Moldova și UE: o ușoară răcire a relațiilor?

Audio
Moldova și UE: o ușoară răcire a relațiilor?

Vladislav Bordeianu

A început sezonul concediilor și mulți dintre concetățenii noștri pleacă în călătorii. Inclusiv în țările UE.

Deocamdată, cetățenii Moldovei au posibilitatea să viziteze aceste țări fără perfectarea vizelor, dar trebuie să ne grăbim: s-ar putea ca în doi ani regimul fără vize să fie pentru noi dacă nu anulat, apoi complicat semnificativ. Dar tocmai posibilitatea de a călători fără vize era una dintre realizările cele mai importante ale autorităților în procesul integrării europene.

„Îți mai amintești cum a început totul?”

A început foarte optimist. Chișinăul și-a anunțat demult dorința de a obține regim fără vize cu țările UE. E de menționat că Republica Moldova, încă înainte de 7 aprilie 2009, a îndeplinit multe condiții tehnice pentru ”tema de acasă” privind abolirea regimului de vize (este vorba și despre introducerea pașapoartelor biometrice, și despre multe alte lucruri). Nu exista o decizie politică. Și europenii erau conștienți că noi nu prezentăm pentru ei o amenințare din punctul de vedere al migrației: datele statistice vorbeau de la sine. Cu toate acestea, ei tergiversau introducerea regimului fără vize.

După 7 aprilie 2009, Moldova a introdus unilateral regimul de vize pentru cetățenii României, fapt ce i-a impus pe europeni să cugete profund asupra neadmiterii unor asemenea acțiuni pe viitor. Pe atunci era în vigoare acordul dintre RM și UE privind călătoriile simplificate, care nu limita RM în luarea unor asemenea decizii. În aceste condiții, chestiunea privind regimul fără vize pentru Republica Moldova a fost amînată pe o perioadă și mai lungă. Odată cu apariția unei noi puteri la Chișinău, românilor li s-a întors regimul fără vize. Și tocmai atunci au început primele mișcări. Pe 21 decembrie 2009, a fost totuși documentată reacția oficială a Bruxellesului. În declarația comună aprobată atunci era indicat că părțile vor depune tot efortul necesar pentru ca în anul 2010 să înceapă dialogul privind anularea regimului de vize. Într-adevăr, în 2010, Guvernul Moldovei a creat un grup interdepartamental special în frunte cu Iurie Leancă, pe atunci ministru de externe.

Trebuie de spus că cei de la Bruxelles totuși nu se grăbeau să deschidă ușile în fața moldovenilor. Pentru început trebuiau îndeplinite un șir de condiții ale așa-numitei foi de parcurs. Comisia Europeană i-a înmînat-o premierului de pe atunci, Vladimir Filat. De la autoritățile moldovene se cereau reforme, despre a căror implementare ele raportau cu regularitate. Iar anii, între timp, treceau.

Toamna anului 2011. Iurie Leancă promite că, dacă pînă la 31 decembrie 2012 Republica Moldova nu va obține regimul fără vize, el va demisiona din postul de ministru.

Mai 2012. „Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, din păcate, putem constata că ceea ce așteptăm cu nerăbdare se amînă pentru o jumătate de an.” Așa a comentat ministrul de externe Iurie Leancă informația că pentru cetățenii moldoveni călătoriile fără vize în țările UE se amînă. El nu a numit un alt termen, dar a rămas în continuare optimist. Totuși nu a demisionat.

În cele din urmă, iată că s-a produs! De la 28 aprilie 2014, cetățenii Moldovei, cum s-a exprimat Leancă, care deja era prim-ministru, „au devenit parțial cetățeni europeni”, adică pot călători în țările UE fără vize. Pentru această decizie a votat atunci Parlamentul European și Consiliul Europei. Regimul fără vize cuprindea 26 de țări-membre ale Uniunii Europene, cu excepția Marii Britanii și a Irlandei. S-a specificat că cetățenii RM vor putea călători în țările UE doar în baza pașaportului biometric și vor putea rămîne în spațiul Schengen fără vize timp de 90 de zile pe parcursul a șase luni. Au fost formulate și niște condiții: la intrare ei trebuie să aibă asigurarea medicală și valută în sumă de 50 de euro pe zi. În plus, la hotar urma să fie indicat scopul exact al călătoriei și destinația. Dacă serviciile de migrație vor stabili încălcări pe teritoriul UE, cetățenii Moldovei vor fi deportați sau li se va aplica o amendă de cca 3000 de euro. Însă decizia privind anularea vizelor avea în vedere doar călătoriile pe termen scurt și nu oferea posibilitatea angajării la muncă.

