Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Cei doi Dmitri pentru relațiile cu Moldova

25 iul. 2018,, 18:40   Politică
10454 5

Xenia Florea

Prim-ministrul Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a numit pe ministrul Agriculturii, Dmitri Patrușev, în funcția de copreședinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică, eliberîndu-l pe Dmitri Rogozin de aceste atribuții.

Astfel, direcția moldovenească va fi patronată acum concomitent de doi oficiali de rang înalt, și ambii se numesc Dmitri Nikolaevici – Kozak și Patrușev. Potrivit actelor oficiale, ambii vor fi responsabili de relațiile cu Republica Moldova.

“Agentul special” pentru agricultură

Dacă Dmitri Kozak este o persoană aproape legendară în Moldova, apoi despre Dmitri Patrușev la noi se cunoaște foarte puțin. De altfel, încă nu demult el și în Rusia era cunoscut doar în unele cercuri înguste.

Politicienii moldoveni de dreapta și experții politici, desigur, vor simți tensionări din cauza urmei de ”cekist” din biografia noului copreședinte al comisiei menționate. Dmitri Patrușev nu este doar fiul mai mare al actualului secretar al Consiliului de securitate al FR, ex-director al FSB-ului Nikolai Patrușev, dar și absolvent al Academiei FSB (2006).


Dmitri Patrușev a venit la Ministerul Agriculturii din domeniul bancar. Inițial a muncit la banca VTB pe post de vicepreședinte, unde supraveghea oferirea creditelor unor companii mari de minerit, petrol etc. Iar în 2010 a venit în fruntea celei de-a treia ca mărime bănci din FR– „Rosselhozbank”. La sfîrșitul anului 2015, el a fost numit „bancherul anului”, deși, sub conducerea lui, instituția a suportat, în perioada de raportare, pierderi record în sumă de 47,9 miliarde de ruble, dar se consideră că Patrușev a moștenit problemele băncii de la predecesorul său și nu a reușit să le soluționeze pe toate.

La numirea lui Dmitri Patrușev, care avea pe atunci 32 de ani, la „Rosselhozbank”, mass-media rusă glumea că “cekiștii au pus mîna pe furci”, deoarece vedea o legătură cu controalele totale ale Procuraturii Generale în sectorul agrar. Iar în mai curent, ex-bancherul cekist de 40 de ani a devenit ministru al agriculturii.

Faptul că anume responsabilul de sectorul agrar al FR a fost numit copreședinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică este un plus evident pentru partea moldovenească. Fiind ministru al agriculturii, Dmitri Patrușev este responsabil pentru dezvoltarea pieței alimentare, și pentru investițiile în agricultură. În plus, din 2016 el este membru al Consiliului de directori al SAD „Gazprom”. Deci ambele sfere ale activității lui profesionale sînt foarte importante pentru partea moldovenească. Precedentul copreședinte al Comisiei Dmitri Rogozin, fiind vicepremier, a supravegheat complexul industrial-militar – o sferă destul de îndepărtată de interesele de export-import ale Republicii Moldova.

Șase probleme-cheie

Dacă Dmitri Rogozin era “2 în 1” – și reprezentant al președintelui Rusiei pentru Transnistria, și copreședinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică, acum Moscova a decis să divizeze aceste două funcții. Dmitri Patrușev va fi responsabil de partea ”aplicată” a relațiilor bilaterale, iar Dmitri Kozak va acționa ca ”manager de criză”, inclusiv în problema transnistreană.

O asemenea ”divizare a muncii”, consideră expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță, este mult mai preferabilă pentru Chișinău, ca precedentul ”cumul” al lui Dmitri Rogozin.

„Am fost unul dintre autorii petiției, în care ceream ca Dmitri Rogozin să fie declarat persona non-grata în Republica Moldova, spune Veaceslav Ioniță. Consideram că el nu poate sta în RM, deoarece, prin afirmațiile sale necuviincioase și comportamentul scandalos, face Rusia de rușine în această regiune. Și mă bucur că chemarea noastră a fost auzită de autorități. Acum, în locul lui Dmitri Rogozin, au fost numiți Dmitri Patrușev și Dmitri Kozak. Cred că sînt niște profesioniști, oameni care vor promova în regiune interesele Federației Ruse ferm, dar prudent. Rogozin nu avea aceste calități. Cred că pentru Republica Moldova urmează o perioadă dificilă, dar, în același timp, clară, a relațiilor reciproce cu FR, desigur dacă noi vom accepta mîna întinsă. Clar lucru, acești doi oficiali nu vor fi foarte comozi pentru noi, dar totuși așa e mult mai bine decît haosul care exista pe timpul lui Rogozin”.

