X 
Transnistria stiri: 1396
Eurovision stiri: 502

„Cea mai modernă armă” sau second-hand letal?

26 mar. 2018,, 11:01   Politică
16914 5

Xenia Florea

Săptămîna trecută expertul militar ucrainean, copreședintele inițiativei obștești „Pravoe delo” („Правое дело”) Dmitri Sneghiriov a declarat la un post de televiziune ucrainean că în locul armamentului letal modern Ucraina primește de la partenerii occidentali ”fier vechi”.

„Lucrurile nu au mers mai departe de niște promisiuni: în patru ani de război noi nu am văzut niciun fel de armament letal modern. În locul lui avem fier vechi în formă de mașini blindate, casate de britanici”, regretă expertul ucrainean. Chiar și lăudatele sisteme de rachete portabile antitanc „Javelin”, care parcă ar trebui să ajungă în țară în acest an, din spusele lui Sneghiriov reiese că nu vor fi transmise nemijlocit forțelor armate ale Ucrainei: complexele de rachete antitanc (CRAT), achiziționate din SUA, vor fi păzite de militarii americani pe poligonul Iavorovsk, regiunea Lvov.

Acum o lună, și ministrul Apărării al Republicii Moldova, Eugen Sturza, susținea că, în scurt timp, grație ajutorului financiar american, armata moldovenească va avea în dotare „cel mai modern armament letal, care corespunde tuturor standardelor moderne NATO”. Însă experții cred că, de facto, și acest armament va fi unul ”la mîna a doua”.

„Sfera securității devine prioritară”

La finele lui februarie, Eugen Sturza a afirmat la postul TV „Moldova-1” că Republica Moldova purcede la achiziționarea armamentului letal conform standardelor NATO – în premieră, în cei 27 de ani de independență. Este posibil inclusiv grație ajutorului financiar al SUA în mărime de 11 milioane de euro.


„Anul 2018 va deveni anul în care unul dintre batalioanele Armatei Naționale va fi reînarmat în totalitate. Iar în 2019 vom continua acest proces și în alte unități, pentru ca să reînarmăm și să reechipăm toate unitățile Armatei Naționale în conformitate cu cerințele și standardele actuale NATO. Vom înlocui armamentul învechit cu cel mai nou posibil”, a declarat ministrul.

Aceste cuvinte ale ministrului Apărării provoacă un adevărat sentiment deja vu. În 2002, Parlamentul RM a adoptat un document numit Concepția reformei militare. Conform acesteia, reformarea Forțelor Armate ale țării trebuia făcută în trei etape și finalizată în 2014 cu crearea unei armate profesioniste, moderne și dotate. La cea de-a doua etapă a reformei (2005-2008) se preconiza casarea tehnicii învechite și începerea procesului de reechipare a armatei cu armament și tehnică militară „de modele calitativ noi”. Iar la cea de-a treia etapă a reformei (2009-2014) procesul de reechipare a Forțelor Armate cu „cel mai modern și de calitate armament” urma să fie finalizat.

Implementarea reformei militare din 2002 s-a oprit undeva la începutul etapei a doua. Inclusiv din cauza insuficienței mijloacelor financiare. Iată de ce acum, după declarațiile de rezonanță ale lui Eugen Sturza, experții se întreabă: de unde va lua șeful de la Apărare mijloace pentru înlocuirea „armamentului învechit cu cel mai nou posibil”?

„11 milioane de euro pe care ni le vor oferi SUA nu constituie o sumă chiar așa de mare. Mai degrabă este un prim pas, spune ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Pe timpuri ne-am înțeles cu partenerii noștri că pentru anii 2015-2016 susținerea conform programului de asistență Forțelor Armate ale RM (era vorba nu de arme, ci de tehnică și echipamente) ar fi de 13-15 milioane de dolari.

Dacă vorbim despre modernizarea Forțelor Armate, vorbim despre modernizarea celor trei componente – structura, armamentul și tehnica, dar și despre infrastructură, nu doar de achiziționarea armamentului modern. Pentru fiecare dintre aceste componente avem nevoie de programe speciale de lungă durată. Există asemenea programe – ele au fost elaborate demult și periodic se concretizează, dar pentru a fi realizate, e nevoie de sume suficient de mari. De aceea, noi trebuie nu doar să sperăm la ajutorul partenerilor occidentali, ci și să aducem bugetul Ministerului Apărării la cca 1,5-2% din PIB. Astăzi el nu depășește 0,3-0,4% - este cel mai mic nivel în Europa. În Georgia, care își modernizează activ armata, bugetul apărării constituie 3-4% din PIB, în Ucraina, dacă nu greșesc – 2,5-3%”.

