Limba rusă în Moldova: ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională

Audio
Limba rusă în Moldova: ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională

Victor Surugiu

În săptămîna curentă Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) a examinat cererea liberalilor și a recunoscut că Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul țării noastre este depășită.

În pofida numeroaselor discuții și presupuneri provocate de acest verdict, statutul de drept al limbii ruse a rămas neschimbat. Purtătorii ei pot învăța în limba rusă, o pot utiliza în sfera serviciilor și în comunicarea cu organele de stat. Totuși, multă lume a văzut în poziția Curții Constituționale un pas spre reducerea prezenței limbii ruse în Moldova.

Acțiune preelectorală a liberalilor

Adresarea la CC a fost făcută de un grup de deputați din Partidul Liberal, care au pus la îndoială poziționarea specială a limbii ruse, stipulată de Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești, adoptată în 1989. Ea acordă limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică și garantează utilizarea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ebraică, idiș, țigănească, precum și a limbilor altor grupuri etnice care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităților național-culturale. 

Autorii demersului menționează că Legea a fost adoptată într-o altă realitate istorică, încă în Uniunea Sovietică, și astăzi ea contravine Constituției. Liberalii au mai cerut ca în legile moldovenești să fie anulate toate referirile la limba rusă. Este vorba, spre exemplu, despre refuzul de a traduce în rusă legile adoptate și alte documente, precum și drepturile cetățenilor de a se adresa rusește autorităților și, respectiv, de a primi răspunsul în limba rusă. 

PL consideră că situația creată are repercusiuni negative asupra statutului limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova. În plus, consideră liberalii, situația creată discriminează alte minorități naționale, deoarece celelalte limbi nu au un asemenea statut. Unul dintre argumentele interpelării constă în faptul că în Moldova locuiesc mai mulți etnici ucraineni sau găgăuzi decît etnici ruși, de aceea limba de comunicare interetnică trebuie să fie alta, nu rusa.

După adresarea la CC, liberalii au desfășurat o amplă campanie de informare pentru susținerea inițiativei lor. Astfel, fostul ministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor Iurie Chirinciuc, de mai multe ori, a argumentat de ce, în opinia sa, este important ca limba rusă să fie lipsită de statutul ei. El numește noțiunea ”limbă de comunicare interetnică” ”vestigiu al trecutului sovietic și instrument geopolitic al Kremlinului”. „Noi dorim ca în Moldova limba rusă să fie lipsită de statutul de limbă privilegiată, să fie egalată în drepturi cu limbile altor minorități etnice”, a scris recent Chirinciuc pe blogul său.

Examinarea interpelării liberalilor figura pe agenda CC la 29 mai, dar ședința a fost transferată pentru 4 iunie. Deși nu au fost făcute declarații oficiale, experții consideră că nu s-a dorit ca înainte de turul doi al alegerilor primarului de Chișinău să fie atinsă o temă atît de delicată. Politologul Boris Șapovalov a apreciat de la bun început inițiativa liberalilor ca pe o acțiune preelectorală. Potrivit lui, PL are un rating foarte mic, de aceea liberalii încearcă din răsputeri să-și dea importanță în ochii alegătorilor.

Un act de drept istoric

Luni, în fața Curții Constituționale s-a desfășurat o acțiune de protest contra încercărilor de a lipsi limba rusă de statutul limbii de comunicare interetnică. Protestatarii le-au sugerat judecătorilor să nu adopte, de dragul unui partid cu ratingul de 1%, o decizie împotriva a peste un milion de cetățeni ai țării vorbitori de limba rusă. „Limbii ruse – da!”, scandau participanții la acțiune. 

Partidul Socialiștilor a făcut o declarație în care condamnă inițiativa liberalilor de anulare a legilor ce reglementează statutul limbii ruse. PSRM a apreciat-o ca pe o „o nouă provocare iresponsabilă a partidului agonizant al lui Mihai Ghimpu”. Socialiștii au promis să „lupte pentru menținerea statutului limbii ruse în Republica Moldova prin toate mijloacele legale”.

