Ce stă în spatele lichidării școlilor internat pentru copii?

Audio
Ce stă în spatele lichidării școlilor internat pentru copii?

Peste un an numărul școlilor internat din Moldova trebuie să fie redus la minim, ar fi bine chiar totalmente. "Dezinstituționalizarea" elevilor acestora este trasată în Strategia de protecție a copilului pentru perioada 2014-2020.

În documentul, care abundă de cifre sînt descrise în detaliu problemele copiilor, care au ajuns, din anumite motive, la școlile internat, modalitățile de integrare a acestora în societate și revenirea lor în familii, problemele de introducere a educației incluzive și altele. Un singur lucru nu este clar: cum se întîmplă toate acestea în practică și care sînt consecințele implementării acestor planuri „remarcabile”?

Pe cine vor copleşi cu filantropia lor binefăcătorii?

În ultima zi a lunii noiembrie a avut loc cel de-al cincilea eveniment caritabil "Gala Generozităţii" în Sala cu Orgă de la Chișinău, la care au participat mulți artiști moldoveni cunoscuți. Acțiunea, așa cum se spune pe site-ul organizatorilor, a avut drept scop "să ajute copiii dezavantajați și familiile cu care lucrează ONG-ul CCF-Moldova (Copil, Comunitate, Familie), care reprezentă fundația britanică "Hope and Homes for Children". Scopul CCF-Moldova este de a reduce la minimum numărul instituțiilor de tip internat. Potrivit părerii fondatorului și conducătorului neschimbat al ONG-ului, Liliana Rotaru, lichidarea școlilor internat le va permite copiilor "să-și realizeze dreptul de a trăi într-o familie și de a se dezvolta pe deplin".

La "Balul Generozității", aproape jumătate de milion de lei au fost colectați pentru a ajuta copiii. Mai exact, este vorba de suma de 437.300. Acești bani urmează să fie folosiți pentru reîntoarcerea copiilor de la internate în familii sau pentru împiedicarea despărțirii copiilor de familie. Anul trecut au fost colectați mai mulți bani - 600.000 lei. Și toți banii, conform site-ului web al CCF Moldova, au fost folosiți pentru "prevenirea separării copiilor de mediul familial". Astfel, 130 de copii au fost "salvați". Prin operațiuni aritmetice simple, se poate calcula că fiecăruia dintre acești copii le-a revenit câte 4 615 lei.

Conform acestei logici, problemele sociale acute, din cauza cărora copiii din familii dificile devin marginalizați în societate, sânt soluționate cu doar 200 şi ceva de euro. Însă este greu de imaginat că această sumă poate fi folosită și pentru tratarea părinților acestora, care duc o viaţă dezordonată (a altor rude), fiind bolnavi de alcoolism sau suferind de dependență de droguri, sau pentru reîntoarcerea lor din străinătate și obținerea unui loc de muncă, sau pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale familiei sau a altor careva probleme din cauza cărora copiii ajung la școlile internat. Este mult mai ușor pentru aceiași 200 de euro (pentru mulți aceștia sînt o grămadă de bani!) să-i convingă pe părinții / rude să-și lase copiii acasă și să nu le strice dările de seamă. Nu e un fapt dovedit că acest lucru se întîmplă. Dar aceasta este una dintre modalitățile posibile de rezolvare a problemei cu școlile internat.

Pentru valorile familiale?

Din darea de seamă pentru 2017, plasată pe site-ul CCF-Moldova, reiese că angajații ONG-uri au ajutat 189 copii de la internate să se întoarcă în familiile lor, iar pe încă 180 de copii i-au ajutat să rămînă în familiile lor. În total, începînd cu anul 2004, CCF-Moldova a fost implicată în închiderea a 10 școli-internat și orfelinate. 1158 elevi au fost "dezinstituționalizați" și integrați în sistemul de educație incluzivă.

Potrivit informațiilor de pe site-ului web CCF / HHC Moldova a dezvoltat servicii sociale de 19 zile în sprijinul familiilor și copiilor, i-a instruit și a contribuit la aprobarea a 206 de familii cu părinți adoptivi profesioniști, a unit și a împiedicat separarea de familiile a peste 4500 de copii. „Lucrăm în prezent în alte 3 orfelinate, unde rămîn copiii mici după naștere sau de la începutul vieții. Desființarea sistemului de învățămînt de tip internat le va permite copiilor să-și realizeze dreptul de a trăi într-o familie și de a se dezvolta pe deplin, totodată, permiţîndu-i statului să cheltuiască mai rațional fondurile bugetare", este convinsă Liliana Rotaru.

