De ce în Moldova drumurile sînt rele

Lidia Ceban

Reparația drumurilor este genul de activitate care mereu aduce venituri bune – cel puțin această opinie s-a stabilit în societate în anii guvernărilor liberale. În Moldova, printre constructorii de drumuri este foarte populară reparația prin plombarea gropilor, care costă sute de milioane de lei, pentru ca peste un an istoria cu peticirea carosabilului să se repete. Nu este mai bună nici situația privind reparația capitală a magistralelor naționale. Anual, are loc constatarea cazurilor de deteriorare a traseelor la doar cîteva luni după ce acestea au fost date în exploatare. Asta în timp ce taxele rutiere și accizele s-au majorat semnificativ.

Din rău în mai rău

În repararea, întreținerea și construirea drumurilor din Moldova se investesc bani enormi, însă acestea nu devin mai bune. O confirmă și ratingul întocmit de Forumul Economic Mondial, în care Republica Moldova a ocupat în 2017 ultimul loc – 144. Apropo, acum doi ani țara noastră se situa cu opt poziții mai sus în această listă.

Și raportul anual privind gestionarea Fondului rutier, prezentat de Administrația a Stat a Drumurilor, indică un tablou sumbru. Specialiștii acestei structuri de stat constată că, astăzi, în Moldova doar ceva mai bine de 30% dintre drumuri se află în stare bună, în cazul celorlalte au fost depășite orice termene de exploatare admise. Din raport rezultă că 16,32% dintre drumurile naționale se află în stare perfectă, 17,65% - bună, 30,43% – satisfăcătoare, 20,21% - proastă și 12,39% - foarte proastă.

La începutul lunii decembrie trecut, Octavian Calmîc, pe atunci ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul unei conferințe de presă a numit cifra de 2,5 miliarde de lei alocați în 2017 pentru reparația drumurilor din Moldova, dintre care 1,08 miliard – din Fondul rutier (477 de milioane de lei din această sumă au mers la întreținerea drumurilor). 385 de milioane le-au primit autoritățile de nivelul unu, 350 de milioane de lei – autoritățile locale de nivelul doi. Nu s-a trecut nici fără tradiționalele injecții financiare ale investitorilor: BERD, Banca Europeană de investiții și UE au oferit 789 de milioane de lei, iar Banca Mondială – 81 de milioane de lei. S-a constatat că din banii donați – 879 de milioane de lei – au fost valorificați doar 500 de milioane. Octavian Calmîc a menționat că, la ziua raportului, din cei 2,5 miliarde de lei bugetari au fost efectuate reparații curente și capitale pe mai bine de 100 km de drumuri, au fost construite șase poduri, alte cinci se aflau în proces de edificare, au fost date în exploatare 23 de pavilioane auto, instalate 8350 de semne rutiere și 13,4 mii de piloni indicatori, aplicate marcaje pe 1470 km de carosabil și 1660 de treceri pietonale.

Pentru anul 2018 se preconiza că bugetul pentru întreținerea, reparația și construcția drumurilor să fie majorat la 4,16 miliarde de lei. Și injecțiile donatorilor urmau să se tripleze –2,34 miliarde de lei. Aceste mijloace ale partenerilor de dezvoltare, cum se obișnuiește a-i numi pe creditorii internaționali în Moldova, ar urma să fie folosite la finalizarea și darea în exploatare a traseului Ungheni-Chișinău, la construcția a 37 km de carosabil pe traseul Hîncești-Lăpușna-Leușeni, 54 km de drum pe traseul Bălți-Sculeni și 55km pe traseul Comrat-Ciumai.

În fiecare an se vorbește așa de mult despre majorarea investițiilor în reparația drumurilor, despre includerea unui număr și mai mare de magistrale care necesită înnoire, în programul de reabilitare, despre atragerea companiilor străine la efectuarea lucrărilor rutiere, însă drumurile noastre așa și nu devin mai bune. De cele mai multe ori, peste puțin timp după reparație, carosabilul începe să se fisureze și se formează gropi. Dar responsabilii din structurile de stat susțin că efectuează cel mai strict control la toate etapele.