Totuși, a fost un succes care a inspirat autoritățile moldovene. Abolirea regimului de vize era numită ”șansa de a trece la un alt nivel, superior, de

interacțiune cu civilizația și valorile europene” și chiar – „revenirea acasă”. Despre un nou nivel al dialogului cu Chișinăul vorbeau și partenerii europeni. „De acum încolo această decizie va simplifica contactul dintre oameni, va consolida afacerile, relațiile sociale și culturale dintre UE și Republica Moldova. Eforturile continue ale autorităților moldovene demonstrează că, dacă va exista determinare și o muncă asiduă, schimbările necesare pentru ca UE că anuleze obligațiile de vize pot fi făcute”, spunea în declarația sa Cecilia Malmström, membră a Comisiei Europene pentru afaceri interne.

În numele securității

De atunci regimul fără vize a fost principalul argument al politicii de integrare europeană promovate de autorități. Cu adevărat, este foarte comod. Izbăviți de statul la coadă sub pereții ambasadelor, de necesitatea completării chestionarelor detaliate și de emoții – „ne vor refuza ori nu?”, moldovenii s-au obișnuit cu regimul fără vize și se folosesc de el cu plăcere. Conform Poliției de Frontieră, timp de patru ani, de regimul fără vize cu UE au beneficiat 1 milin 469 mii 917 persoane, nu au fost admiși în UE 14 mii de concetățeni de-ai noștri, iar 300 de mii de moldoveni (adică cca 20%) nu au revenit acasă.

Mulți dintre cetățenii noștri reușesc să se angajeze la muncă în țările UE ocolind regulile existente. Multe dintre țările UE ”închid ochii” la faptul că moldovenii care călătoresc fără vize se angajează la munci de lungă durată și obțin toate actele ce le permit să muncească, în pofida statutului lor de turist. Conform regulilor, pentru a se angaja la muncă, cetățeanul Moldovei trebuie să obțină viza respectivă. Adică, dacă a găsit un loc de muncă în timpul ”călătoriei turistice”, el trebuie să revină acasă și să depună dosarul pentru obținerea vizei de muncă. Însă această regulă este respectată doar de Germania. Celelalte țări își soluționează problemele deficitului forței de muncă. Și tuturor le convine.

Dar iată că această comoditate cu care ne-am obișnuit va suferi schimbări. Trebuie menționat faptul că mecanismul ce permite Bruxellesului să retragă decizia privind oferirea regimului fără vize unei sau altei țări a fost elaborat încă în 2013. Atunci au fost adoptate amendamentele la normele privind acordarea regimului fără vize unor țări terțe și, în premieră, a fost prevăzută posibilitatea sistării lui. În acest scop se efectuează o monitorizare permanentă a îndeplinirii obligațiilor asumate de către o țară sau alta.

Pe 25 aprilie curent, adică exact peste patru ani după anularea regimului de vize pentru Moldova, Comitetul reprezentanților permanenți ai țărilor-membre UE a adoptat o hotărîre care schimbă substanțial regulile de intrare în zona Schengen pentru Moldova și alte țări cu care Bruxellesul are încheiate acorduri de asociere. Din 2020, în UE va intra în vigoare Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (European Travel Information and Authorization System) — ETIAS.

Desigur, este vizată nu numai țara noastră – există în total 62 de țări care nu fac parte din UE, însă cetățenii lor beneficiază de regimul fără vize. Autorii explică necesitatea perfecționării mecanismului de supraveghere și gestionare a fluxului de cetățeni care trec hotarele UE prin problemele de securitate apărute în prezent, care țin de terorism și criza imigranților. UE tinde să asigure securitatea maximă a călătoriilor în interiorul granițelor sale.