Este curios că activitățile organizației conduse de ea au fost apreciate, în primul rînd, de către susținătorii străini ai valorilor familiei. Liliana Rotaru a devenit prima persoană, care deține în Moldova "Premiul pentru Valorile Familiale", de care s-a învrednicit din partea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din urmă (mormonilor) de la Chișinău, potrivit informațiilor menționate pe site-ul acestei organizații.

Unde să se întoarcă?

Încă acum cîţiva ani, pentru adopția internațională trebuia să se plătească oficial 1.500 mii de dolari (inclusiv biletele de avion pentru lucrătorii sociali, care trebuiau să plece să verifice situația copiilor adoptați), în realitate însă cheltuielile ajungeau pînă la 60 mii de dolari. În anul 2011 a intrat în vigoare Legea privind regimul juridic de adopție, care stabilește procedura de adopție națională și străină. Conform noii legi, părinții adoptivi străini trebuie să plătească doar 3.000 de lei la buget, care sînt cheltuiți pentru transferuri, poștă și alte chestiuni birocratice mărunte. Mai mult decît atît, dacă rămîn bani, aceştia le sînt întorşi părinților adoptivi. În străinătate, aproape pretutindeni procesul de adopție costă o mulțime de bani.

Printre cei mai dispuşi să adopte copiii din Moldova sînt familiile de mormoni din Statele Unite ale Americii. De exemplu, într-o astfel de familie a ajuns fosta discipolă a Internatului pentru copii №3 Elena Barlow, care a fost una dintre martorii în cazul penal, intentat fostului director al acestei instituții, Igor Sandler, care a fost condamnat la 17,5 ani de închisoare, la începutul acestui an. Printre acuzațiile, pe care le-a făcut dînsa în presa locală a fost şi relatarea modul în care Sandler s-a opus adoptării sale și cum a ajutat-o Svetlana Chifa, fosta șefă a Departamentului municipal pentru protecția drepturilor copilului. În anii 2005 și 2006 au fost deschise alte cauze penale, în care Svetlana Chifa a figurat drept bănuită de "abuz de putere și de abuz în serviciu, în interese criminale la organizarea adopțiilor internaționale".

Anterior, în articolul "Grija față de copii sau realizarea planului de închidere a internatelor?”, publicat pe site-ul noi.md, la 5 ianuarie 2017, s-a vorbit despre faptul că după ce Rusia a impus moratoriul privind adoptarea copiilor de către cetățenii SUA, autoritățile Moldovei au anulat moratoriul, iar cererea de copiii din Moldova a crescut.

În articol era subliniat faptul că toată lumea îşi doreşte să adopte, în special copii sănătoși și frumoși, cu ochi albaștri. Întrucît, potrivit opiniei autorului, acest lucru era dificil de realizat, s-au gîndit ca "sub paravanul" de a întoarce copiii în familii, să-i plaseze în centrele, create de străini. "Copiii sînt literalmente "împinși" înapoi în familiile disfuncționale, unde problemele nu se termină niciodată. Principalul lucru este eliberarea copilului de sub grija și responsabilitatea statului. Iar pentru aceasta este necesar să fie lichidate toate orfelinatele și școlile internat", se spunea în articol. Statisticile arată că odată cu scăderea numărului de școli internat (adică cu micşorarea responsabilității statului pentru soarta discipolilor lor), sînt tot mai mulți copii ai străzii, dar și mai multe infracțiuni cu participarea minorilor sînt înregistrate în Moldova.