Rezerve pentru cazurile de cîrpăceală

Andrei Cuculescu, ex-director al Administrației de Stat a Drumurilor, a explicat în discuția cu autorul articolului că astăzi se practică două reguli de finanțare a lucrărilor de reparație – de la Federația Internațională a Constructorilor și de la Fondul rutier național. În cazul finanțării externe a lucrărilor rutiere din fiecare act de primire a lucrărilor efectuate ce urmează a fi achitate se rețin cca 10% din costul proiectului, bani ce rămîn în rezerva Administrației de Stat a Drumurilor timp de un an după darea drumului în exploatare. Dacă în acest interval de timp pe suprafața reparată a drumului apar defecte, antreprenorul trebuie să le elimine pe propria cheltuială. Numai după aceasta îi vor fi rambursate procentele reținute.

- Pentru a avea o garanție a calității lucrărilor de reconstrucție, reparație capitală și reabilitare a drumurilor publice finanțate din Fondul rutier, tot este reținută o anumită sumă, spune Cuculescu. Acești bani vor fi achitați antreprenorului doar după finalizarea lucrărilor și cu condiția că toate defectele depistate au fost eliminate pe cheltuiala lui. Dacă se depistează defecte, banii de garanție nu vor fi rambursați antreprenorului, ei vor merge la lichidarea carențelor.

Administrația de Stat a Drumurilor dispune și de un laborator în care este verificată calitatea materialelor utilizate la reabilitarea drumurilor. Conform Legii nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea lucrărilor, compania care execută lucrările trebuie să prezinte certificatul de calitate a materialelor. Concomitent, calitatea materialelor indicate în certificat este verificată și în laborator. Au fost depistate cazuri de prezentare a certificatelor false, de aceea specialiștii structurii de stat iau materialele pentru analiză din locurile de depozitare a lor, pentru a nu admite fraude.

Profit prin înșelăciune

Petru Dacin, specialist cu o experiență de 60 de ani în construcția de drumuri și conducător al companiei Dromas-cons, consideră că o mare parte din banii destinați reparațiilor și construcției de drumuri se sedimentează în buzunarele unor oameni lipsiți de scrupule. Dacin mai explică calitatea joasă a magistralelor noastre prin faptul că antreprenorii utilizează materiale de proastă calitate.

- Acum multe companii folosesc la reparația drumurilor asfalt fabricat din nu se știe ce materiale, comercializat la prețul de 1000 de lei tona, deși asemenea prețuri nu pot exista, spune șeful Dromas-cons. Dacă mergem pe străzile reparate în ultimii ani, vedem că ele au fisuri, ceea ce dovedește că materialul utilizat a fost de proastă calitate. Deci banii și profitul de pe urma îndeplinirii neconștiincioase a obligațiunilor s-au sedimentat în buzunarul cuiva.

A fost tras pe sfoară

Directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova, Eugen Dațco, membru al Consiliului Fondului rutier, a spus că, dacă în țara noastră ar fi îndeplinite sarcinile puse și planurile trasate, noi demult am circula pe drumuri bune.

- Pînă în 2017, la noi funcționa Strategia infrastructurii transportului terestru, adoptată în 2008, își argumentează părerea Eugen Dațco. Se preconiza că în 2018 bugetul Fondului rutier va fi majorat la 4 mld. lei, suficient pentru a repara și a menține în stare bună drumurile existente, în timp ce creditele străine ar fi mers la reconstruirea celor mai aglomerate magistrale naționale. Dar a ieșit altceva: după ce termenul strategiei a expirat, contribuțiile în Fondul rutier s-au redus brusc. Asta în condițiile de creștere substanțială a accizelor: de la 1200 la 4900 de lei – pentru o tonă de benzină, de la 500 la 2100 de lei – pentru motorină. Din 80% de accize doar 30% ajung în Fondul rutier. Asta a dus la aceea că pentru întreținerea drumurilor se alocă tot mai puțini bani, iar calitatea magistralelor, comparativ cu anul 2015, a scăzut.