În cadrul ETIAS fiecare solicitant va trece controlul de securitate, ceea ce va permite stabilirea posibilității de a i se permite accesul într-o țară Schengen. Cetățenii noștri vor fi nevoiți să completeze formularul de cerere, care va conține datele biometrice și biografice (numele, prenumele, numele primit la naștere, data și locul nașterii), informația privind cetățenia, adresa, adresa electronică și numărul de telefon, studiile și experiența de muncă, prima țară UE pe care intenționează să o viziteze solicitantul. În plus, va fi necesară furnizarea altor informații biografice ce țin de starea sănătății; călătoriile în țări aflate în război sau țări din care ați fost deportați; țări în care vi s-a refuzat intrarea, precum și cazierul judiciar. Membrii familiei cetățenilor UE din alte țări vor fi obligați să prezinte acte justificative privind relațiile, viza de reședință și alte informații biografice.

Apoi va trebui să achite o taxă de 7 euro, să expedieze forma pe adresa electronică și să aștepte răspunsul. Poate dura de la cîteva minute la două săptămîni. În caz de refuz, autorii promit să anunțe cauza lui. În caz de acordare, autorizația ETIAS poate fi eliberată pentru un termen de 3 ani.

O decizie așteptată

În opinia analistului politic Serghei Manastîrlî, această decizie era așteptată demult:

„Trebuie să înțelegem cauzele obiective ce au dus la apariția acestui sistem de securitate. Este, în primul rînd, înrăutățirea climatului social în țările UE și statele învecinate. Oficialii europeni s-au văzut nevoiți să reacționeze cumva la provocările iscate și ei au reacționat, chiar dacă au făcut-o cu întîrziere. Nu cred că putem numi asta anularea regimului fără vize – asemenea controale se fac permanent și fără ETIAS, în cadrul controlului frontalier de migrație, la trecerea hotarelor UE. Acum au decis să depisteze elementele potențial criminogene înainte ca acestea să se apropie de hotarele europene, în loc să le prindă deja pe teritoriul UE. Este puțin probabil ca introducerea acestei măsuri de securitate să afecteze relațiile dintre UE și Moldova. Guvernarea RM nu este atît de independentă financiar și politic ca să conteste sau să condamne unele măsuri luate de europeni.

Au însă dreptate cei care susțin că regimul fără vize a devenit unica realizare a coalițiilor europene din Parlament în cei 9 ani aflați la guvernare. Pentru Moldova, el nu a asigurat nici spor economic, nici social. Din contra, în anii care au urmat observatorii au menționat o creștere bruscă a migrației spre Occident a populației apte de muncă. Nu-i poți învinui pe cei plecați de dorința de a trăi mai bine, cum nu pot fi europenii învinuiți că atrag cetățenii noștri pe post de forță de muncă ieftină. Este problema guvernării, care trebuie să-și construiască politica social-economică în așa fel, încît cetățenilor să le fie mai avantajos să stea acasă, nu să plece la muncă peste hotare.”

„Era și de așteptat, consideră istoricul, politologul, deputatul în Parlamentul RM în anii 2010-2014 Zurab Todua. După ce Occidentul a devastat necugetat mai multe state prospere din Africa și Orientul Mijlociu, Europa s-a confruntat cu un flux necontrolat de imigranți. Acești oameni au avut cîndva locuri de muncă și o existență mai mult ori mai puțin suportabilă în Irak, Siria, Liban și alte state. Acum numai în Germania sosesc anual cca un milion de imigranți! Mulți dintre ei – total fără acte. Doar unul Dumnezeu știe cine dintre ei este cu adevărat refugiat și cine contează pe indemnizațiile grase și locuințele gratuite din contul contribuabililor europeni de bună credință. Cel mai rău este că, potrivit evaluărilor făcute de experții în islamism, în Europa au pătruns deja cca 4-5 mii (poate mai mult) de militanți ai organizațiilor teroriste internaționale. Ei își așteaptă ora și ordinul. Măsurile de securitate sînt absolut necesare, în caz contrar, Europa se va pomeni lipsită de apărare în fața unui atac terorist, dacă presupunem că vor fi lovite concomitent mai multe state europene și se vor întreprinde acte teroriste în capitalele lor: în metrou, în gări, în aeroporturi, obiective ale infrastructurii energetice etc. Cum se vede, Uniunea Europeană nu are mari pretenții față de cetățenii Moldovei, care se folosesc de regimul fără vize. Dacă nu se va produce ceva extraordinar în acest răstimp, cred că sistemul de securitate, a cărui implementare este preconizată pentru anul 2020, nu trebuie să complice mult viața și planurile cetățenilor RM care respectă legea. Cu tît mai mult că informația despre ei deja este stocată în respectivele baze de date din țările Europei.”