Adică majoritatea acelora, de care au grijă ONG-urile specializate sînt nevoiți, după închiderea școlilor internat, să se întoarcă fie în familii, unde reieșind din toate ei nu sînt nici iubiți, nici așteptați ori să completeze rîndurile copiilor străzii.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2017, numărul delincvențelor și crimelor juvenile cu participarea minorilor a scăzut ușor comparativ cu anul 2016, dar oricum rămîne impresionant. 460 de copii au fugit de acasă, iar 1400 de copii au ajuns în atenția Poliției, peste 300 au devenit victime ale violenței sexuale, iar 114 au încercat să se sinucidă. Nu trece săptămînă ca în sursele mass-media să nu apară informații despre violenta în familie, inclusiv asupra copiilor. Cel mai adesea, acest lucru se întîmplă în familiile disfuncționale, cum ar fi acelea în care ONG-urile specializate "pentru binele copilului" îi reîntorc pe foștii elevi ai școlilor-internat și ai orfelinatelor.

În raportul publicat pe site-ul CCF-Moldova se afirmă că angajații organizațiilor urmăresc soarta copiilor şi după întoarcerea lor în familii, că are loc lucrul cu părinții. Dar care este coeficientul de eficienţă al acestei munci? Un alcoolic cronic nu se va opri din băut, chiar şi dacă un regiment de ONG-uri vor purta cu ei conversații de salvare a sufletului zi şi noapte. Părinții, care lucrează în străinătate, nu se vor întoarce să le ajute bunicilor, unchilor și mătușilor, în grija cărora şi-au lăsat copii. Iar adolescenții, revenind la familiile lor, nu vor simți nici dragoste, nici grijă.

Adolescentul, care s-a prezentat Petru este unul dintre aceşti copii. Practic, în fiecare zi îl puteți întîlni pe trotuarul din faţa unei cafenele de tip fast-food, unde se adună seara copii de aceeaşi vîrstă cu el, în marea lor majoritate, nefericiți ca şi el. Petru ne-a spus că are 14 ani, că a absolvit doar cinci clase. Apoi, școala internat a fost închisă, el văzîndu-se nevoit să se întoarcă la bunicul și bunica lui, "bețivi cronici", așa cum spune băiatul. El mai are încă un frate, care a renunțat la școală după clasa a treia, dînsul, de asemenea, s-a reîntors la bătrîni și tot fuge, uneori, de acasă. Totuși cum susţine Petru, adulții nu atrag nici o atenție la absența fraților. După ce se plimbă o săptămînă-două, copiii se întorc acasă. Apoi fug din nou. Băieții nu au părinți.

Petru spune că printre cunoscuții săi sînt cîţiva "de la internate, unul era chiar eminent". Acum, potrivit spuselor băiatului, ei toți "nu mai învaţă, pentru că în școlile obișnuite sînt marginalizați". Plăpîndul băiat ne-a povestit că copiii de la școală îl umilesc, îl poreclesc, ba chiar l-au şi bătut de mai multe ori. Profesorii, potrivit spuselor lui, nu au reacționat la acest lucru. La internat, susţine adolescentul, tot nu i-a fost ușor. Dar acolo toți erau în aceeași situaţie.

Fosta elevă a uneia dintre școlile internat din Chișinău, Alexandra Gaiv, este convinsă că aceste instituții nu trebuie închise în nici un caz, cel puțin nu acum. „Copiii nu au ajuns acolo aşa pur şi simplu. Mulți nu au nici rude, nici părinți. Iar dacă îi au, atunci aceştia sînt, cel mai probabil, alcoolici, dependenți de droguri, oameni bolnavi psihic. De ce să le fie întorşi copiii unor astfel de oameni? Oricum vor fugi”.

Șapte cercuri ale Infernului

Din anul 2007 pînă în anul 2018 numărul elevilor din școlile-internat și al orfelinatelor a scăzut de la 12 mii pînă la o mie și jumătate de persoane. Dar este puțin probabil ca prin întoarcerea copiilor în familiile lor biologice, cineva încearcă să analizeze fiecare caz în parte și de ce au fost repartizați, de fapt, aceşti copii la internat la un moment dat?

Iar acest lucru este necesar, consideră directorul executiv al Asociaţiei pentru

Abilitarea Copilului şi Familiei, Mariana Ianachevici. "Dacă copilul a ajuns la internat din cauza sărăciei părinților, autoritățile locale ar trebui să facă tot posibilul ca să ajute financiar familia și să le reîntoarcă copilul, iar dacă s-a întîmplat din cauza comportamentului antisocial al părinților și al violenței, atunci trebuie să vorbim de o familie adoptivă".

