Arenă sportivă pentru capitală

Audio
Arenă sportivă pentru capitală

Svetlana Derevșcicova

Ideea despre necesitatea unui complex sportiv multifuncțional în capitală, cum s-ar spune, demult plana în aer.

Consilierul municipal Vasile Chirtoca, încă în anul 2015, a propus un proiect de edificare a două asemenea structuri. Această propunere a fost susținută de Silvia Radu în 2017. În consecință, în bugetul municipal pentru anul 2018 au fost prevăzute cîteva milioane de lei pentru a finanța dezvoltarea proiectului. Cel de-al doilea a fost propus de către președintele Igor Dodon – în februarie curent, el a convenit cu un investitor impunător din Arabia Saudită asupra eventualei construcții. În sfîrșit, pe 13 martie spicherul Parlamentului și vicepreședintele PDM Andrian Candu a prezentat concepția arenei multifuncționale.

Aceste inițiative sînt deosebit de actuale dacă ținem cont că în prezent o mare parte dintre piscinele și stadioanele odinioară populare din capitală, ori au fost distruse, ori nu sînt funcționale. Soarta Stadionului Republican reprezintă unul dintre cele mai grăitoare exemple.

Trecutul glorios

Mai bine de un deceniu, țara noastră se descurcă fără principalul edificiu sportiv – Stadionul Republican. Cîndva acesta era mîndria republicii. Construit în 1952 la indicația personală a lui Leonid Brejnev, pe atunci prim-secretar al CC al Partidului Comunist al Moldovei, inițial el arăta destul de modest: existau doar două tribune. Însă în 1956 Clubul de Fotbal „Burevestnik” (așa s-a numit pînă în 1957 actuala echipă „Zimbru”) a intrat în liga superioară a campionatului URSS la fotbal și pentru meciurile de acest nivel era nevoie de un edificiu mai solid. Într-un timp foarte scurt, de doar două luni, stadionul a fost finalizat: au apărut tribunele laterale și au fost reconstruite cele existente, a fost amenajat teritoriul, construiți pilonii de iluminare, instalat panoul electronic. Perioada de înflorire a stadionului a revenit anilor 70 ai secolului trecut, după ce în 1974 el a fost reconstruit. Cel mai mare complex sportiv din republică ocupa 10 000 de metri pătrați și includea: terenul de fotbal, pistele de curse, un pavilion cu săli de sport pentru lupte și haltere, terenuri pentru tenis și alte construcții. Numărul de locuri în tribune a fost prevăzut de 21 580. Stadionul a găzduit evenimente sportive de cel mai înalt nivel: meciurile Campionatului deFfotbal al URSS, deschiderea spartachiadelor RSSM, diverse sărbători sportive, cupe, campionate de fotbal, competiții unionale la atletism și alte genuri de sport. Aici au evoluat echipele cele mai renumite pe atunci – „Baia” și „Flamenco” din Brazilia, „Eintracht” din Germania și „Borussia”, Dortmund. Aici au fost stabilite chiar recorduri mondiale. Dar ce pasiuni s-au aprins cînd, în octombrie 1994, la Jocurile Euro 1996, cu scorul 3:2, selecționata Moldovei a învins-o pe cea din Wales! În sfîrșit, suporterii în etate își amintesc cum a intrat stadionul nostru în istoria fotbalului mondial, după ce, la 1 septembrie 1996, la jocurile de calificare pentru Euro 1996 Anglia a jucat cu Moldova și pentru selecționata engleză a evoluat viitorul star David Beckham.

„…Pînă la temelii, și apoi…”