Dar Guvernul nu este gata pentru asemenea cheltuieli bugetare. În noiembrie anul trecut, cabinetul de miniștri a aprobat Strategia națională și Planul de acțiuni în vederea realizării ei în anii 2017-2021. Conform Planului, către 2020 cheltuielile militare ale RM trebuie să constituie nu mai puțin de 0,5% din PIB, deși în Concepția reformei militare din 2002 se preconiza că în clipa finalizării ei, adică în 2014, bugetul departamentului militar va atinge 2,5% din PIB.

„Chiar și creșterea treptată a bugetului apărării cu 0,1% din PIB nu va da guvernului moldovenesc mijloace pentru achiziționarea unor volume serioase de armament. Atunci cînd Ministerul Apărării declară achiziționarea armamentului letal, probabil că se are în vedere procurarea unor loturi mici de arme de calibru mic, artilerie ușoară, blindate etc.”, consideră Andrei Deveatkov, expert rus și colaborator științific superior al Centrului de Cercetări Postsovietice de la Institutul de Economie al AȘR.

Moldova va primi “vechituri casate”?

„Armata moldovenească se dezvoltă, în acest an vom procura echipamente, utilaje, muniții – tot ce e mai avansat și mai modern”, spunea Eugen Sturza la televiziunea publică. Însă experții susțin că Republica Moldova nu-și poate permite ”tot ce e mai avansat și mai modern”.

„Noi nu vom rezista. Nici nu vorbesc despre buget – el nu rezistă la nimic, nemaivorbind de armament. Privitor la cele 11 milioane de euro pe care SUA le va acorda Moldovei ca ajutor financiar, e suficient să vedem listele de prețuri ale armamentului modern ca să înțelegem că este o sumă infimă. Pentru a ne cumpăra un „Jeep” sau un „Porsche Cayene”, 11 milioane sînt bani, dat pentru a cumpăra armament, mai ales modern – niște bănuți. Așa că, de banii oferiți de Washington vom primi ceea ce deja s-a aflat în uz, cum a fost, de altfel, și anterior”, consideră analistul economic Victor Ciobanu.

Experții prognozează două variante de obținere de către Moldova a ”ceea ce deja a fost în uz”. Varianta nr.1 – armament american casat. În ultimii ani, SUA își reînarmează activ unitățile dislocate în Europa (în primăvara anului 2017, numărul total al militarilor americani constituia aici 62 de mii). În special, acest proces s-a intensificat după criza din Ucraina și pe fondalul reechipării masive a armatei ruse. În presa străină a apărut chiar termenul “goana reînarmărilor”.

Astfel, în februarie curent, Regimentul 2 de cavalerie a armatei SUA, dislocat în Bavaria, a fost prima unitate americană din Europa care a primit blindatele ”cu parcurs” „Stryker”, dotate cu turnuri nelocuite, cu un tun de 30 mm în locul mitralierelor de 12,7 mm. Cei de la Ministerul Apărării al SUA au considerat că pentru teatrul european al acțiunilor militare capacitățile militare ale armamentului modelului de bază „Stryker” ar putea fi insuficiente.

Pentru 2018 SUA au aprobat un buget militar-record de cca 700 de miliarde de dolari (626,4 miliarde – bugetul de bază al Pentagonului, 65,8 miliarde – pentru susținerea operațiunilor militare ale SUA). Cca 4,6 miliarde din această sumă vor fi cheltuiți la realizarea „Inițiativei de reținere în Europa”, care are ca scop “consolidarea încrederii aliaților NATO și sporirea potențialului militar al SUA în Europa”.

„Ei se reînarmează activ, iar ceea ce rămîne trebuie dus undeva. Iată că ei deschid linii de ajutor tehnic pentru achiziționarea armamentului lor învechit și a tehnicii militare pentru țări ca Moldova”, spune Victor Ciobanu.

