Biserica cu independența limitată

Audio
Biserica cu independența limitată

Evenimentele, care au avut loc pe 5 și 6 ianuarie la Istanbul au zguduit întreaga lume ortodoxă.

Unii cred că apariția noii Biserici Autocefale în Ucraina va pune capăt schismei bisericești și va aduce enoriașilor pace și unire, alții dimpotrivă prevăd urmări dramatice. Așadar, ce înseamnă noul statut al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei?

Autocefală, cu "Tomos" sinodal

La 6 ianuarie, în ajun de Crăciun, în timp ce lumea ortodoxă se pregătea de sărbătoarea Nașterii Domnului, în incinta Bisericii Patriarhale Sf. Gheorghe din Istanbul Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-a înmînat solemn Mitropolitului ucrainean Epiphanius „Tomosul” sinodal privind autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU), pe care îl semnase în ajun. Conform „Tomosului”, adică decretului special privind structura bisericii, Biserica Ortodoxă a Ucrainei este canonic autocefală, independentă și autoreglementată, avînd propriul prelat, care poartă titlul ”Preafericitul Mitropolit al Kievului și al Întregii Ucraine”.

Posturile TV ucrainene au transmis în direct procedura de semnare a documentului. La ceremonie a fost prezent președintele Ucrainei Petro Poroșenko și alți înalți demnitari ai țării, dar nici un reprezentant al bisericilor ortodoxe locale.

Solemnitatea evenimentului a fost umbrită și de faptul că înainte de semnarea „Tomosului” unul dintre preoții, care stăteau în preajma președintelui ucrainean a leșinat în timpul serviciului divin. Ulterior, s-a aflat că Tomosul propriu-zis conținea o eroare, căci în locul notei care confirmă pretențiile pristolului de la Constantinopol figura regula privind celibatul monahilor. Mai mult, problemele cu Tomosul au continuat, s-a dovedit, că Tomosul trebuie întors din nou de la Kiev la Istanbul, deoarece acesta nu a fost semnat de toți membrii Sinodului din Constantinopol, iar apoi că s-ar fi pierdut şi apoi iar s-ar fi găsit. Oricum, nu a reuşit deloc o ceremonie ca la carte.

«A fost înfăptuit!»

Evenimentul de la Istanbul a fost precedat de așa-numitul Sinod de unificare, desfășurat la Kiev, pe data de 15 decembrie, 2018 la inițiativa și în prezența președintelui Poroșenko. Sinodul, la care au participat, în fond, reprezentanți ai structurilor bisericești necanonice, a înființat Bisericii Ortodoxe Ucrainene Independente. În fruntea noii biserici autocefale a fost ales mitropolitul Epiphaniu Dumenko. Participanții la Sinod au declarat că înființarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene Independente trebuie să pună capăt schismei bisericești din țară.

Imediat după căderea Imperiului Rus, în Ucraina mereu au fost făcute încercări de a crea o biserică autocefală. În anul 1920 a fost chiar proclamată «Biserica Ortodoxă Autocefală a Ucrainei » (BOAU), care peste zece ani, persecutată fiind de autoritățile sovietice, s-a autodizolvat. Pentru un timp scurt activitatea ei a fost reluată în anul 1942, în timp ce teritoriul Ucrainei se afla sub ocupația germană. Însă după retragerea armatelor germane reprezentanții BAOU au emigrat și au înființat propriile eparhii în localitățile cu reședința compactă a diasporei ucrainene, în special în SUA și Canada.

După destrămarea URSS, adică din anul 1991, autoritățile ucrainene iarăși s-au arătat dornice să înființeze propria Biserică Autocefală Ortodoxă, iar fostul mitropolit al Kievului Filaret a tot încercat să convină asupra recunoașterii jurisdicției sale de către Biserica Ortodoxă de la Constantinopol.

Ideea creării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care să nu fie legată canonic de Patriarhia Moscovei, a fost promovată activ după revoluția din anul 2014. Anul trecut procesul a luat amploare.