Veaceslav Ioniță consideră că Chișinăul oficial trebuie să primească mîna întinsă de Moscova și să nu procedeze ca eroina unui roman celebru, care spunea: „La asta mă voi gîndi mîine”.

„Republica Moldova trebuie să decidă clar pentru sine – ce anume așteaptă de la relațiile sale cu Federația Rusă, ținînd cont de ghemul de probleme de bază: gazele, imigranții noștri în Rusia, exportul, Transnistria, investițiile și poziția Republicii Moldova pe arena internațională. Adică șase întrebări-cheie, la care, mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să răspundem clar și răspicat, în primul rînd nouă înșine, spune expertul. Problema livrării gazelor – vrem sau nu vrem, ține de Rusia. Exportul – putem vorbi la infinit despre reorientarea exporturilor spre alte piețe, despre diversificarea piețelor de desfacere, dar să nu uităm că la anumite poziții de mărfuri exporturile noastre în Rusia constituie cca 90%. Adică un strat întreg al economiei este legat încă de Rusia.

În plus, multă lume uită că cele mai mari investiții străine în Moldova continuă să fie cele rusești. În condițiile în care RM ocupă cea mai proastă poziție din regiune în privința fluxului de investiții străine directe, iar investițiile străine pe cap de locuitor la noi sînt de două ori mai mici decît în Belarus și Ucraina, și cam de zece ori mai mici decît în România, nu e bine să-i neglijăm pe investitorii reali și pe cei potențiali, de oriunde ar proveni ei. Problema atragerii investițiilor este destul de serioasă pentru noi, de aceea e bine să ne întrebăm – ne trebuie sau nu investiții din Rusia? Iar din FR, repet, ne vin nu numai investiții mari, dar și piața de desfacere, ceea ce este foarte important.

Astfel, în relațiile noastre bilaterale cu Federația Rusă există șase probleme mari care ne afectează viața și cer soluționare. De aceea cred că nu trebuie să ne ascundem capul în nisip, să aplicăm tactica noastră preferată și să lăsăm problemele de azi pe mîine – trebuie să găsim, împreună cu partea rusă, soluționarea acestor șase probleme-cheie. Odată și odată, desigur, o vom face, dar ar fi mai bine să punem urgent punctele pe i. Mai ales că trei dintre cele șase probleme – exportul produselor agricole, investițiile în sectorul agrar și gazele – țin de competența lui Dmitri Kozak și Dmitri Patrușev, spune Veaceslav Ioniță.

El consideră că numirea acestor oficiali pe ”direcția moldovenească” este un plus incontestabil. Nu trebuie să alergi prin coridoarele moscovite, să cauți persoane responsabile – oficialii responsabili au și fost trimiși pentru a negocia cu Chișinăul.

„Nu zic că îmi place Kozak, dar el este mult mai bun decît Rogozin – el va avea un comportament dur, dar clar, ceea ce este foarte important. Dacă va fi reluat dialogul dintre Chișinău și Moscova, ne așteaptă o perioadă complicată, dar necesară. Sper că va fi perioada în care se va ajunge la o înțelegere reciprocă”, menționează Veaceslav Ioniță.

Despre “resetare” și vals

Chișinăul oficial a reacționat rezervat la noile numiri ”regionale” ale Moscovei. Președintele Parlamentului, Andrian Candu">Andrian Candu, a declarat că numirea lui Kozak este, “posibil, o mînă întinsă, noi trebuie să reacționăm pornind de la principiile demnității, ale respectului reciproc și ale relațiilor productive. Sperăm că este un mesaj despre îmbunătățirea relațiilor și reluarea dialogului”.