Integrarea europeană cere sacrificii

Decizia privind introducerea sistemului informațional de securitate care schimbă regulile de intrare în UE a fost adoptată în ajunul Zilei Europei, care, de cîțiva ani, este marcată pe larg în Moldova. În adresarea făcută cu această ocazie, șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko susținea că „Uniunea Europeană este foarte apropiată de Moldova”. Potrivit lui, părțile își construiesc relațiile de colaborare în baza Acordului de asociere, a regimului fără vize și a ajutorului acordat de UE în scopul ridicării nivelului de trai al cetățenilor Moldovei. „Împreună cu statele-membre ale UE, noi oferim practica europeană avansată prin reformarea sectoarelor-cheie ale economiei, cum ar fi ocrotirea sănătății, vama, securitatea alimentară, lupta cu corupția, păstrarea patrimoniului cultural”, a adăugat șeful delegației UE.

Și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, care ne-a felicitat cu ocazia Zilei Europei la unul dintre posturile TV, privește cu optimism viitorul politic european al Republicii Moldova. Dar a adăugat că nu este ușoară calea integrării europene, ea cere de la participanți sacrificii și îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate. Șeful misiunii diplomatice române în Moldova a mai prevenit că, dacă țara va devia de la cursul european, vor avea de suferit cetățenii Republicii Moldova, lipsiți de posibilitatea de a cîștiga mai bine și de a călători liber. 

Pentru ca cetățenii noștri să se pătrundă de spiritul european, în acele zile de mai, în centrul capitalei a fost organizată o sărbătoare de proporții: în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” s-a deschis Orășelul European, ai cărui vizitatori au putut lua cunoștință de programele implementate de UE în Moldova, gusta bucate europene și viziona un concert.

Nu numai locuitorii și oaspeții capitalei au marcat Ziua Europei. Flashmoburi, recitaluri de versuri consacrate Europei și concerte de activitate artistică au avut loc și în pușcăriile și coloniile din țară. Conform Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în închisorile moldovenești Ziua Europei este marcată an de an în scopul promovării realizărilor UE: pacea, colaborarea economică, circulația liberă .

„UE a cam obosit”

În anii precedenți vizitele înalților reprezentanți ai Europei în Moldova erau destul de dese. E suficient să ne amintim doar de unele dintre acestea. În 2012, țara noastră a fost vizitată de președintele APCE, Jean-Claude Mignon, și cancelarul german, Anghela Merkel, în 2013 – de comisarul european în problemele extinderii și politica de vecinătate Ștefan Fule, în 2014 – de președintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy. De la un timp încoace, vizite ale unor persoane cu un statut atît de înalt nu am mai avut.  

Și autoritățile moldovene recunosc o oarecare răcire a relațiilor dintre părți. „În relațiile dintre RM și UE nu mai este acel entuziasm și deschidere care era acum cinci-zece ani”, a declarat în aprilie curent președintele Parlamentului, Andrian Candu, într-un interviu pentru presa românească. El a subliniat că, pe de o parte, autoritățile doresc să vadă o perspectivă clară de aderare, pe de alta – înțeleg că relațiile cu UE au fost afectate de erorile comise de autoritățile chișinăuiene în ultimii cinci ani. Potrivit lui Candu, acum partenerii europeni manifestă mai multă prudență în raport cu Republica Moldova și sînt mai atenți la greșeli. „Nu că sînt dezamăgit, dar sînt nemulțumit de faptul că UE a cam obosit de procesele care au loc în unele țări și de un anumit context european și global. Uniunea Europeană, mai multe cancelarii ale ei au obosit de problemele interne cu care se confruntă în societate – migrație, securitate, crize financiar-bancare”, a explicat spicherul.