În aprilie, 2018 președintele ucrainean Petro Poroșenko personal i-a adresat în scris lui Bartolomeu rugămintea de a oferi autocefalie Bisericii Ortodoxe Ucrainene Independente. De această dată rugămintea lui a fost auzită: în octombrie Sinodul Bisericii din Constantinopol a anunțat anularea deciziei din anul 1686 privind trecerea Mitropoliei Kievului sub jurisdicția Bisericii Ruse, după care, cum se știe, a declarat înființarea Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei.

La ce bun?

În opinia lui Petro Poroșenko, propria biserică a statului este un atribut al independenței statului și al bisericii. De aceea, chiar dacă în Ucraina biserica este separată de stat, înșiși inițiatorii autocefaliei nu ascund că această chestiune este una politică. Tot ce contează pentru ei este independența de BOR.

Dar pentru oamenii, care nu-s prea aproape de biserică, cu obținerea autocefaliei Bisericii Ucrainene se vor schimba puține lucruri. Iar pentru cei mai apropiați de biserică viața se va simplifica. Cel puțin, asta susține expertul în probleme de cult Roman Melnicenko într-un comentariu pentru site-ul ucrainean «24». Potrivit spuselor lui, vor dispare contradicțiile dintre clericii diverselor confesii ortodoxe, care nu-și recunosc reciproc ritualurile și consideră că oponenții lor nu fac corect botezul sau prohodul mortului.

El crede că pentru clericii patriarhiei Kievului biserica unită este o mare bucurie, deoarece odată cu autocefalia Patriarhia Kievului obține un statut canonic, ceea ce înseamnă legalitatea și harul tuturor ritualurilor și a preoților săi. La fel, el nu vede o problemă în privința proprietății bisericilor: totul e așa cum a fost. Principalul, biserica să fie înregistrată legal…

Reacția BOR

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse însă au o părere total opusă.

Pornind de la faptul, că acordarea autocefaliei ”noii biserici” a Ucrainei ei o consideră o încălcare a tuturor regulilor patristice și apostolice. Asta a declarat pentru ”RIA NOVOSTI” arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Clement Vecerea. Cei de la BOR au numit „Tomosul” înmînat mitropolitului Epiphaniu o fițuică, care este rezultatul unor ambiții politice și personale nemăsurate. «Semnat cu încălcarea canoanelor și de aceea lipsit de orice putere canonică», așa a caracterizat documentul dat Vladimir Legoida, șeful Secției sinodale pentru relațiile bisericii cu societatea și mass-media. BOR a numit ziua semnării „Tomosului” tragică pentru istoria ortodoxiei universale. Anterior, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a calificat acțiunile Constantinopolului ca «o încălcare gravă a canoanelor bisericești», care interzic episcopilor unei biserici locale să se amestece în treburile alteia.

BOR nu împărtășește nici optimismul experților ucraineni privind viitoarea unire a enoriașilor. Patriarhia Moscovei se teme că-și va pierde lăcașurile, care sînt în Ucraina cca 11 mii. În rezultat, cred cei de la BOR, se poate ajunge la conflicte serioase între credincioșii locali, ceea ce va acutiza relațiile dintre cele două țări.

De fapt, unicul lucru cu care sînt de acord ambele părți, este faptul că înființarea ”noii biserici” din Ucraina poartă un caracter politic.

