X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

«Dosarul judecătorilor». De ce slujitorii zeiței Themis fug masiv din sistem?

21 noi. 2018,, 18:02   Societate
18502 16

După scandalul de corupție în care au fost reținuți simultan cinci judecători , fapt care a distrus mitul despre oinviolabilitatea lor, a urmat un șir de demisii din sistemul judiciar. Experții vorbesc despre mai multe scenarii posibile.

Demisiile recente țin nu atît de ”dosarul judecătorilor” și frica de persecuții pentru corupție, cît de intrarea în vigoare a modificărilor la regulile de salarizare a bugetarilor, care pot cauza pierderi financiare slujitorilor zeiței Themis cu vechime în muncă. Una dintre cauze mai poate fi presiunea politică asupra judecătorilor, care de obicei sporește în perioadele preelectorale. Pe de altă parte, posibil că unii justițiari au început să-și permită prea multe și au depășit limitele permise în activitatea lor.

Un verdict «la comandă»

La finele lunii octombrie au devenit publice mai multe cazuri penale, investigate de organele de drept împotriva justițiarilor moldoveni. La Curtea de Apel Chișinău și judecătoria Centru au avut loc percheziții, după care au fost reținute 10 persoane. Printre ei – 5 judecători, un procuror, un avocat, un ajutor de judecător, un medic și o persoană privată (învinuit într-un dosar). Cu toții figurează în episoade ce țin de corupție și tragerea foloaselor din influență, investigate de procurori din august, curent.

Anticorupția bănuiește că judecătorii reținuți au luat mită în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii în mai multe cazuri penale, pe care le instrumentau. Rolul avocatului și a procurorului în această schemă se reducea la intermediere în transmiterea banilor de la persoanele interesate la judecători. Verdicte judecătorești favorabile au fost promise în favoarea medicului și a persoanei fizice.


Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a admis cererea de începere a urmăririi penale împotriva judecătorilor. Este vorba despre Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînză de la Curtea de Apel Chișinău, precum și de Svetlana Tizu și Victoria Hadîrcă de la judecătoria Chișinău. Una dintre acestea, Ludmila Ouș, în scurt timp a depus cererea de demisie, care a fost aprobată de CSM.

Practic, fiecare dintre ele a examinat dosare penale scandaloase cu tentă politică. Ludmila Ouș a făcut parte din colegiul care l-a judecat pe fostul premier Vlad Filat în dosarul de corupție și tragerea de foloase din influență. Galina Moscalciuc este cunoscută pentru faptul că l-a eliberat pe polițistul Ion Perju, învinuit de moartea lui Valeriu Boboc în dosarul 7 aprilie, 2009. Ulterior această decizie a fost anulată de instanța superioară. Numele ei este legat și de alte dosare de rezonanță, inclusiv privind grădinițele de copii și parcările cu plată.

Liubovi Brînză a făcut parte din colegiul care l-a condamnat condiționat pe Igor Gamrețchi, fostul șef al Direcției transport Chișinău, recunoscut vinovat de falsificarea achizițiilor de stat în dosarul parcărilor cu plată. La finele anului trecut colegiul de judecători prezidat de ea a lăsat în vigoare sentința omului de afaceri Veaceslav Platon în dosarul privind furtul banilor din Banca de Economii prin scheme ilegale. Multe dosare instrumentate de judecătoarea Brînză purtau un caracter economic și țineau de exproprierea averii, iar sumele ajungeau la sute de milioane de lei. Brînză este soția decanului facultății de drept de la USM, reținut cu două săptămîmi mai înainte într-un dosar de corupție.

Printre cei reținuți este și Vadim Scarlat, ginecolog-obstetrician la Institutul mamei și Copilului, dar și într-o clinică privată din centrul capitalei. Procuratura anticorupție îl consideră a fi unul dintre ”clienții” judecătorilor. Procurorii îl învinuiesc de faptul că a transmis 2000 euro pentru emiterea unui verdict favorabil într-un dosar penal în care acesta era învinuit de neglijență, care s-a soldat cu decesul unui copil. Medicul susține că e nevinovat și că totul a fost o înscenare.

O parte dintre reținuți se află în izolator, alții – în arest la domiciliu. Dat fiind că în izolatorul Centrului național Anticorupție (CNA) nu a fost suficient loc, unii dintre cei reținuți se află în penitenciarul nr.13.

Demisie după demisie

Pe fondalul scandalului de corupție a urmat un șir de demisii ale judecătorilor. E de menționat, că justițiarii pleacă masiv din sistem din inițiativă proprie. Dacă presupunem că pentru unii judecători aceasta ține de atingerea vîrstei de pensionare, alți colegi ai lor, care au depus cereri, mai au pînă la pensie. Pentru a nu da explicații privind cauzele demisiei, toți judecătorii au cerut ca cererile să fie examinate fără prezența lor.

În rezultat, doar la una dintre recentele sale ședințe CSM a acceptat demisia a 7 judecători din diverse instanțe. Printre ei Tatiana Vieru, Dumitru Vesternicean, Iulia Sîrcu, Valeriu Doagă și Elena Covalenco de la Curtea Supremă. Cu toții activează în sistem mai bine de 30 ani și au dreptul să se pensioneze. Este adevărat, că ulterior doi dintre judecători – Tatiana Vieru și Valeriu Doagă – s-au răzgîndit să mai demisioneze și au cerut parlamentului, care era gata să voteze pentru demisia lor, să anuleze cererile.