Potrivit ex-ministrului apărării Viorel Cibotaru, chiar și pentru armamentul american învechit se găsesc piețe de desfacere: „În 1997 le-am vîndut americanilor MiG-urile noastre [Moldova a comercializat atunci 21 de avioane MiG-29, toate rachetele “aer-aer”, toate piesele de schimb și tot utilajul necesar verificării și deservirii în schimbul a 40 de milioane de dolari, precum și un șir de dispozitive și vehicule militare – nota red.], și, conform programului, urma să primim un anumit ajutor de la ei. Inclusiv camioane „Studebaker” produse în anii 1960-1970 și altă tehnică cam de aceiași parametri. Americanii ne spuneau: «alegeți de ce aveți nevoie, dacă nu veți alege – avem o listă de 60 de țări gata să procure tehnica aceasta»”.

Varianta nr.2 –“furnizorii” de bază ai armamentului pentru Armata Națională la valorificarea ajutorului financiar de 11 milioane de euro vor deveni țările fostului Tratat de la Varșovia, în primul rînd România.

Pe fondalul reînarmării unităților americane din Europa și modernizării active a Forțelor Armate ruse, în majoritatea țărilor fostului Tratat de la Varșovia – acum membre ale NATO – prevalează armamentul sovietic învechit. Spre exemplu, Polonia are cca 70% din armamentul acelor timpuri. În Cehia aproape o treime din echipamentul Forțelor Aeriene și jumătate din sistemele de înarmare terestră sînt tot de producție sovietică. Iar România, la ale cărei depozite s-a acumulat mult armament sovietic de care ea nu mai are nevoie și de care tinde să se debaraseze avantajos (la destrămarea Tratatului de la Varșovia forțele ei armate aveau la balanță peste 3 mii de mașini blindate, 3,8 mii de sisteme de artilerie, peste 500 de avioane), mai ales că și în prezent produce și vinde armament conform licențelor expirate ale URSS. Conform presei ruse, doar în anii 2014-2015 întreprinderile militare românești au livrat armament nelicențiat în Azerbaidjan, Republica Moldova, Ucraina, Mozambic, Maroc și Burkina-Faso, în sumă de peste 70 de milioane de euro.

SUA presează aliații pentru ca europenii din Est să sporească cheltuielile bugetare pentru reînarmare “conform standardelor NATO”. Adică, pentru ca acestea să-și doteze forțele armate cu armament american. La summitul Alianței Nord-Atlantice din Wales în 2014 Washingtonul le-a pus membrilor blocului condiția dură de a aloca apărării nu mai puțin de 2% din PIB. Experții susțineau că asta le va permite SUA să reducă cheltuielile pentru susținerea aliaților și să sporească brusc, din contul acestora, exportul armamentului și al tehnicii militare proprii. Concomitent, Washingtonul a deschis un șir de linii de creditare și ajutor tehnic pentru achiziționarea armamentului.

„Pentru țările fostului Tratat de la Varșovia este cea mai convenabilă metodă de a scăpa de rezervele de «vechituri sovietice» pe bani americani”, spunea Vadim Koziulin, profesor la Academia de Științe Militare a Federației Ruse, comentînd intenției SUA de a trimite în Ucraina armament letal. Experții moldoveni nu exclud, că o parte din aceste ”vechituri” acum poate fi livrată Moldovei în cadrul ajutorului financiar SUA de 11 milioane de euro “pentru asigurarea securității și a capacității de apărare a RM”.

Să susținem producătorul român?

Un alt subiect al achizițiilor pentru necesitățile Armatei Naționale poate fi procurarea mostrelor modernizate de armament vechi, dar reușit. Nu este chiar ”cel mai nou” armament, despre care vorbea ministrul Apărării, dar totuși suficient de modern. Spre exemplu, anul trecut Ucraina a primit de la SUA 100 de lansatoare de grenade PSRL-1 la prețul de 554,5 mii de dolari. Este versiunea modernizată a lansatorului de grenade rusesc РПГ-7, a cărui producere în serie a fost lansată în 2016 de compania americană AirTronic USA.

Experții mai consideră că Moldova poate începe achiziționarea de armament din România, ale cărei întreprinderi militare nu doar produc și comercializează arme conform licențelor sovietice expirate (vehicule blindate de infanterie și purtătoare blindate de personal, arme de calibru mic, mortare, pistoale de mașini grele etc.), dar mai dezvoltă și standardul occidental.

