X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Planta care ne devorează

25 sep. 2018,, 18:05   Societate
28921 0

Cuvîntul ”parazit” în raport cu ambrozia nu va fi considerat unul de ocară, în ciuda faptului că tot așa se numea hrana aromată a zeilor Olimpului, despre care se credea că dă nemurire și tinerețe veșnică.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a pregătit două proiecte de hotărîri de guvern, menite să înceapă lupta intensă cu acest ”alergen periculos pentru sănătatea populației” (așa a fost catalogată ambrozia în nota informativă la proiectul unuia dintre documente). Dar această plantă dăunează nu doar sănătății oamenilor, ci și solului. Și mai strică și calitatea produselor lactate, lucru nu mai puțin important.

Nu se acorda atenție

Se știe că patria ambroziei este America de Nord. În Europa planta a fost adusă la finele sec. XIX cu semințele de trifoi roșu. Era cultivată în sudul Ucrainei și în Crimeea ca substituent al arborelui de chinină (a cărui coajă era folosită ca leac contra malariei), însă ulterior calitățile curative ale ambroziei nu au fost confirmate. Totuși, planta a început a se răspîndi treptat pe teritoriul Ucrainei și al Rusiei.

Potrivit doctorului în științe agricole Lilia Chisnicean, colaborator științific principal al Laboratorului plante aromatice și medicinale al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor al AȘM, acum 40 de ani, pe cînd ea se pregătea să devină agronom, această plantă nici nu era studiată, deoarece era foarte rar întîlnită. În Moldova ambrozia a apărut în anii 1960-70, însă în perioada sovietică nu era răspîndită pe teritoriul republicii. Totuși, în acest răstimp ea s-a adaptat și a fost supusă selecției naturale, de aceea se dezvoltă foarte bine și ajunge la înălțimea de 2 metri. Crește chiar și pe soluri saline, grație rădăcinilor lungi (care pot ajunge la 4 m), este rezistentă la secetă, semințele ei reușind să se coacă perfect. O singură plantă sănătoasă poate da cca 4 mii de semințe. Germinează chiar și semințele de maturitate lapte-ceară.


Există peste 50 de specii ale acestei plante. În Moldova există trei dintre ele, însă cea mai cunoscută este Ambrosia artemisiifolia, care crește oriunde – în lanuri, pe marginea drumurilor, în orașe – mai ales acolo unde există mult soare și apă. Buruiana a devenit vizibilă în țara noastră în ultimii 20 de ani. Însă în aceste două decenii ea nu a fostinclusă în lista plantelor de carantină, deși în 1986 trei specii de ambrozie – cea cu frunze ca pelinul (Ambrosia artemisiifolia), în trei foi (A. trifida) și perenă (A. psilostachya) – au fost incluse în Lista dăunătorilor, a bolilor plantelor și buruienilor cu semnificație de carantină în URSS (în compartimentul „Cu răspîndire limitată pe teritoriul URSS”). După destrămarea Uniunii Sovietice acest document a devenit nul în RM. Dacă în Moldova independentă el ar fi fost actualizat, posibil că azi ambrozia nu ar domina teritoriul țării noastre.

Nu are dușmani

- Ambrozia se răspîndește rapid, deoarece în condițiile noastre ea nu are dușmani naturali (nimeni nu o paște) și se înmulțește bine, spune Lilia Chisnicean. Dacă în lanuri și în grădini cineva o cosește, în alte locuri ea nu este controlată. Însă în natură această buruiană nu este deloc inofensivă. Ambrozia usucă și sărăcește solul. Conform datelor, pentru a forma 1 kg de masă uscată, ea consumă cca 950 l apă, 1,5 kg fosfor și 15,5 kg azot. Iată de ce ambrozia suprimă multe plante care nu fac față concurenței cu ea.

Dacă nimerește în fînul vacilor sau al caprelor, laptele capătă un gust și miros foarte neplăcut. Ambrozia conține uleiuri eterice care creează acest miros. Mai este și un alergen puternic. Chiar și cinci-șase particule de praf într-un metru cub de aer provoacă reacții alergice. Nimerind pe mucoasa ochilor sau a nasului (mediu umed, cald) polenul începe să germineze și provoacă senzații neplăcute.