Dar victoriile și realizările se opresc aici și începe o altă istorie – a declinului, apoi și a distrugerii. De pe la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, chiar dacă meciurile mai continuau, stadionul a încetat să mai corespundă normelor europene și trebuia reconstruit. Iar bani pentru aceasta nu erau. O parte dintre obiectele de pe teritoriul Stadionului Republican, în pofida interdicțiilor legislative, în mod miraculos au fost transmise în proprietate privată. În consecință, în 2003 reprezentanții FIFA și UEFA au interzis organizarea, pe Stadionul Republican, a unor competiții sub egida acestor organizații. De aceea, meciurile selecționatei Moldovei au fost transferate pe stadionul „Șerif” din Tiraspol. Departamentul tineret și sport de pe atunci a estimat că pentru reconstruirea stadionului ar fi necesară o sumă de 10-20 de milioane de dolari. În 2006 FIFA și UEFA au propus să achite reconstrucția stadionului, dar ulterior au renunțat la acest proiect. Conform unei versiuni, din cauză că autoritățile republicii au refuzat să îndeplinească condiția pusă de funcționarii europeni de a transmite stadionul la balanța Federației de Fotbal din Republica Moldova. La începutul anului 2007, Federația de Fotbal din Moldova a declarat că un investitor străin este gata să aloce bani pentru reconstrucția stadionului. Guvernul a decis să demoleze toate clădirile de pe acest teritoriu, și să transmită stadionul Federației de Fotbal. În vara aceluiași an o parte dintre clădiri au fost demolate și stadionul a rămas în paragină. Construcția noii arene așa și nu a început. Spre sfîrșitul demolării stadionului, s-a dovedit că Federația de Fotbal nu dispune de niciun un contract cu investitorul, nici de mijloace pentru reconstrucție, nici de un proiect al lucrărilor de edificare a unui nou stadion. Asta a declarat conducătorul de atunci al Agenției Sportului din Moldova, Andrei Cmili. După care drepturile de a construi au fost oferite anume acestei Agenții, apoi – Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului din RM. În prezent suprafața totală a terenului este de 5,14 hа, dintre care 4,7 hа aparțin statului, restul – agenților economici. Anterior, de terenul care aparținea statului a fost responsabil Ministerul Construcțiilor, ale cărui funcții au trecut, în urma reformei Guvernului din 2017, către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Începînd cu 2007, au fost făcute mai multe tentative de a reface stadionul, însă toate au eșuat. Zvonurile despre soarta lui ulterioară erau cele mai diverse. Ba se spunea că pe acel loc urma să fie construită o ambasadă, ba – că un hipermarket, ba că un centru de business, ba că un complex rezidențial. Însă și acum este un loc în paragină, despre a cărui existență se cam uită. Un motiv de a ne reaminti despre locul unde era amplasat Stadionul Republican a apărut anul trecut: după faimoasele ninsori din aprilie acesta a fost adaptat pentru depozitarea crengilor uscate, fapt ce s-a soldat cu un incendiu de proporții, la a cărui stingere au muncit 16 echipaje de pompieri. Ce va apărea în locul Stadionului Republican încă nu este clar. În februarie curent, intervievată de Noi.md, primarul general interimar al capitalei, Silvia Radu, a explicat încă o dată că Stadionul Republican se află în gestiunea Guvernului, nu a Primăriei. „Din cîte am înțeles, acolo va fi creat un mic parc. Cred că, dacă Chișinăul va avea mai multe zone verzi, va fi mai bine pentru el”, a spus ea. Și mulți specialiști consideră că nu merită ca pe locul fostului stadion republican să fie construite alte edificii sportive. Deoarece, în cazul concentrării unui număr mare de oameni, stradelele înguste din preajmă vor fi supraaglomerate. Problematice se arată și trei condiții de bază ale investitorilor potențiali: unu – însuși obiectul investirii, doi – disponibilitatea resurselor necesare pentru valorificarea investițiilor în conformitate cu standardele, și trei – mediul favorabil. Pe moment, garantarea acestor trei condiții este problematică, posibil că de aceea investitori așa și nu există. În prezent cele 5 hectare de teren (aceasta este suprafața pe care era amplasat Stadionul) din inima Chișinăului costă cca 26 de milioane de euro.