În opinia protoiereului Alexandr Iliașenko, toate acestea au fost posibile din cauza jocurilor din spatele cortinei, făcute de autorități, iar perspectivele creării unei Bisericii Ortodoxe Ucrainene Independente nu bucură deloc. «Este o chestiune politică, deoarece biserica ucraineană și așa dispune practic de toate atributele unei biserici autocefale, aparţinînd de Biserica Ortodoxă a Patriarhiei Moscovei. Biserica are o autonomie vastă, iar pentru credincioși nu este nici o diferență. Problema e că Constantinopolul a oferit autocefalie unei alte biserici, necanonice, nerecunoscute. Este clar, totul se face pentru a scinda poporul ucrainean și pe motive religioase, a semăna între oameni discordie și contradicții. Clar că aceasta va duce la confruntări, provocate de faptul că noii biserici autocefale îi vor fi transmise lăcaşurile și mănăstirile, care aparțin BOU a PM. În spatele acestei biserici stau forțele politice, deci este evident, care va fi preferată și se va bucura de avantaje. Sub ochii noștri poate avea loc o tragedie», a menționat părintele Alexandr pentru publicația rusă «Argumentî i faktî». 

Reacția altor biserici

La declararea autocefaliei BOU, patriarhul Bartolomeu a chemat toate bisericile ortodoxe din lume și ierarhii acestora să recunoască noua biserică a Ucrainei, numită «Sfînta Biserică a Ucrainei». Însă deocamdată BOU nu a fost recunoscută de alte biserici cu excepția celei de la Constantinopol. Mai mult, șefii unui șir de biserici au fost împotriva deciziei unilaterale a Constantinopolului de înființare a unei biserici de sine stătătoare în Ucraina. Patriarhul Serbiei Irineu (Gavrilovic)a declarat că noile autocefalii trebuie să fie înființate doar cu acordul tuturor bisericilor ortodoxe locale. Aceeași poziție au avut-o și Sinoadele Bisericilor Ortodoxe ale Antiohiei și a Poloniei, a Bisericii Ortodoxe din America. În susținerea canonicei BOU a PM s-a pronunțat patriarhul Teodor II din Alexandria.

Astfel, Bisericile Ortodoxe din Rusia, Serbia, Bulgaria, Polonia și Grecia nu recunosc BOU. Celelalte biserici încă nu și-au făcut publică poziția privind recunoașterea sau nerecunoașterea BOU.

Nu depăşiţi limitele!

Teoretic, autocefalia BOU înseamnă egalarea acesteia în drepturi cu alte Biserici Ortodoxe Autocefale. Însă la o citire mai atentă a textului „Tomosului”, vedem că nu e chiar așa. Spre exemplu, documentul indică limpede că autocefalia „noii biserici„ și jurisdicția ei se limitează la teritoriul Ucrainei. Ea nu poate numi episcopi, fonda eparhii peste hotare, institui departamente și eparhii ierarhice dincolo de hotarele Ucrainei. În opinia prorectorului Academiei Duhovnicești din Kiev pf. Vladimir Burega, acesta este unul dintre punctele nevralgice ale Tomosului.

Potrivit lui, în nici un Tomos, editat anterior, nu au existat asemenea cerințe. Astfel, capul ”noii biserici ucrainene” Epiphaniu Dumenko «nu poate numi episcopi sau crea parohii dincolo de hotarele țării», iar toate structurile bisericești existente dincolo de hotarele Ucrainei acum vor trece sub jurisdicția Patriarhiei Constantinopolului, menționează Burega.

«Trebuie să spunem că diaspora ortodoxă presupune toți ortodocșii, care locuiesc în teritoriile unde nu există biserici ortodoxe locale (în special, este vorba despre Europa de Vest și America). Patriarhia Constantinopolului își atribuie dreptul exclusiv de a păstori credincioșii ortodocși din aceste teritorii», scrie teologul pentru publicația «Levîi bereg».

Iar locuitorii din Europa de Vest, care merg în alte țări, vor să păstreze legătura cu bisericile lor naționale și se integrează cu greu în alte structuri bisericești, menționează Burega. Și continuă: azi practic toate bisericile locale au peste hotare structuri, care interacționează cu emigranții lor.

Dar BOU este privată de dreptul de a crea asemenea structuri. Cred că acum ea va purta negocieri anevoioase cu Patriarhia Constantinopolului privind mecanismul de numire a preoților ucraineni pentru păstorirea comunităților bisericești ucrainene peste hotare. Este clar că supunerea acestor comunități preoților greci este ireală», a conchis Burega.

