„Dosarul Șor”: un avocat regal, contra companiei Kroll și a procuraturii

Audio
„Dosarul Șor”: un avocat regal, contra companiei Kroll și a procuraturii

Ion Munteanu

Curtea de Apel Cahul a stabilit pentru 23 mai ședința de judecată în dosarul lui Ilan Șor, ex-președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii – figurantul-cheie în ”furtul secolului”.

Începerea procesului la Camera de Apel Cahul, programată pentru 2 aprilie, a fost amînată pentru șapte săptămîni deodată. Experții vorbesc despre faptul că unele persoane interesate au recurs la tactica tergiversării audierilor în speranța că inculpatul va reuși să evite privarea de libertate. În același timp, e clar că este puțin probabil ca imaginea omului de afaceri cu reputație dubioasă, prin cumul primar de Orhei, să fie curățată – nici avocatul renumit din Marea Britanie, angajat de Șor, în linii generale nu neagă vinovăția clientului său, pentru că ține la propria reputație.

„Dosarul privind furtul miliardului încă nu a ajuns pe masa judecătorilor”

La 21 iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat în total la 7,5 ani privațiune de libertate, deși procurorii cereau 19 ani de pușcărie. El a fost găsit vinovat de faptul că în perioada 4-25 noiembrie 2014 a obținut în mod fraudulos 5 miliarde de lei de la Banca de Economii. Conform raportului Kroll, el a spălat acești bani prin zeci de companii off-șhore. Șor a fost eliberat din arest și trecut sub control judiciar pînă la pronunțarea verdictului final. Decizia motivată în dosarul fostului șef al Băncii de Economii, de peste 100 pagini, a fost prezentată Judecătoriei Buiucani pe 17 iulie 2017.

Însă Curtea de Apel așa și nu a început acest proces. Inițial dosarul a fost blocat la Judecătoria Buiucani timp de șase luni – în așteptarea traducerii sentinței de condamnare. Apoi judecătorii Curții de Apel Chișinău, unul după altul, au tot refuzat să examineze dosarul penal de rezonanță. După un șir de autorecuzări, Curtea Supremă de Justiție a dispus transmiterea dosarului la Cahul.

Andrei Donică, președintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (APCCEC), consideră că persoanele interesate realizează o schemă care îl va ajuta pe Șor să evite pușcăria. El a amintit că, după 23 mai, rămîn doar 13 luni, în decursul cărora inculpatul poate fi condamnat, după care riscul unei pedepse cu privarea de libertate practic lipsește. Potrivit lui Donică, există multe îndoieli privind obiectivitatea și imparțialitatea instanței în acest dosar.

Și fostul reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei și ONU, analistul politic Alexei Tulbure vorbește despre tactica tergiversării procedurilor judiciare. Din punctul lui de vedere, în fața părților implicate în acest dosar a fost pusă sarcina de a tergiversa cît mai mult posibil examinarea dosarului privind furtul miliardului. Tulbure consideră că și angajarea companiei Kroll face parte din această strategie.

Pe de altă parte, avocatul Eduard Rudenco crede că, în viitorul apropiat, în instanță vor fi trimise dosare penale noi cu participarea lui Ilan Șor pe post de figură-cheie. Potrivit lui, din dosarul privind ”furtul secolului” au fost selectate mai multe dovezi unite într-un dosar aparte, examinat acum de instanță. De aceea principalele materiale în baza cărora Șor a fost arestat se mai află în proces de anchetare de către procurori. „Dosarul privind furtul miliardului și crimele comise de Ilan Șor pe care le-a anunțat compania Kroll încă nu a ajuns pe masa judecătorilor”, spune avocatul.

„Una dintre cele mai mari escrocherii din lume”

Probabil, dorind să influențeze procesul la Curtea de Apel, Șor l-a angajat pe cunoscutul jurist britanic James Ramsden – avocatul cu prestigioasa abreviere QC în fața numelui (ceea ce înseamnă „avocat regal”). El este unul dintre cei mai buni specialiști în urmărirea activelor și nu o dată a fost invitat să participe la anchete de rezonanță. Anterior, Ramsden a participat la rambursarea sumei de 4 miliarde de dolari SUA furați din fondul independent de investiții din Malaezia.