Visele nu se împlinesc întotdeauna

Dar visele de a reface fosta frumusețe sportivă și mîndrie a republicii nu-i părăseau nici pe locuitorii simpli, nici pe oamenii de creație. La începutul anului curent, Editura DAS, susținută de Uniunea Arhitecților RM, au anunțat concursul „Confruntarea titanilor. Crearea conceptului arhitectural al Centrului de Artă Contemporană din Chișinău”. Opt arhitecți au elaborat propriile concepții ale centrului care, pornind de la condițiile concursului, urmează să fie amplasat pe locul fostului stadion republican. Proiectele trebuie să corespundă unui șir de cerințe estetice și funcțional-tehnice, inclusiv să corespundă proporțiilor clădirilor din preajmă și spațiului format după demolarea Stadionului Republican. Organizatorii ne-au relatat că acest concurs a fost coordonat cu ministerul de profil și nu presupune că vreunul dintre proiecte va fi în mod obligatoriu tradus în viață – este, în fond, un model al unei oarecare platforme independente pentru dezvoltarea ideilor creative. Proiectele au fost expuse într-un centru comercial din capitală și au avut o rezonanță mare printre orășeni. Cele mai interesante (spre exemplu, cele prezentate de Gheorghe Telpiz și Vladimir Evstigneev, Diana și Denis Corotchii, Vladimir Prodan și Teodor Naval), au fost dezbătute activ în mass-media de la noi. Este dovada faptului că în societate există necesitatea ca „locul sfînt” să nu fie pustiu. La 27 februarie un juriu internațional l-a declarat pe Eduard Creangă învingător în acest concurs. La baza proiectului acestuia stă tendința de a exprima ideea continuității dintre trecut, prezent și viitor. Autorul a avut o atitudine grijulie față de intrările arcuite din străzile Tighina și Ismail, care s-au mai păstrat, ele fiind parte indispensabilă a mediului urban și monumentelor din epoca sovietică. Linia care le unește formează o axă compozițională. Iar însăși clădirea Centrului de Artă Contemporană, prin contrast, este dinamică și laconică. „Spațiul din interiorul cartierului este tratat ca o prelungire a forului public. Lacul rotund, nu prea adînc, elementele de pavaj și amenajare, înverzirea – din toate acestea este creat un fondal compozițional unic, care îmbogățește mediul arhitectural și îi conferă integritate”, se spune în nota explicativă a proiectului.

- M-a interesat scopul concursului, a relatat arhitectul pentru Noi.md. Multă lume de peste hotare are îndoieli că în Moldova există arhitecți buni, iar noi am demonstrat că există. Organizatorii au ales Stadionul Republican deoarece acest loc este pustiu, dar acolo au fost efectuate sondaje geodezice și geologice. Însă proiectul în sine nu ține de realitate. Pentru ca lucrarea să fie realizată, trebuie să existe o comandă oficială.

Potrivit lui Eduard Creangă, în situația actuală este imposibil ca pe acel loc să revină un stadion veritabil, dar edificarea unui centru de artă contemporană este posibilă.

Foto: Așa, în viziunea arhitectului Eduard Creangă, ar putea arăta locul unde s-a aflat Stadionul Republican.

Adio, „Iunosti”!

Dar Stadionul Republican nu este unicul obiectiv sportiv de care chișinăuienii au fost privați în ultimul timp. Recent soarta lui a fost împărtășită de piscina „Iunosti”, cîndva populară, și de poligonul de tir „Dinamo”, foarte renumit și el.  

Piscina, mai exact, complexul sportiv „Iunosti”, a fost construit în 1976. Pe atunci, aici se afla unicul bazin olimpic din Moldova Sovietică, unde ani în șir erau antrenați și crescuți campioni și medaliați ai jocurilor olimpice, ai campionatelor mondiale și europene. Iar în 1982, aici s-a desfășurat un amical la natație între echipele de tineret ale URSS și SUA. Mai activau aici și numeroase secții sportive și cercuri, inclusiv pentru copii. Pentru chișinăuieni era unul dintre locurile de odihnă preferate. În 2010 complexul care aparținea sindicatelor din Moldova a fost vîndut cu 18,5 milioane de lei unei companii afiliate lui Ilan Șor. Noul proprietar a promis să-l repare, a dat asigurări că există și un proiect investițional, prin care aici vor fi create condiții bune și pentru sportivi, dar și pentru cei care doresc să-și fortifice sănătatea, iar copiii din familii defavorizate se vor putea antrena aici gratis. Însă peste doi ani complexul a fost închis, apoi revîndut și, în decembrie, 2017 – demolat complet. Mass-media a scris că, în loc de preconizatul palat al sportului, aici se va înălța încă un bloc rezidențial. Dar în martie curent, lucrările de construcție au fost stopate.  