Eugen Dațco spune că inițial ei au fost de acord cu sporirea accizelor pentru a circula pe drumuri bune și a reduce cheltuielile pentru piesele de schimb ale mașinilor. Dar nimic nu s-a schimbat, cu excepția sporirii cheltuielilor pentru combustibil. Nici economia pe piesele de schimb nu a fost posibilă, mai mult – în acest răstimp ele chiar s-au scumpit. Și avem acum un cerc vicios: bani se plătesc mai mulți, dar calitatea drumurilor nu este mai bună. Desigur, o astfel de situație nu poate bucura pe nimeni, de aceea Uniunea Transportatorilor și Drumarilor a adresat Guvernului cererea de a reveni la vechiul sistem.

Directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și-a exprimat regretul că, acum 10 ani, ei au propus ca Fondul rutier să fie separat de bugetul de stat și să fie gestionat de un consiliu aparte, cum se face în multe țări europene, însă atunci nu s-a reușit.

Drumarii de curte și schemele frauduloase

Analistul Victor Gurău este convins că toate problemele referitoare la drumurile proaste din Moldova se trag din lipsa profesionalismului și a unui sistem de gestionare a proceselor din gospodăria rutieră. Dacă nici la nivelul capitalei nu există un sistem de management de calitate, ce să mai vorbim despre periferii, centrele raionale, unde este un nivel scăzut de informare și acces la progresul tehnico-științific, pune el o întrebare retorică. Și mai atrage atenția asupra lipsei standardelor în aplicarea tehnologiilor de reparare a drumurilor.

- Dacă anterior erau aplicate standarde sovietice care prevedeau, spre exemplu, etanșări termice pentru sudura plombelor și alte tehnologii, în prezent este folosit asfaltul rece, care este spălat de prima ploaie, iar la efectuarea reparațiilor curente cu folosirea asfaltului fierbinte se fac lucrări de calitate proastă, consideră Victor Gurău. Lipsa unui sistem de verificare a calității lucrărilor efectuate și nivelul scăzut de profesionalism au ca efect rezultatul pe care îl vedem. Cheltuim anual sute de milioane de lei pentru ca în primăvară aceste milioane să le spele ploaia.

Cu atît mai mult că învingători ai licitațiilor pentru efectuarea lucrărilor devin aceleași companii: ele sînt incluse în listele speciale ale celor care trebuie să învingă, susține în cunoștință de cauză interlocutorul portalului NOI.md. Este vorba despre companiile de administrare care nu efectuează niciun fel de lucrări, ci au fost numite pe post de responsabili pentru ”otkaturi”.

- Acestea sînt niște companii de curte ale liberalilor, care au administrat în acești ani construcția drumurilor, ele fac parte din schemă, figurează în listele celor privilegiați și răspund de transmiterea sumelor de ”otkat”, la care s-a convenit în procesul negocierilor, susține analistul. Mai mult, banii pot fi obținuți și din nerespectarea termenelor de îndeplinire a lucrărilor, este și asta o parte a schemelor ilegale. La tergiversarea termenelor de implementare a proiectului, banii alocați pentru el stau bine-mersi în contul bancar și aduc procente. Apropo, în aceste scheme au fost implicați mulți membri ai partidelor care au guvernat țara în ultimii ani.

Există suficiente motive

Expertul IDIS Viitorul Viorel Chivriga consideră că în Moldova drumurile sînt proaste din mai multe motive: din cauza resurselor financiare modeste; a numărului insuficient de companii specializate în reparația drumurilor, experiența și responsabilitatea lor joasă și din cauza materialelor de proastă calitate. Chivriga a mai menționat că în Moldova nu există suficiente mijloace tehnice pentru efectuarea lucrărilor de reparație a drumurilor, se face simțit deficitul specialiștilor în domeniu și nu se aplică pe deplin tehnologiile avansate.

Cum să schimbăm situația spre bine? Expertul consideră că este necesară revizuirea bazei legislative, elaborarea și adoptarea unui program de reabilitare a drumurilor, efectuarea unor schimbări pozitive în sfera achizițiilor publice, adoptarea de tehnologii avansate și practici de reparații rutiere folosite în lumea întreagă, instruirea specialiștilor-profesioniști calificați, trebuie să nu se economisească pe materiale și să fie monitorizată în mod constant eficiența utilizării banilor.