În dosarul privind ”furtul secolului” el trebuia să ancheteze versiunea conform căreia banii furați ar putea fi tăinuiți în Marea Britanie. În acest context, ziarul The Times scria: „avocatul intenționează să conteste raportul Kroll și să-i identifice pe cei care au comis escrocheria, precum și să determine locul în care se află banii furați”. Publicația a calificat furtul banilor din băncile moldovenești drept una dintre cele mai mari escrocherii din lume, deoarece suma sustrasă numai în cîteva episoade depășește 500 de milioane de lire sterline. Conform The Times, suma furată constituie 8% din PIB-ul Moldovei. Autorul articolului mai scrie că, în pofida anchetei internaționale și a numeroaselor arestări, niciun ban din suma furată nu a fost restituit.

În februarie curent, Ramsden a făcut primele declarații în dosarul Șor, prin care a confirmat versiunea conform căreia sarcina principală ce i-a fost pusă este să curețe numele clientului înstărit – primarul de Orhei. Îndreptățindu-și onorariul, avocatul vorbește mult despre "prejudiciile aduse imaginii lui Ilan Șor", "concluziile nefondate" și "greșite", precum și "contextul politic al cazului". Ramsden nu a comunicat nicio informație concretă despre locul unde se află banii furați sau încercările de a-l stabili. Ținta principală a declarațiilor sale au devenit rapoartele companiei Kroll, deoarece ele confirmă rolul principal al lui Șor în ”furtul secolului”. Detectivii au demonstrat că furtul a fost coordonat și condus de grupul de companii ale lui Ilan Șor. 

La o conferință din Londra avocatul regal a prezentat un rezumat al raportului său și concluziile privind analiza rapoartelor publicate ale companiei Kroll. El a concluzionat că scopul anchetei Kroll este încercarea de a-i ascunde pe adevărații culpabili și beneficiari ai furtului de bani din băncile moldovenești. Printre ei juristul îi numește pe ex-premierul Vlad Filat și afaceristul Veaceslav Platon, ale căror condamnări, susține el, au fost ignorate de Kroll, ca și faptele care permit ca ei să fie recunoscuți vinovați și principali beneficiari ai fraudei. Juristul britanic menționează că unele mărturii ale lui Șor nu au fost luate în calcul de compania Kroll. Potrivit lui, acestea și alte circumstanțe permit să se concluzioneze abordarea părtinitoare și lipsa unei analize obiective. 

Trebuie de menționat că avocatul britanic nu neagă vinovăția lui Ilan Șor și consideră că verdictul instanței moldovenești în privința lui este corect. „Eu nu susțin că Ilan Șor nu poartă o anumită vină pentru greșelile care au dus la fraudă”, menționează James Ramsden. În același timp, el subliniază faptul că Șor colaborează benevol cu ancheta, ceea ce presupune, crede el, o atitudine mai loială a organelor de justiție. Potrivit avocatului, ancheta a indicat incorect rolul lui Șor în mașinațiile financiare. Adesea Ramsden aproape că repetă argumentele invocate anterior de însuși Ilan Șor și reprezentanții apărării.

Venitul modest și datoriile de milioane ale primarului de Orhei

Totodată, nu este clar din ce mijloace Ilan Șor a angajat un specialist atît de bine plătit. Onorariul lui James Ramsden, avocat regal cunoscut în Marea Britanie și în lume, este estimat la sute de mii de dolari. Cu atît mai mult că în activitatea sa, inclusiv de analizare a rapoartelor Kroll, avocatul colaborează strîns cu o companie britanică care unește un grup de specialiști de înaltă calificare în domeniul informației financiare și de afaceri, precum și în investigarea fraudelor bancare – QUITEL Intelligence.