În chestiunile interne biserica va fi suverană, însă la apariția unor discuții cu caracter ”dogmatic” și ”canonic” ea va trebui să se adreseze lui Bartolomeu. Apropo, în document BOU este numită ”fiica” Constantinopolului, iar Patriarhia Ecumenică a lui Bartolomeu – «mamă».

«Nimic îngrozitor»

Există și alte restricții, care fac ca noua structură să depindă de Constantinopol, în particular – ea nu va obține statutul de Patriarhie. Dar capul BOU nu este deranjat de acest fapt.

«Deocamdată Biserica Ortodoxă a Ucrainei va avea statut de mitropolie, autocefalia ei trebuie să fie recunoscută de alte biserici ortodoxe locale. Și aceasta este o condiție, pe care au respectat-o toate celelalte biserici ortodoxe», a explicat pentru mass-media ucraineană mitropolitul Epiphaniu.

Potrivit spuselor lui, aproape nici una dintre bisericile locale nu a primit statutul de Patriarhie imediat. «Poate că acum aceasta nu este actual, însă pe viitor, după ce vom deveni o biserică mare, puternică și unică în Ucraina, va fi o chestiune de timp - a continuat mitropolitul. - Acum însă trebuie să trecem această etapă de consolidare și recunoaștere a statutului nostru de autocefalie de către alte biserici ortodoxe locale».

Cum va spune Patriarhul Ecumenic

Într-adevăr, un șir de biserici (Patriarhiile Constantinopolului, Antiohiei, Moscovei, Georgiei, Serbiei, României și Bulgariei) au eparhii și biserici în afara teritoriului jurisdicției de bază, în așa-numita diasporă, însă alte biserici (din Alexandria, Ierusalim, Cipru, Grecia) nu au asemenea structuri. Așa că ”noua biserică ucraineană” nu va fi singură în acest sens.

Vorbind despre statutul de Patriarhie pentru BOU, teologul paroh al Bisericii Sf. Înălțări arhimandritul Hrisostom crede că acest lucru este imposibil. În comentariul pentru Noi.md el a explicat: «da, un șir de biserici autocefale au un mitropolit în fruntea lor, și nu un patriarh, nu au atins nivelul patriarhului. Și la Kiev acum nu există un patriarh. Dar nu este exclus că după primirea Tomosului, ei vor convoca un Sinod și își vor alege un patriarh. Și va fi Patriarhul Kievului. Poate că va fi ales mitropolitul Epiphaniu».

Iar problema recunoașterii sau nerecunoașterii noii biserici de către celelalte biserici locale, în opinia arhimandritului Hrisostom, odată și odată va fi soluționată. «În diptihul ecumenic, adică în lista prelaților bisericilor autocefale, care enumeră numele în tradiționala ordine a onoarei, Patriarhia Constantinopolului stă pe primul loc, urmată de cele din Alexandria, Antiohia, Ierusalim și Moscova. De aceea, ea poate lua multe decizii cu de la sine putere și poate pune veto pe careva decizii. Și dacă Patriarhia Constantinopolului a recunoscut autocefalia BOU și Bartolomeu le-a chemat și pe celelalte biserici locale să o facă, ele o vor face», consideră teologul moldovean.

A cui mînă e vlădica?

Nu poate să nu ne intereseze personalitatea patriarhului de Constantinopol Bartolomeu I, care a acordat autocefalie noii biserici ucrainene în pofida dezacordului BOR. Cine este el? La 29 februarie va împlini 79 ani. Arhondonis (acesta este numele laic al lui Bartolomeu) s-a născut în Turcia, de etnie este grec. A fost ofițer în Armata Turciei, a învățat la Institutul Papal de la Roma, în Elveția și la Universitatea din Munchen. Adică, în țări nu foarte apropiate ortodoxiei. A vizitat SUA, unde se află cea mai mare subdiviziune canonică din jurisdicția sa. A fost ales prelat al Bisericii din Constantinopol la 22 octombrie, 1991, ritualul de întronare a avut loc la 2 noiembrie a aceluiași an. Posedă greaca, turca, engleza, italiana, germana, franceza și latina. A susținut activ dorința Turciei de a intra în UE.