În octombrie anul trecut, Ministerul Economiei din România și corporația elvețiană General Dynamics European Land Systems – MOWAG au semnat un memorandum în cadrul căruia la București vor fi asamblate licențiat vehiculele blindate Piranha V (cea mai modernă elaborare a liniei renumitelor blindate Mowag Piranha). Departamentul militar al țării a semnat un contract de achiziționare a 227 „Piranha”, care vor înlocui mașinile blindate de tip sovietic din dotarea armatei române.

Anterior (în iunie 2017 ) o altă întreprindere din țară – Uzina Automecanica Moreni, a semnat un acord cu grupul german Rheinmetall privind elaborarea și producerea în comun a vehiculelor blindate AGILIS cu formula roților 8x8 și organizarea, în acest scop, a întreprinderii mixte Romanian Military Vehicle Systems.

Iar în toamna anului trecut, la uzina mecanică Kugir (întreprindere românească de producere a armelor de calibru mic și a munițiilor, inclusiv automatele Kalașnkcov) a fost elaborată și testată arma de asalt NAT-1, conform standardelor NATO. Armurierii români speră să aibă comenzi pentru producerea în serie a noilor arme, dar nu renunță nici la producerea nelicențiată a armelor „Kalașnikov”, care aduce întreprinderii un profit substanțial.

Deci, nu este exclus că, în scurt timp, aceste arme s-ar putea afla și în dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova. În februarie curent, la Chișinău s-a aflat în vizită ministrul român al Apărării, Mihai Fifor. Părțile au examinat chestiuni privind colaborarea militară bilaterală, inclusiv crearea unui batalion mixt, a cărui menire încă urmează a fi stabilită, și colaborarea în cadrul organizațiilor militare internaționale. „Am vorbit despre aceea cum ne-ar putea ajuta România să consolidăm potențialul Armatei Naționale”, a declarat laconic Eugen Sturza în cadrul conferinței de presă de la finalul vizitei.

Împotriva cui ne reînarmăm?

„Demult trebuia s-o facem, încă 10 ani în urmă, spune ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Toți președinții țării de la 1992 încoace, cu excepția lui Igor Dodon, au recunoscut necesitatea modernizării și reînarmării Armatei Naționale și au semnat planurile respective. Forțele armate ale țării trebuie să fie gata să îndeplinească două funcții de bază – apărarea de agresiunea militară, indiferent de unde va veni ea – din Est sau din Vest, și participarea la efortul colectiv de menținere a păcii și securității, noi însă nu putem participa la misiunile de pacificare cu armament învechit”.

Președintele Igor Dodon a declarat însă că este categoric împotriva achiziționării de către Moldova a „oricărui armament, nu doar a celui letal” în condițiile în care în țară se închid școli pe motiv că nu există finanțare suficientă, cînd e nevoie de bani pentru drumuri, pensiile cresc cu doar 5-6% și RM are problema nesoluționată a Transnistriei, care va reacționa foarte negativ la inițiativa de achiziționare a armamentului letal. „Trebuie să înțelegem că orice armament letal va primi un răspuns letal. Trebuie s-o înțeleagă bine cei din Guvernul unei țări neutre și pașnice”, a menționat șeful statului.

În Transnistria intenția Chișinăului de a procura armament letal a fost primită univoc: Republica Moldova, cu susținerea partenerilor occidentali, intră pe calea militarizării și a războiului. „La ce trebuie unui stat în a cărui Constituție este consfințită neutralitatea să pompeze țara cu noi genuri de arme, să-și «joace mușchii» și să amenințe de facto vecinul, adică Transnistria? Sponsor al reînarmării, condițional, este Occidentul, de facto însă – SUA. Este evident că statutul de neutralitate al Moldovei se transformă într-o frunză de smochin”, a declarat presei transnistrene șeful Catedrei politologie și administrare politică a Universității de Stat din Transnistria, Ilia Galinski.

Totuși, politologii nu se așteaptă la o creștere a tensiunilor în regiune în legătură cu intenția Chișinăului de a procura în anii 2018-2019 arme letale. Dar Andrei Deveatkov consideră că există un șir de momente care îngrijorează: în condițiile cooperării militar-tehnice și a exercițiilor frecvente, Moldova se integrează treptat în spațiul militar-politic unic al NATO. Teritoriul ei, resursele ei devin parte a planurilor strategilor occidentali în contextul confruntării militar-politice dintre Rusia și NATO. Adică, Republica Moldova, în pofida statutului său formal de neutralitate, este implicată activ în sporirea potențialului NATO în regiune.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?