Însă un alt expert, pe care l-am rugat să comenteze această opinie, consideră că lucrurile nu stau chiar așa – noi avem în țară companii eficiente specializate în construcția drumurilor, însă lor nu le permit să activeze acele firme ”de curte”, care caută antreprenori străini pentru a obține mai lesne ”otkaturi”. Asta în timp ce străinii angajați folosesc cadrele și baza materială a companiilor moldovenești. Drept exemplu expertul a invocat compania Dromascons S.R.L., echipată cu cele mai avansate tehnologii.

Program salvator?

În anul curent majoritatea democrată de la guvernare a preluat controlul asupra reparației drumurilor. Pentru luna mai este preconizată semnarea contractelor și lansarea programului „Drumuri bune pentru Moldova”. Se preconizează că proiectul va cuprinde cca 1200 de localități și va reabilita peste 1200 km de drum. În aceste scopuri vor fi alocați 1,6 mld. lei, dintre care 1,1 mld. din bugetul de stat, iar 500 de milioane de lei – din Fondul rutier.

Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii, aflat într-o vizită de lucru la Strășeni, a discutat cu primarul localității chestiunea participării active a autorităților locale la reabilitarea și construirea drumurilor în cadrul programului inițiat. Ministrul a menționat că infrastructura drumurilor este una dintre cele șapte priorități ale Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2018. „Trebuie să depunem eforturi comune pentru a asigura reparația de calitate în termenele stabilite a sectoarelor de drum selectate, iar președinții de raioane și primarii trebuie să muncească împreună cu autoritățile centrale în scopul implementării acestui proiect ambițios pentru țara noastră”, a subliniat Gaburici.

Eugen Dațco consideră că un program ca „Drumuri bune pentru Moldova” este necesar, dar se întreabă în ce măsură el poate fi implementat cu acele cadre pe care le-am moștenit de la miniștrii liberali.

- În 2018, din Fondul rutier vor fi alocați 822 de milioane de lei pentru întreținerea drumurilor, 500 de milioane din acești bani vor fi alocați pentru plombare și reparații, iar asta, în raport cu rețeaua de peste 3000 km de drumuri, este o picătură în mare, spune directorul executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor. Noi am revenit la metoda de reparație a drumurilor de acum treizeci de ani: gropile le astupăm cu asfalt, le bătătorim în cel mai bun caz cu bătătorul, în cel mai rău caz – cu picioarele. În acest fel doar risipim banii, dar nu reparăm cum se cuvine. Acest lucru aduce a sabotaj. Este nevoie de o abordare mai sistemică. Astăzi ar trebui să avem deja o infrastructură a întreprinderilor de reparații dotate cu tehnică modernă, tehnologii avansate, care să fie aplicate și la noi , ținînd cont de experiența mondială. La noi însă chiar și cele două întreprinderi municipale existente au fost, de facto, nimicite: nu dispun de tehnică modernă, în schimb au numeroase datorii.

Cunoscutul jurnalist Valeri Demidețchi vede o posibilitate de soluționare a problemei. Recent el și-a expus punctul de vedere pe una dintre rețelele de socializare: „Avem în țara noastră cea mai mare întreprindere de producere a cimentului din regiune, avem nisip, avem uzina metalurgică care produce armătură. Avem oameni muncitori, specialiști buni în domeniu. Avem bani, care se colectează regulat pentru construcția și reparația drumurilor. Avem de toate, ca și Belarusul, pentru a acoperi minuscula noastră țară cu o rețea de drumuri bune, așa cum s-a făcut în anii de ”ocupație”, cum numește acele timpuri Ghimpu – ”gigantul gîndirii europene”. De ce atunci nu putem măcar repara ceea ce a rămas din timpurile anterioare? Poate, pentru că, spre deosebire de Belarus, noi avem ”parteneri de dezvoltare” și povești despre minunile ”eurointegrării” și ”unirii”, de care jumătate din populația țării a fugit peste hotare?”

Într-adevăr, și moldovenii știu a construi drumuri. Într-adevăr avem companii specializate, în care muncesc profesioniști, însă, din varii motive, nu li se permitea să devină învingători în licitați. Poate ieșirea din situație ar fi ca de reparația drumurilor să se ocupe companiile noastre moldovenești, nu ”oaspeți” de peste hotare? În plus, acest proces trebuie să fie transparent în totalitate.