Relațiile lui Bartolomeu cu Patriarhia Moscovei nu au fost ușoare. Dacă în timpul vizitei sale la Moscova în anul 1993 el a susținut total Patriarhia Moscovei în disputa cu Patriarhia autoproclamată a Kievului, peste trei ani își schimbă radical poziția și începe să-i susțină pe reprezentanții structurilor necanonice în dorința lor de a fi recunoscuți.

În aprilie 2018 Sinodul Patriarhiei Ecumenice a decis să ”înceapă luarea măsurilor necesare, pentru a obține autocefalia creștinilor ortodocși din Ucraina». În opinia politologului rus Rostislav Işcenko, cauza acestei atitudini binevoitoare trebuie căutată în ”contractul” semnat de Poroșenko și Bartolomeu, în care patriarhului i s-a promis numai la început să-i fie transmise peste treizeci dintre cele mai cunoscute și respectate mănăstiri (inclusiv Lavrele Kiev-Pecersk și Poceaev) și catedrale.

Drept răspuns la acțiunile lui Bartolomeu, Sf. Sinod al BOR a decis să întrerupă comunicarea euharistică cu Patriarhia Constantinopolului.

Dar în Moldova ce se întîmplă?

În Moldova evenimentele din țara vecină trezesc un interes activ. Precedentul ucrainean poate fi un impuls pentru un scenariu asemănător la noi. El poate inspira adepții autocefaliei, care de ceva timp vorbesc despre aceea că Mitropolia Moldovei trebuie să iasă din BOR. «Gaz pe foc» pot turna reprezentanții Mitropoliei Basarabiei, care este un district metropolitan al Patriarhiei Române și de peste un sfert de secol se opune sistemic Mitropoliei Moldovei a BOR și încearcă să-i preia lăcaşurile și enoriaşii.

Această opoziție se poate complica și prin faptul că adepții sciziunii au patroni puternici peste hotare.

În primele zile ale lunii ianuarie a fost publicat raportul Chatham House al Institutului Regal de Relații Internaționale (Royal Institute of International Affairs) din Londra, consacrat Moldovei, Belarusului și Ucrainei. Experții britanici au plasat aceste țări în șirul acelora, care «se află pe prima linie a unei lupte înverșunate pentru propriul viitor». Raportul conține recomandări pentru mass-media, ONG-uri, politicieni și alte structuri menite să promoveze valorile occidentale. Inclusiv, cum să fie slăbită ortodoxia în Moldova.

Londra vede punctul nostru nevralgic în «cucerirea inimilor și a minților prin Biserica Ortodoxă Rusă». «Biserica Ortodoxă Moldovenească, supusă Bisericii Ortodoxe Ruse, este vectorul activ al influenței și propagandei rusești în Moldova. Îi aparțin 80% dintre credincioși, este instituția în care populația țării are cea mai mare încredere, iar sondajele opiniei publice arată că 70% dintre respondenți au încredere în ea», se spune în raportul Chatham House. Experții britanici concluzionează că «blamarea bisericii de către societatea civilă ar însemna pierderea încrederii și riscul de a dezgusta populația». Iată de ce Chatham House cheamă ONG-urile să acționeze foarte prudent: «fără a provoca împotriviri nejustificate, să se adreseze preoților tineri proeuropeni și mai liberali, pentru a promova votul progresiv în biserică».

Așa că credincioșii ortodocși din Moldova se pot aștepta la numeroase surprize.

Vladislav Bordeianu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load