Conform datelor oficiale, primarul de Orhei are un salariu modest și o datorie de 57 de milioane de lei, pe care trebuie să o întoarcă pînă în 2022. Întregul venit declarat de Șor în 2017 este salariul de primar în mărime de 34 de mii de lei. Ilan Șor a mai indicat dobînzi la depozite bancare în sumă de 789 de lei. Ca și anterior, Șor are în proprietate un teren, o casă, trei apartamente, un garaj, trei automobile. Soția sa, conform declarației, a avut un venit de 843 de mii de lei. În conturile bancare ale familiei Șor se află cca un milion de lei în diverse valute.

Primarul de Orhei nu declară niciun venit din participarea la Avantage SRL, în care deține cca 1%, și nici la Avia Invest SRL – compania care administrează Aeroportul Internațional Chișinău, în care Șor este președinte al Consiliului de administrație. Din declarația lui Ilan Șor nu rezultă de unde are el bani pentru achitarea serviciilor scumpe ale avocaților. De altfel, ca și pentru alte activități, inclusiv concertele interpreților străini și lansarea proiectelor sociale pe care Șor le desfășoară activ în ajunul alegerilor prin partidul și fondul de binefacere în fruntea cărora se află.

Procuratura și Kroll și-au unit eforturile

Procuratura anticorupție nu comentează concluziile avocatului britanic. În același timp, șeful ei, Viorel Morari, consideră eficientă colaborarea cu compania Kroll, pe care Guvernul a angajat-o pentru a ancheta ”furtul secolului”. La inițiativa lui, la începutul investigației a avut loc o consfătuire comună cu reprezentanții companiei, în urma căreia eforturile au fost unite. Kroll este o organizație de profil specializată în urmărirea tranzacțiilor financiare, activitatea ei, consideră Morari, va avea o contribuție de neprețuit în căutarea și depistarea beneficiarilor finali ai furtului.

Deoarece unele măsuri pot fi luate doar în cadrul urmăririi penale, forțele de ordine din Moldova au colaborat cu detectivii companiei străine. Procurorul anticorupție subliniază că forțele de ordine i-au ajutat pe angajații Kroll să depășească unele dificultăți, în primul rînd – la identificarea fluxurilor financiare și a persoanelor din umbra companiilor implicate în furtul miliardului. Potrivit lui, Procuratura Anticorupție completează investigațiile companiei Kroll în scopul obținerii tabloului real al crimei. Spre exemplu, la cererea adresată de autoritățile moldovene altor țări, în care au fost transferați banii retrași din bănci, a fost posibilă obținerea anumitor informații și, prin intermediul instanțelor de judecată, inițiate proceduri de returnare a fondurilor furate.

În comentariile neoficiale, reprezentanții forțelor de drept dau de înțeles că avocatul străin operează cu date rupte de realitate – probabil, concluziile lui se bazează doar pe sursele de informații la care persoanele interesate i-au oferit accesul. O sursă din cadrul procuraturii a spus pentru Noi.md că ancheta, la fel ca și compania Kroll, nu i-a ignorat nici pe Filat, nici pe Platon, deși din spusele lui Ramsden se poate crea impresia opusă.

În special, în raportul Kroll 2 este descrisă schema lui Veaceslav Platon, pe care, în cadrul acestui episod, procurorii îl consideră unul dintre principalii beneficiari ai schemei ilegale utilizate. Conform investigației, în 2014, aproape 800 de milioane de lei sau cca 50 de milioane de euro au fost scoși din Banca de Economii și s-au pomenit în conturile persoanelor fizice și companiilor off-shore asociate cu Platon. Conform anchetei, planul a fost elaborat de însuși Platon, iar primarul de Orhei, Ilan Șor, era unul dintre complicii lui la elaborarea schemelor de scoatere a banilor din sistemul bancar al Moldovei. Veaceslav Platon neagă categoric implicarea sa în furtul miliardului și indică rolul-cheie al lui Șor și al conducerii guvernului care administra statul în timpul acestei escrocherii de proporții.

Iar noi, cetățenii statului jefuit, așteptăm o decizie echitabilă a instanței de judecată, în urma căreia vor fi identificați adevărații făptași și luate măsuri pentru recuperarea banilor furați.

 

 

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load