Iată încă o pierdere recentă: poligonul de tir „Dinamo” din sectorul Rîșcani. Primul care a scris despre aceasta pe rețelele de socializare a fost Ilian Cașu, consilier municipal din partea „Partidului Nostru”. Potrivit lui, baza sportivă unde timp de o jumătate de secol erau antrenați arcașii olimpici moldoveni nu mai există – terenul enorm a fost transmis în proprietate privată și acolo se desfășoară lucrări de construcție. „Acum arcașii, inclusiv olimpicul Dan Olaru, au fost privați de baza pentru antrenamente”, a scris Cașu. El a chemat conducerea organelor de forță din republică să oprească distrugerea complexului.

Trebuie să construim!

Probabil nimeni nu va nega faptul că orașul are nevoie de complexe sportive mari. Consilierul municipal Vasile Chirtoca consideră că orașul trebuie să construiască două obiective mari. Primul – un complex multifuncțional transformabil acoperit, cu arenă de gheață și tribune pentru 7000 de locuri, piscină olimpică de 50 de metri și tribune pentru 700 de locuri, săli pentru arte marțiale (lupte, box) și haltere. Al doilea – un complex multifuncțional compus dintr-un stadion de fotbal, cu tribune pentru 30 de mii de spectatori, un club de tenis, un complex acoperit pentru jocuri sportive (baschet, handbal, volei, minifotbal) și săli pentru gimnastică, acrobatică, sărituri pe trambulină și scrimă). Sălile pentru arte marțiale pot fi amplasate și în cel de-al doilea complex. Proiectarea lor, cum am zis, este inclusă în bugetul municipiului pentru anul 2018, susținută fiind de primarul general interimar, Silvia Radu. Ideea a apărut demult, însă anterior includerea acestor cheltuieli în bugetul anilor 2016 și 2017 a fost blocată de consilierii liberali. Pentru proiectare și edificare au fost examinate mai multe terenuri: suburbia Chișinăului Stăuceni, teritoriul din preajma Circului și teritoriul fostului stadion republican. Ultima variantă este problematică, deoarece, parțial, acest teritoriu, cum am menționat anterior, este privatizat.

Sportul – în mase

În toamna anului trecut, la inițiativa președintelui Igor Dodon, a fost lansat programul național de reabilitare a infrastructurii sportive în localitățile din țară, în special în cele rurale. „Preconizăm ca în 2018 să fie date în exploatare cca 100 de complexe sportive. Iar pe parcursul întregului mandat – cca 300 (în fiecare a treia localitate din țară”, a scris șeful statului pe rețelele de socializare. Într-adevăr, într-un șir de localități au apărut terenuri sportive noi.  

La 13 februarie curent, președintele Igor Dodon s-a întîlnit cu Rashid Saad Al-Rashid, investitor din Arabia Saudită și președinte al unei companii mari de construcții. S-au înțeles cu privire la edificarea unui complex sportiv modern în capitala Moldovei. Consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, Corneliu Popovici, a spus pentru Noi.md că, deocamdată, este vorba doar de intenții. Un loc anume pentru construcție și pentru acest obiectiv concret încă nu a fost identificat. La întrebarea dacă recenta inițiativă a PDM de edificare a „Arenei Chișinău” nu va încurca implementării proiectului, consilierul a amintit că și PD dispune doar de un proiect. „Vom vedea”, a răspuns el.

Un obiectiv de importanță strategică

Iar proiectul PD de construire a arenei de la Stăuceni se mișcă cu o viteză rapidă.

Curios lucru, despre construirea noului stadion anume în această suburbie a capitalei se vorbea demult. Încă în octombrie 2015, anume acolo a fost identificat un sector pe care se preconiza construirea noului stadion republican în locul celui distrus din centrul Chișinăului. „Noi am examinat trei locuri unde poate fi construit noul stadion republican. Ne-am oprit la terenul din apropierea centrului comercial care se află nu departe de Stăuceni. Este vorba despre un teren de 100 de hectare ce aparține Ministerului Agriculturii și este deja conectat la toate comunicațiile, energia electrică, gaze”, a declarat atunci Sergiu Palihovici, șeful grupului de lucru pentru construcția noii arene. Tot atunci s-a anunțat că responsabilii vor lua legătura cu FIFA, UEFA și comisia europeană de profil pentru a identifica fonduri în vederea construirii noului stadion, iar după ce grupul de lucru își va prezenta raportul, timp de 15 zile, pe adresa Comitetului Olimpic și a Ministerului Tineretului și Sportului va fi expediat un apel de elaborare a conceptului noului stadion. După care, în funcție de numărul de locuri prevăzute, va fi determinat volumul de investiții. Se presupune că, dacă stadionul va avea cel puțin 20 de mii de locuri, investițiile trebuie să constituie cca 25 de milioane de euro. După această declarație tema viitorului stadion de la Stăuceni nu a mai fost abordată.