Dar aici apare următoarea problemă. Potrivit informaţiilor, oferite în cadrul unui interviu, de către şeful Departamentului pentru protecția drepturilor copilăriei din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corneliu Ţăruş, numărul de adopții scade pe an ce trece. "Dacă în anii '90 și la începutul anului 2000 erau înfiaţi cîte 200-300 de copii pe an, în anul 2013 cetățenii moldoveni au adoptat 100, iar cetățenii străini au adoptat 4 copii. În anul 2015 cifrele adopţiilor erau de 88 și 10 copii, respectiv".

Chiar dacă cetățenii Republicii Moldova doresc să adopte un copil sau să-l ia în custodie, ei se confruntă cu un milion de dificultăți. O locuitoare a Chișinăului a devenit bunică a trei fetiţe, care au fost luate de la un orfelinat de către fiica ei. În instituțiile specializate ale capitalei, de unde au vrut mai întîi să ia copiii "am fost primiţi destul de straniu".

Femeia a povestit cum au încercat să o convingă pe fiica ei "descurajînd-o, convingînd-o că s-ar putea să aibă mari necazuri cu aceşti copii. Nimeni nu a cerut mită, de facto, dar se putea citi printre rînduri. Nu există nici o transparență în ceea ce priveşte adopţiile". Aceeași opinie o are și președintele ONG-ului „Vitae” Aza Onica. Din punctul ei de vedere, lichidarea școlilor internat este "o idee proastă, deoarece societatea civilă nu are niciun fel de posibilitate de a urmări în ce familii ajung copiii și, în plus, nu toți copiii sînt adoptați".

Familia lui Mihail și a Vladei Amerberg a perfectat documentele pentru tutela asupra unui copil și l-a adoptat pe altul. Procesul de transmitere a copiilor în familie a durat o perioadă incredibil de lungă. Pe rețelele sociale Vlada a descris fiecare pas din cele 7 cercuri ale Infernului birocratic, prin care a fost nevoită să treacă. Într-o conversație cu corespondentul.md., femeia a relatat că potrivit legii, "trebuie găsite toate rudele pînă la a patra generație, pentru ca acestea să semneze renunțarea voluntară și permisiunea de a da copilul spre adopţie. Dar mulți au părăsit țara şi nu are cine să scrie renunţarea. Alții nu își iau copilul dintr-un orfelinat sau internat, dar nici renunțarea nu o semnează, pentru că este jenant.

Din punctul de vedere al Vladei Amerberg "cu cît copilul este mai mare ca vîrstă, cu atît mai greu este să-i fie găsită o familie. Nimeni nu vrea copii mari, toată lumea vrea de cei mici. De aceea, școlile internat nu pot fi lichidate complet. Dar acolo copiii sînt ținuți prea mult timp, ani de zile".

Da, este posibil că școlile internat nu sînt cea mai bună opțiune. Dar oare să avem copii nefericiți în familii dificile sau copii ai străzii e mai bine? Implementarea, practic, cu de-a sila a programelor de lichidare a orfelinatelor și a școlilor internat rezolvă problema? Atunci despre ce realizări în acest domeniu raportează ONG-urile de profil?

Ceea ce răspunde cerințelor Europei, nu e potrivit pentru Moldova

Așa consideră președintele onorific al Fondului pentru Copii Maia Ionco. "Europa a ordonat închiderea școlilor internat, iar mulți dintre copiii noștri au rămas pe străzi. Eu nu sînt sigură că ceea ce răspunde cerințelor țărilor europene, este potrivit şi pentru Moldova. Toți cei implicați în reformă vorbesc frumos despre aceasta, dar ce avem în realitate? Autoritățile, ONG-urile primesc bani buni din Europa și îi folosesc frumos: un anumit număr de copii fiind repartizați, motiv să vorbească despre succesul implementării reformei", citează spusele sale presa locală.

Într-un comentariu pentru "noi.md", o sursă, care a dorit să-i fie păstrat anonimatul a declarat: "Tuturor acestor "consumatori de granturi" de la organizațiile neguvernamentale nu le pasă deloc de copii. De fapt, pentru ei e important să dea, în primul rînd, raportul sponsorilor europeni. Toate aceste baluri de caritate și alte evenimente sînt făcute de ochii lumii. De fapt, activitatea lor face mai mult rău decît bine".

Vladislav Bordean

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load