Reprezentanții PSRM au amintit că Legea privind funcționarea limbilor a fost un act de drept istoric, pe care se construiesc relațiile interetnice în Moldova pe parcursul întregii perioade de independență a țării. Potrivit autorilor declarației, anume datorită acestor stipulări, la începutul anilor 90 s-a reușit soluționarea problemei găgăuze și adoptarea legii privind formarea autonomiei găgăuze. „Statutul limbii moldovenești ca limbă de stat și cel de limbă de comunicare interetnică a limbii ruse – iată baza consensului la nivel național, a stabilității civice în societatea noastră”, consideră PSRM. 

Tot atunci, bașcanul și Comitetul Executiv al Găgăuziei au făcut publică adresarea în care cheamă CC să respingă cererea deputaților liberali. În ea se menționează că chestiunea dată „este principială pentru locuitorii regiunii, deoarece, în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia (Gagauz Yeri) și Statutul Găgăuziei, limba rusă, la fel ca și cea moldovenească și găgăuză, este una dintre cele trei limbi oficiale în autonomie”. Autorii adresării așteptau de la CC „unica decizie posibilă care nu va permite revenirea Republicii Moldova la starea de confruntare interetnică și de polarizare a societății, cum s-a mai întîmplat la hotarul anilor 80-90 ai secolului trecut”. Autoritățile Găgăuziei au subliniat că „își revendică dreptul de a folosi toate pîrghiile posibile pentru a apăra interesele vitale ale locuitorilor autonomiei”.

Limba rusă își păstrează statutul

Adresarea deputaților din Partidul Liberal a fost satisfăcută parțial. Membrii CC, spre exemplu, au recunoscut ca învechită și neconformă realităților existente Legea privind funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești. În opinia judecătorilor Înaltei Curți, ea este inutilizabilă, dat fiind că Moldova nu mai este parte a URSS. După verdictul CC, această lege este nevalidă. În rest, cerințele liberalilor au fost respinse. 

Ținînd cont de decizia CC, limba rusă își păstrează statutul de limbă de comunicare interetnică: deși legea este învechită, stipulările ei rămîn în vigoare. Potrivit judecătorilor, în statele formate după destrămarea URSS, poate fi utilizată orice limbă, luînd în considerare realitățile și din tradițiile istorice, inclusiv rusa. CC a recunoscut ca fiind constituțională și utilizarea limbii ruse în actele oficiale și în comunicarea cu serviciile publice.

La examinarea argumentelor deputaților PL, judecătorii nu au putut depista modul în care limba rusă influențează statutul limbii de stat în Republica Moldova. CC a menționat că, dacă va accepta poziția autorilor, formal va fi comisă o eroare logică. Afirmația despre încălcarea art.13 din Constituție la utilizarea limbii ruse în anumite sfere ale vieții sociale nu are tangențe cu limba oficială a Republicii Moldova. CC consideră că, din moment ce există condiția publicării prioritare a actelor normative, a desfășurării procesului educațional, diseminarea informațiilor oficiale sau a informațiilor de importanță națională, firmele instituțiilor sau denumirile date locurilor publice în limba de stat, articolul 13 din Constituție nu se încalcă.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, menționează că concluziile CC nu ating statutul limbii ruse în Moldova. Potrivit lui, din decizie rezultă că utilizarea limbii ruse în actele oficiale și în comunicarea cu autoritățile statului este constituțională. „Moldova este obligată să respecte drepturile minorităților naționale și în această privință nu se va schimba nimic. Regulile sînt aceleași dacă vorbim despre adresări, trimiterea pe adresa organelor de stat a documentelor și a declarațiilor perfectate în limba rusă. Nu vor fi schimbări nici în activitatea instituțiilor educaționale – școlile cu predare în limba rusă, găgăuză și altele vor rămîne”, spune reprezentantul Ministerului Justiției.

Cei de la Minister menționează că la nivel legislativ statutul limbii ruse este stabilit și în alte acte normative. Ele reflectă niște garanții și drepturi stipulate de legea învechită. Spre exemplu, dispoziții similare include Legea privind Concepția politicii naționale a RM, adoptată în decembrie 2003. „Limba rusă, care, în conformitate cu legislația în vigoare, are statut de limbă de comunicare interetnică, este utilizată în diverse domenii ale vieții statului și a societății. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus. În condițiile actuale este necesar să creăm posibilități reale pentru ca bilingvismul ruso-moldovenesc să devină o realitate”, se spune în Concepție.