Peste doi ani și jumătate s-a revenit la ideea construirii unei arene sportive la Stăuceni, însă de data aceasta nu mai este vorba despre un stadion pentru fotbal... Pe 13 martie curent, PD a anunțat lansarea unui proiect de parteneriat public-privat privind construirea la Chișinău a unei arene sportive de tip închis. La briefing, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a declarat că va fi un proiect grandios, care va fi finalizat timp de un an. Conceptul obiectivului numit „Arena Chișinău” a fost prezentat de către președintele Parlamentului, Andrian Candu. El a spus că arena va avea 5 mii de locuri pentru spectatori și cca 1200 de parcare, că acolo se vor desfășura concerte, conferințe, expoziții, evenimente sportive și antrenamente ale sportivilor. „Conform proiectului, complexul va dispune de o piscină olimpică, centru SPA, un club de fitness și unul de tenis”, a declarat Candu. Potrivit lui, costurile vor ajunge la 30-50 de milioane de euro. Nu este clar dacă această inițiativă include și construirea altor obiective sportive, a căror proiectare este prevăzută de bugetul municipal al capitalei pentru anul 2018.

Chiar a doua zi, la Ministerul Economiei și Infrastructurii a avut loc prima ședință a comisiei de lucru pentru implementarea acestui proiect. În componența ei au fost incluși: ministrul Educației, Culturii și Cercetării – Monica Babuc, ministrul Finanțelor – Octavian Armașu, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – Liviu Volconovici și alți reprezentanți ai instituțiilor publice. S-a menționat că grupul are ca prioritate elaborarea, timp de 10 zile, a unui plan de acțiuni în vederea implementării proiectului complexului cultural-sportiv, edificat în baza unui parteneriat public-privat. Pînă la 1 aprilie 2018, miniștrii trebuiau să prezinte Guvernului spre examinare proiectele actelor normative necesare implementării acestui proiect. La prezentarea conceptului „Arena Chișinău”, ministrul Economie, Chiril Gaburici, a menționat că edificarea complexului este o prioritate strategică de stat, care asigură Moldova cu un șir de avantaje și posibilități. Conform lui, selectarea partenerului privat se va face în cadrul unui concurs public la nivel internațional, pentru a asigura atragerea unui dezvoltator experimentat. La ședință s-a vorbit și despre aceea că complexul se preconizează a fi construit pe un teren aflat în posesia Centrului de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie, aflat la Stăuceni. Deja la 15 martie, în Parlament a fost înregistrat proiectul de repartizare a cca 70 ha de teren din Stăuceni în scopul edificării complexului multifuncțional sportiv și de agrement, iar la 21 martie Biroul permanent al Parlamentului l-a inclus în lista proiectelor legislative ce vor fi examinate la următoarea ședință în plen. Și la 23 martie decizia a fost luată – „pentru” a votat majoritatea parlamentară. Odată cu aprobarea acestui proiect, pămîntul pe care va fi edificată „Chișinău Arena” trece în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Planul de acțiuni prevede organizarea unui concurs internațional, lucrările de construcție vor începe în iunie-iulie a anului curent și vor continua circa un an. A fost stipulat faptul că pierderile cauzate de retragerea acestui teren din categoria terenurilor cu destinație agricolă nu vor fi rambursate. Conform estimărilor preliminare, aceste pierderi ar putea constitui 85-90 de milioane de lei. Unul dintre autorii proiectului de lege, Andrian Candu, a declarat că aceste pierderi nu pot fi comparabile cu beneficiul pe care îl vor obține locuitorii Chișinăului și ai țării în întregime în urma edificării primei arene multifuncționale din Moldova.

Pe 3 aprilie a avut loc ședința ordinară a grupului de lucru responsabil de realizarea proiectului „Chișinău Arena”. S-a decis să fie creată o companie de stat care va deveni partener din partea statului în cadrul respectivului proiect de parteneriat public-privat.