Nu toate așteptările au fost îndreptățite nu numai în politică, dar și în economie. „Acordul de asociere cu UE va deschide pentru Moldova imensa piață europeană, mărfurile moldovenești vor ajunge la 500 de milioane de consumatori!” Astfel de promisiuni auzeau cetățenii Moldovei pe parcursul anilor. Da, exportul de mărfuri moldovenești în țările UE a sporit. Dar, din cele menționate de Galina Șelari, director executiv al Centrului de Cercetări Strategice și Reforme, dacă analizăm exporturile pe țări, vedem că mărfurile noastre merg în special în țările intrate recent în UE: România, Polonia, însă „vechea Europă” (Germania, Franța) nu le prea cumpără.

„În baza datelor privind exportul-importul, putem conchide că Zona de Liber Schimb cu UE nu a îmbunătățit pozițiile de export ale Moldovei pe piețele țărilor UE, în schimb a sporit prezența mărfurilor europene pe piața moldovenească” – este concluzia raportului în care este analizată situația după doi ani de la semnarea Acordului de asociere cu UE. Raportul a fost făcut acum un an la comanda președintelui Moldovei, Igor Dodon.  

În acești ani nu s-a produs un progres evident. Iată ce spune statistica. Conform datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, lideri la importurile de fructe moldovenești în acest an au fost Rusia și Belarusul – 64,4% și 35%. Pe piața UE au fost exportate doar 0,6% dintre mărfuri.

Exporturile de cireșe pe piața rusă au înregistrat o creștere de 7 ori comparativ cu anul trecut – de la 344 la 2373 t. Exportul de căpșuni a sporit de șase ori – de la 222 la 1354 t. Exportul de cireșe în Belarus a constituit 980 de tone, de 3,4 ori mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut (284 t).

Așadar, nu numai partea europeană are motiv de nemulțumire în raport cu noi, dar și cetățenii noștri în raport cu oficialii europeni.

Cu o lună în urmă, Comisia Europeană a lansat pe site-ul său un sondaj privind viitorul Europei. Răspunsurile la întrebări puteau fi date în oricare dintre cele 12 limbi oficiale ale Europei. Inițial, în rubrica respectivă, alături de sintagma «limba română», era indicată și «limba moldovenească». Însă a doua zi «limba moldovenească» a dispărut. S-a făcut la cererea eurodeputatului Andi Cristea, vicepreședinte al Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului European, pe care acesta i-a adresat-o președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker.   

„Iată cum ne apreciază europenii!” – s-a revoltat atunci deputatul Bogdan Țîrdea. „Deci, opinia unui eurodeputat mediocru este mai importantă decît voința a 52,7 % dintre cetățenii Moldovei, care, conform Recensămîntului populației din 2014, vorbesc moldovenește?”, a exclamat Țîrdea.

Informația dată a provocat nemulțumirea publicului. Mulți cetățeni erau gata să expedieze Comisiei Europene o scrisoare oficială cu cererea de a corecta greșeala comisă și a aduce scuze poporului moldovenesc. Însă niciun fel de corectări nu au fost făcute.

De altfel, mulți experți consideră că o răcire a relațiilor dintre UE și Moldova nu se va produce. 

„În relațiile dintre Moldova și UE rolul de bază îl au interesele geopolitice și, într-o oarecare măsură, cele economice”, crede politologul Zurab Todua. Potrivit lui, dacă nu ar exista confruntarea dintre Occident și Orient, poate că UE ar avea o atitudine mai rece față de Moldova. Așa însă, interesul, cu diverse grade de intensitate, se va păstra pînă cînd nu se va încheia confruntarea dintre Occident și Rusia.”

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load