Experții numesc actuala stare a relațiilor moldo-ruse ca fiind ”relații de îngheț profund”. Deja de un an acționează recomandările pentru oficialii și deputații moldoveni de a se abține de la călătoriile în Rusia. La începutul lunii iunie președintele Igor Dodon">Igor Dodon a afirmat că, la nivel de guverne, între Moldova și Rusia ”nu există niciun fel de relații de boicot total”. Din partea moldovenească, evident. Va deveni oare începutul unei resetări a relațiilor moldo-ruse numirea celor doi Dmitri – Kozak și Patrușev – responsabili pentru ”direcția moldovenească”?

Expertul economic, doctorul în economie Mihail Poisic nu crede în viitorul ”dezgheț”.

„Rusia a făcut un pas: a propus să întoarcem pagina și, în semn de intenții prietenești, a modificat denumirea funcției pe care o ocupă acum Dmitri Kozak – în loc de «reprezentant special al președintelui FR în Transnistria», aceasta se numește «reprezentant special al președintelui pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu Moldova». Moscova, cu alte cuvinte, semnalizează – ea privește Transnistria în contextul Republicii Moldova, spune Mihail Poisic. Dar nu prea cred că, în viitorul apropiat, în relațiile noastre bilaterale cu Rusia se va produce o «resetare». Aici intervin doi factori: unu – curatorii noștri din Occident nu doresc o încălzire a relațiilor cu Rusia și o apropiere de Est. În prezent este în toi o puternică spargere geopolitică, în care se decide: va fi lumea divizată în trei zone de influență – SUA, Rusia, China – sau va fi doar America. Globaliștii țin morțiș să-și păstreze influența și e greu de spus dacă autoritățile moldovene vor putea, în această situație, acționa de sine stătător. Doi: vor dori sau nu autoritățile moldovene o «resetare» a relațiilor cu FR în ajun de alegeri parlamentare? Se vor lăsa ele convinse de argumentele economice – că producătorii noștri au nevoie de piața rusă, că în UE noi trimitem doar materie primă primitivă sau reexport, iar toată marfa noastră cu valoarea adăugată înaltă este livrată în Rusia, că pe piața occidentală noi nu putem fi competitivi? Este un mare semn de întrebare. Așadar, tendința de agravare a relațiilor cu Rusia din partea noastră, cred, va continua – indiferent cît de profesioniști și de binevoitori sînt cei pe care Moscova îi așază la masa de negocieri. Situația actuală eu o văd în felul următor: am fost invitați la masa cu bucate, dar, din considerente principiale, nu ne vom așeza”, a menționat Mihail Poisic.

Și experta în economie Galina Șelari, director al Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR) este sceptică în ceea ce privește perspectivele problemei ”resetării”.

„Resetarea nu poate depinde de dorința unei singure părți. Valsul, precum se știe, este un dans în doi. Faptul că la Moscova s-a propus reluarea dialogului și s-a decis divizarea componentei politice de cea economică este un lucru bun, desigur. Dar cum va reacționa Chișinăul? Dacă vom percepe semnalul trimis din punctul de vedere al agendei de lucru, nu al vectorului, cum o făceam de obicei în ultimul deceniu, atunci va exista o mișcare”, a opinat Galina Șelari.

În prezent activizarea dialogului cu FR nu face parte din prioritățile autorităților. Pentru ele, acum principala întrebare este – „cînd?”. Cînd trebuie să aibă loc alegerile parlamentare? Ținînd cont de faptul că în practica noastră politică și juridică există noțiunea ”termeni rezonabili”, tratată extrem de larg, organizarea alegerilor parlamentare poate fi tergiversată la maximum.

Cu rezolvarea problemei nr.1 și obținerea unui răspuns la întrebarea „cînd?”, va apărea problema nr.2 – va începe campania electorală. În această ordine de idei, cred că pe agenda noastră oficială nu există loc pentru Rusia. Inclusiv din considerente electorale. Mai ales că în ajunul alegerilor autoritățile le vor face pe toate cu ochii pe partenerii externi, cu care și așa au relații tensionate, și care e puțin probabil să privească pozitiv reluarea dialogului cu FR. Prin urmare, chiar dacă un dialog productiv între Chișinău și Moscova va avea loc, acesta va fi doar după alegerile parlamentare – în funcție de configurația politică. Deocamdată, cred că noii reprezentanți speciali ai Rusiei pentru Moldova vor veni la noi cu o vizită de constatare. Se zvonește că Dmitri Kozak ar putea ateriza la Chișinău chiar la începutul toamnei.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?