Totuși, anul acesta alți trei judecători au plecat de la Curtea Supremă de Justiție. În urma recentelor demisii, CSJ are doar ceva mai mult de 20 de judecători, ceea ce poate influența procesul de examinare a dosarelor.

La început de noiembrie din sistemul judecătoresc au plecat Ion Cojocari de la judecătoria Comrat, și Valentina Criucicova, judecătoare din Călărași. Cerere de demisie a depus și Victoria Sanduța, una dintre cele mai tinere judecătoare din Chișinău, dar care ulterior și-a retras cererea fără careva explicații.

La 13 noiembrie membrii CSM au acceptat demisia altor cinci judecători. Au depus cereri Marina Galupa de la Curtea de Apel Comrat, Olga Bejenari de la judecătoria Chișinău, Anna Albu de la Curtea de Apel Bălți, Tudor Berdilă de la Curtea de Apel Cahul și Maria Moraru de la Curtea de Apel Chișinău. Președintele CSM Victor Micu a numit ”regretabile” plecările masive ale profesioniștilor din sistemul judiciar.

În același timp, a fost acceptat demersul procurorului general privind înlăturarea lui Evghenii Popovici din funcția de judecător al judecătoriei Orhei. În privința lui, procuratura anticorupție investighează un caz de corupție pasivă. Din spusele apărătorilor legii, judecătorul și procurorul au estorcat de la soția unui bănuit 5 mii de euro în schimbul reducerii pedepsei și eliberării din arest. O parte din suma finală a fost găsită în timpul perchezițiilor.

Experții leagă recentele demisii nu atît de ”dosarul judecătorilor” și teama de urmărire pentru crimele cu caracter de corupție, cît cu intrarea în vigoare a modificărilor legislative privind salarizarea bugetarilor . Noile reguli se vor solda cu faptul că judecătorii cu vechime mare în muncă vor pierde sume importante la calcularea pensiei. Iar cei care renunță la mandatul de judecător înainte de intrarea în vigoare a modificărilor nu vor fi afectați de acestea. Autoritățile apreciază că modificările vor intra în vigoare de la 1 decembrie,curent.

Săptămîna trecută CSM a avizat negativ acest proiect. Membrul CSM Nina Cernat menționează că inițiativa a provocat dezbateri aprinse printre judecători și în societatea civilă. Potrivit ei, la început se spunea că amendamentele nu vor afecta judecătorii și procurorii, dar în proiectul propus au fost incluse aceste două categorii. Cernat spune că judecătorii se pronunță pentru păstrarea legii speciale privind remunerarea muncii lor și vor pregăti propuneri de modificare a proiectului dat.

Criză de imagine sau presiuni politice?

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului finanțelor susțin că nu va exista nici o categorie de bugetari, care în a. 2019 vor primi mai puțini bani ca în anul curent. Experții cred că inovațiile vor avea un impact minim asupra situației financiare a judecătorilor. Una dintre cauzele principale ale demisiilor, cred ei, este presiunea politică asupra judecătorilor, care se poate activiza în perioada preelectorală. Mulți explică prin aceasta și arestările judecătorilor implicați în luarea deciziilor în diverse cauze cu răsunet.

În același timp, seria de demascări în sistemul judiciar a dus la distrugerea mitului despre inviolabilitatea judecătorilor. Dacă anterior arestarea unui justițiar era un eveniment extraordinar, acum judecătorii nu exclud posibilitatea apariției unor noi materiale compromițătoare care pot duce la concedieri. Și ex-judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău Domnica Manole, pe care în iulie,trecut CSM a concediat-o în temeiul concluziei SIS privind incompatibilitatea ei cu funcția de judecător, este sigură că șirul demisiilor va urma. Ea a calificat aceasta drept o ”comandă politică”.

În opinia Domnicăi Manole, judecătorii se tem că în urma unor schimbări politice ei ar putea fi atrași la răspundere penală, administrativă sau disciplinară. Printre cauzele care îi fac pe judecători să ceară demisia ea numește frica de cele ce au loc în sistemul judiciar și teama că vor fi impuși să emită decizii ilegale. Domnica Manole crede că demisiile în masă ale judecătorilor trebuie analizate și în contextul crizei de imagine în care se află sistemul judiciar.

Și avocatul Eduard Rudenco vede o legătură între viitoarele alegeri parlamentare și arestările și demisiile judecătorilor. Potrivit lui, în sistemul judiciar moldovenesc există destui judecători corupți, și la dorință organele de drept pot porni săptămînal mai multe cauze penale împotriva justițiarilor. Avocatul nu exclude că figuranții în ”dosarul judecătorilor” au fost arestați anume acum, acesta fiind un ”sacrificiu” preelectoral.

Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la CEDO, se întreabă: de ce anume acești oameni au fost reținuți și de ce anume acum? «Există mai multe versiuni. Eu cred că unii dintre acești judecători au decis că își pot permite orice din moment ce lucrează cu autoritățile. Probabil ei au depășit limitele permise în activitatea lor », - crede Pavlovschi.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?