În urma examinării cererii liberalilor, judecătorii CC menționează că nu pot permite ca mecanismul constituțional de protejare a drepturilor fundamentale să le ofere oponenților parlamentari decepționați de o anumită politică de stat, care, de altfel, corespunde standardelor internaționale, posibilitatea unui cîștig de cauză la Curtea Constituțională și a obținerii unei victorii pe care nu au putut-o realiza prin metode democratice stipulate în convențiile internaționale privind minoritățile naționale.

În afară de aceasta, CC a examinat legitimitatea exclusivității controlului constituțional al actelor juridice adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituției în 1994. Judecătorii au ajuns la concluzia că, din moment ce textul legii apărut înainte de anul 1994, nu a fost anulat în conformitate cu Constituția, CC este în drept să verifice constituționalitatea. Membrii CC fac trimitere la principiul apărării eficiente, care trebuie să fie asigurată drepturilor fundamentale, și la statutul lor de garant al respectării Constituției. 

Se lucrează asupra unei legi în redacție nouă 

Totuși, multă lume a văzut în verdictul Curții Constituționale încă un pas spre reducerea prezenței limbii ruse în Moldova. Pe pagina sa de pe o rețea de socializare, președintele Igor Dodon a numit decizia CC antipopulară și anticonstituțională, caracterizînd-o ca pe „un demers politic al persoanelor care au cetățenia altui stat”. El a menționat că dispozițiile Legii privind funcționarea limbilor reprezintă piatra de temelie a consensului național în societatea moldovenească polietnică. Potrivit lui, limba moldovenească ca limbă de stat și cea rusă ca limbă de comunicare interetnică – iată formula pe care se bazează edificiul statalității moldovenești. Șeful statului a declarat că va insista asupra inviolabilității prevederilor acestei legi, a Constituției RM și a Concepției politicii naționale a Moldovei. 

Fostul președinte al CC Dumitru Pulbere menționează că limba rusă are în țara noastră un rol aparte și trebuie să fie limbă de comunicare interetnică la nivel legislativ. Potrivit lui, Legea privind funcționarea limbilor, care fixează statutul limbii ruse, poate fi considerată destul de reușită. „Practic, toate naționalitățile posedă limba rusă, de aceea ea este comodă în comunicarea cetățenilor care trăiesc în țara noastră. Legea este foarte bună, problema constă în faptul că la noi ea nu este respectată”, spune Pulbere. 

Președintele Asociației Obștești „Voevod”, Nicolae Pascaru, consideră a fi deplasate încercările de a schimba statutul limbii, aceasta trebuie să fie în continuare limbă de comunicare interetnică între naționalități. Potrivit lui, în Republica Moldova oamenii trebuie să vorbească limbile comode populației. Pascaru susține că problema limbii este una periculoasă și poate destabiliza situația din societate. El face trimitere la exemplul Ucrainei, unde ”maidanul” a început din cauza modificării legislației în domeniul limbii. 

Mihail Sidorov, șeful Centrului de Informare și Analiză Juridică din cadrul Consiliului coordonator al Organizațiilor compatrioților ruși din Moldova, amintește că încă în 2002 CC a examinat adresarea unui grup de deputați care au declarat că în unele acte normative domeniul de aplicare al limbii ruse în Moldova este mai vast decît cel de aplicare a altor limbi. Atunci CC a constatat că Legea privind funcționarea limbilor are un statut special comparativ cu alte acte normative, de aceea este recunoscută ca fiind valabilă și fundamentală în reglementarea utilizării limbilor pe teritoriul țării.

Deputatul PSRM Vlad Batrîncea a anunțat pe pagina sa socială că în zilele imediat următoare socialiștii vor elabora, înregistra și propune Parlamentului spre examinare urgentă proiectul Legii privind funcționarea limbilor în redacție nouă. Potrivit lui, acolo vor fi proclamate tezele fundamentale pentru societatea moldovenească, inclusiv statutul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. În plus, va fi indicat că, în conformitate cu Constituția, statul apără și garantează diversitatea lingvistică și culturală pe întreg teritoriul republicii. Deputatul consideră că adoptarea acestei legi este condiția principală în vederea respectării drepturilor tuturor cetățenilor Moldovei și o normă obligatorie pentru viitoarea reintegrare a celor două maluri ale Nistrului. 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load