Combaterea ei este dificilă

În patria acestei buruieni ostile există o insectă – gîndacul frunzei de ambrozie, care se hrănește doar cu această plantă. Pentru a lupta cu ea, din America în Rusia au fost aduse aceste insecte. Se folosesc și ierbicidele. Acolo unde acestea nu pot fi utilizate, cea mai eficientă metodă este cositul. Lilia Chisnicean a observat că pe parcursul unui sezon nu este suficientă o singură cosire. Pentru a nu-i permite înmulțirea, ea trebuie cosită de 5-6 ori. Este bine să se înceapă încă în faza de înmugurire, înainte de a se deschide floarea. Mai există o metodă bună – înierbarea lanurilor cu plante perene, culturi cerealiere, leguminoase pentru pășunatul vitelor și cosit. Ambrozia nu este competitivă în aceste cazuri.

- Ambrozia trebuie controlată la nivel de stat, continuă savanta. Corect a spus premierul că ea trebuie inclusă în lista plantelor interzise. Ea nu mai poate fi una de carantină, deoarece de carantină pot fi considerate buruienile dăunătoare care nu cresc sau cresc limitat în teritoriul dat, dar au posibilități largi de naturalizare. Ambrozia demult nu mai este un oaspete în Moldova. Cîndva gîndacul de Colorado și fluturele alb american erau obiecte de carantină, dar au ieșit de sub control, s-au înmulțit și răspîndit. Iată de ce este foarte corect ca ambrozia să fie inclusă în lista plantelor interzise. Trebuie să luptăm cu ea la nivelul statului.

În Moldova pămîntul este repartizat, el are proprietari. Fiecare trebuie să răspundă pentru terenul său. În lanuri e nevoie de ordine, toate marginile acestora trebuie cosite și prelucrate, pentru a nu permite răspîndirea parazitului. Însă în Moldova adesea vitele pasc pe marginea drumurilor. Cu regret, oamenii care le duc acolo nu înțeleg că iarba de pe acostamente nu-i bună pentru pășunat, ea conține metale grele. Și ambrozia le conține (uleiurile eterice absorb aceste elemente). Ea crește chiar și la Chișinău. În orașe trebuie folosite aceleași metode de luptă – cositul și stropitul. Alte metode nu există. Înainte ca Guvernul să acorde atenție acestei probleme, directorul institutului nostru a dispus ca pe teritoriul aferent sectoarelor experimentale să nu fie niciun fir de ambrozie. Anul acesta mai multe zile de odihnă le-am consacrat luptei cu această buruiană – am cosit-o, iar pe cele nu prea mari le-am smuls cu tot cu rădăcină.

Premierul a mișcat carul din loc

În pofida faptului că această buruiană este foarte dăunătoare, lucrurile ar fi continuat așa încă mult timp dacă în urma acestui alergen nu ar fi avut de suferit un funcționar suspus. După care prim-ministrul Pavel Filip a cerut ca Ministerul Agriculturii (la 10 septembrie a fost emisă dispoziția în cauză) să includă ambrozia în lista plantelor interzise în Moldova. Grație acestui fapt, Ministerul a pregătit proiectele celor două hotărîri de guvern.

Una trebuie să completeze Lista dăunătorilor al căror import și răspîndire pe teritoriul Republicii Moldova este interzis. În particular, capitolul „Organismele dăunătoare a căror apariție în țară nu este cunoscută, dar care sînt relevante pentru Republica Moldova”, în compartimentul „Plante-paraziți” va apărea Ambrosia artemisiifolia.

O altă hotărîre de guvern va aproba Regulamentul de luptă cu răspîndirea ambroziei (Ambrosia artemisiifolia) și Planul de acțiuni în vederea realizării măsurilor de luptă cu distribuirea ambroziei (Ambrosia artemisiifolia) în perioada anilor 2019-2024.

