complicate probleme ale societății noastre, orice partid, în special cel care are la bază vectorul european de dezvoltare, nu poate evita această problemă, spune președintele PLDM, Viorel Cibotaru. Iată de ce noi considerăm că este important să o reflectăm în documentele de program ale Partidului, pe care le vom discuta la viitorul lui congres. Este o problemă la fel de fundamentală ca și atitudinea față de neutralitate sau față de vectorul geopolitic. Noi vrem să oferim răspunsuri obiective la aceste întrebări, care să reflecte viziunile membrilor noștri de partid, și să fie atrăgătoare pentru electorat. E prematur de vorbit despre aceea, cum anume va arăta asta – formulările încă se mai discută. Dar țin să amintesc că mulți primari membri ai partidului nostru nu-și ascund viziunile unioniste și au semnat declarațiile de unire cu România. Unionismul este un fenomen suficient de vast pentru a fi pus într-un cadru îngust. Eu mă pronunț la fel și contra încercărilor de a-l asocia cu partidele care au discreditat această idee și au folosit-o în propriile interese politice sau personale. Așa că semne de întrebare există multe, e nevoie de cugetare profundă, și aceasta se va produce la congresul nostru”, a menționat Viorel Cibotaru.

Așa că s-ar putea ca la 9 septembrie în Moldova să mai apară încă un partid unionist.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?