Cu accent franțuzesc

Nu s-a trecut fără situații confuze. Din prezentarea video făcută de Andrian Candu, multă lume, jurnaliștii în special, au văzut o asemănare totală cu un alt proiect. Și anume – proiectul francez „Dunquerque Arena”. Ce-i drept, spre deosebire de cel moldovenesc, el este prevăzut pentru 10 mii de locuri, costurile constituie cca 100 de milioane de euro, iar termenul de implementare este de minimum patru ani. În acest context, Ziarul de Gardă a solicitat comentariul companiei franceze care a elaborat proiectul „Dunkerque Arena”. Din cele publicate reiese că compania care a elaborat proiectul nu știe că acesta a fost folosit la demonstrarea proiectului moldovenesc și regretă că nu a fost indicat autorul lui. În replică, Andrian Candu a calificat publicația din ziar ca manipulare. „La conferința de presă eu am spus clar că este o ilustrare video luată din spațiul public, pentru ca cetățenii să vadă și să înțeleagă cum acționează o arenă multifuncțională: ce înseamnă tribune telescopice, cum poate o arenă sportivă să se transforme, în scurt timp, într-o arenă pentru organizarea unui concert, expoziție etc.”, a explicat el pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Prezentarea video „Arena Chișinău”

Proiectul „Dunquerque Arena”

 

Vom face față oare?

Știrea că, în timpul apropiat, la noi va apărea un complex sportiv așa de mare a avut o rezonanță puternică în societate. Opiniile oamenilor au fost împărțite. Multă lume a salutat inițiativa, de bucurie că vom avea și noi un stadion modern și mare. Alții au îndoieli privind comoditatea amplasării viitorului complex – cum să ajungi acolo, la concertele și meciurile cu mii de spectatori ? De fapt, în privința transportului public lucrurile nu stau foarte rău. Din Chișinău spre Stăuceni se poate ajunge cu două rute de autobuz (nr. 2 și nr. 47), și mai multe microbuze de rută (nr.130, 141 și 190), însă vor face față ele fluxului potențialilor spectatori? Concomitent, chișinăuienii și-au amintit de noile troleibuze fără fir pe care autoritățile municipale au promis să le plaseze anume spre Stăuceni încă la finele anului trecut.

Într-un comentariu pentru Noi.md, activistul civic Vitalie Voznoi, președintele organizației obștești „Orașul meu drag”, a atras atenția asupra faptului că asemenea proiecte mari, mai ales cu atragerea banilor publici, trebuie supuse unor audieri publice, să obțină un studiu de fezabilitate. Însă asta nu a avut loc.

Are întrebări și deputata PCRM Elena Bodnarenco. „De fapt, pentru arenă și infrastructura ei ar fi de ajuns vreo 15 hectare. Celelalte 54 hа – pentru construirea, ne spun autorii proiectului, școlilor sportive, a încă ceva, spre exemplu, blocuri rezidențiale. Cum vor fi transmise acestor obiective terenurile al căror preț de piață la Stăuceni ajunge la 10 mii de euro pe ar – nu ni se spune”, a comentat deputatul.

Arhitecții moldoveni nu se apucă să aprecieze acest proiect. Ei spun că în afara spotului video nimeni nu a văzut nici documentația tehnică și de proiect, nici concluzia companiei care s-ar ocupa de adaptarea proiectului străin la realitățile noastre. Iar după vizionarea prezentării video, unii specialiști au pus la îndoială capacitatea companiilor moldovenești de a utiliza asemenea tehnologii. Căci, zic ei, companii străine capabile să implementeze un asemenea concept nu sînt foarte multe. Și termenul anunțat – un an – este el oare real? Doar proiectarea unui asemenea complex durează mai bine de un an, și pentru implementarea lui propriu-zisă vor fi necesari doi-trei ani. Arhitecții au atras atenția asupra faptului că în conceptul demonstrat este preconizată îmbinarea arenei de gheață și a jocurilor de vară. Din punctul lor de vedere, este o problemă foarte complexă, care nu a fost încă realizată nici în țările mult mai dezvoltate, pentru că este foarte complicat din punct de vedere tehnic. Pentru transformările demonstrate în spot va fi nevoie de foarte multe automatizări speciale, consideră ei. Așa că există multe întrebări. Iar răspunsul la întrebarea „vom face față oare?” chișinăuienii îl vor afla în viitorul apropiat.

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load