Regulamentul îi obligă pe responsabilii de gestionarea terenurilor să efectueze lucrări pentru prevenirea, controlul și distrugerea ambroziei. Ei vor trebui să determine sectoarele infectate cu acest parazit nu mai tîrziu de 20 mai a fiecărui an, atunci planta poate fi deosebită de alte specii de buruieni. Anual, nu mai tîrziu de 30 iunie (perioada dintre ivirea plantei și apariția primei inflorescențe pe ea) va trebui efectuată cosirea, înlăturarea buruienilor, prelucrarea lor cu ierbicide, măsuri ce urmează a fi repetate pe toată perioada de vegetație a ambroziei.

Anual vor avea loc campanii informative pentru populație despre modul în care trebuie de luptat cu ambrozia. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională pentru Sănătate Publică vor fi obligate să monitorizeze prezența buruienii și să creeze o bază de date privind măsurile de luptă cu ambrozia.

Planul de acțiuni descrie toate acestea în amănunte. Pentru executarea lui, din bugetul vor fi alocate în fiecare an mijloacele necesare. În consecință, Ministerul Agriculturii va trebui anual (pînă la 15 februarie) să raporteze Guvernului despre cele făcute. În principiu, în țara noastră se adoptă decizii bune, dar care, de obicei, se execută rău. Regulamentul menționează că pentru neîndeplinirea cerințelor privind controlul distribuirii ambroziei vor fi aplicate amenzi prevăzute de Codul contravențional.

Veronica Tertea, șefa Direcției protecției plantelor și siguranța alimentelor de origine vegetală a MADRM, ne-a spus că în prezent aceste proiecte de hotărîri se află la etapa coordonării cu alte ministere.

Dar lupta se amînă

Însă după ce va fi aprobat de Guvern, Regulamentul va intra în vigoare doar la 1 martie 2019. În același timp, documentul stipulează că măsurile de combatere a ambroziei trebuie efectuate înainte de încheierea perioadei de vegetație a acesteia. Adică lupta cu ambrozia se amînă? Căci semințele acestui parazit din rodul anului 2018 vor ierna în sol bine-mersi și în primăvară vor răsări frumos. Reamintim că o plantă maturăpoate da multe mii de semințe, care își păstrează mult timp capacitatea de procreare. Asta înseamnă că timpul lucrează contra noastră.

Anterior dispoziției premierului, ANSA a subliniat de mai multe ori pericolul ambroziei și a recomandat nimicirea imediată a acestei buruieni, numind chiar și substanțele active ale preparatelor la care este susceptibilă această plantă. Dar în majoritatea localităților Republicii Moldova nu se iau măsuri fitosanitare.

Deși Guvernul încă nu a aprobat proiectele ce țin nemijlocit de ambrozie, totuși Legea privind protecția plantelor și carantina fitosanitară, care este în vigoare, obligă persoanele fizice și juridice să examineze sistematic semănăturile și plantațiile pentru a efectua la timp măsurile fitosanitare de prevenire a apariției și distribuirii organismelor dăunătoare. Iar ANSA a avertizat că ambrozia este o buruiană dăunătoare care provoacă urmări drastice, inclusiv în privința sănătății oamenilor.

Agenția a mai amintit și despre faptul că în Codul contravențional există un articol (189) care prevede amenzi pentru posesorii de terenuri care nu îndeplinesc măsurile obligatorii de luptă cu dăunătorii de carantină, agenții patogeni de boli ale plantelor și buruienile. Pentru persoanele fizice – între 3 și 12 unități convenționale, pentru persoanele oficiale – între 24 și 48 u.c. și pentru persoanele juridice – între 48 și 90 u.c.

Dispunînd includerea ambroziei în lista organismelor interzise, premierul a amenințat: „Din clipa în care această buruiană va fi inclusă în lista dată, celor care vor încălca legea li se vor aplica amenzi”. Iar această hotărîre va intra în vigoare în ziua publicării, adică în cel mai scurt timp.

Anghelina Taran

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?