Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Alegerile prezidențiale: "Liniștite și pașnice", dar cu încălcări. Partea I

3 noi. 2020,, 18:28   Analitică
36452 2

Alegerile din noiembrie vor intra în istoria Republicii Moldova ca a patra oară în care poporul moldovenesc își alege direct șeful statului. Președintele ales în 2020 va deveni al șaselea în cei 29 de ani de Independență a țării.

Pe parcursul ultimei luni, opt candidați care au pretins la cîrma statului în următorii patru ani, au participat în campania electorală, care deja a primit o evaluare pozitivă din partea mai multor observatori, în special în comparație cu bătăliile electorale din anii precedenți. Potrivit misiunii Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), campania a avut loc "pașnic și liniștit, deși au existat practici negative și retorică agresivă".

De la declarații false pînă la ascunderea cheltuielilor

"De după cortina" campaniei electorale, șeful misiunii ENEMO, Dritan Taulla a menționat, în cadrul unui briefing de presă, mai multe provocări, pe fundalul cărora au avut loc alegerile, printre care un nivel ridicat de corupție, neîncrederea cetățenilor față de instituțiile de stat și justiție, lipsa de transparență în finanțarea unor candidați, deficiențele legislației de profil. El a subliniat că mulți funcționari publici susțin în mod deschis un anumit candidat, precum și că au fost înregistrate mai multe cazuri de implicare a bisericii în procesul electoral.

În opinia misiunii de observare a Asociației Promo-LEX, încălcarea procedurii prevăzute a început chiar înainte de lansarea oficială a campaniei electorale. Patru partide politice au desfășurat activități care pot fi calificate drept numire anticipată a candidaților. Este vorba despre Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Unității Naționale și mișcarea politică Unirea. Potrivit directorului de program Promo-LEX, Pavel Postică, în comparație cu cazurile din alegerile precedente, partidele au riscat să le fie refuzată înregistrarea candidaților din cauza acestor încălcări procedurale. Ulterior, președintele CEC, Dorin Cmil, a explicat că, în scopul informării, partidul poate anunța intenția de a înainta un candidat la alegerile prezidențiale, dar efectul electoral apare doar din momentul în care vor fi parcurși pașii prevăzuți de legislație.


Potrivit Promo-LEX, în campania electorală au fost înregistrate mai multe încălcări, de la utilizarea resurselor administrative, intimidarea și incitarea la discriminare în declarațiile concurenților, pînă la oferirea cadourilor electorale și tentativele de a recurge la alte modalități de influențare a electoratul. Asociația anunță foarte multe cazuri în care agitația electorală în favoarea candidaților a fost efectuată de către alegători locali cu statut de președinte sau vicepreședinte de raion, primar sau viceprimar. În plus, au fost înregistrate aproximativ 10 cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizarea materialelor publicitare. Experții atrag atenție la apariția regulată în spațiul informațional a știrilor false și la răspîndirea folosirii tehnologiilor politice "murdare".

Potrivit observatorilor, candidații în repetate rînduri s-au acuzat public reciproc de încălcarea legislației electorale și utilizarea resurselor administrative, însă cel mai adesea aceste declarații nu au primit confirmare și, respectiv, au rămas fără răspuns din partea CEC și a altor organe abilitate. De exemplu, la 25 octombrie, CEC a respins contestația depusă de candidatul la președinție din partea Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, care l-a acuzat pe actualul președinte în utilizarea resurselor administrative în timpul participării la acțiunile primăriei de plantare a copacilor. "Autorul sesizării nu a demonstrat că primarul de Chișinău, Ion Ceban, sau candidatul la funcția de președinte, Igor Dodon, au făcut agitație electorală", menționează CEC.

Multe pretenții au fost făcute și în ceea ce privește declararea de către candidați a cheltuielilor reale. La etapa preliminară, misiunea de Observare Promo-LEX evaluează cheltuielile neanunțate la milioane de lei, iar pe această listă, într-o oarecare măsură, sînt prezenți toți candidații. Cele mai mari sume au fost cheltuite de protejata Partidului "șor", Violeta Ivanov. Potrivit experților, pandemia COVID-19 a pus amprenta asupra activității politice, de aceea numărul acțiunilor și manifestațiilor publice de amploare s-a redus, iar o parte din acțiunile de promovare politică au fost direct legate de acte de caritate în contextul pandemiei.

Unele partide și-au desfășurat activitatea sub egida fondurilor caritabile, precum și și și-au atribuit merite pentru activitățile desfășurate din fonduri publice. Astfel, potrivit observatorilor, Partidul politic "Șor" și-a asumat meritele pentru lansarea proiectelor de iluminat stradal și reabilitarea drumurilor realizate din mijloace publice în cel puțin 9 cazuri. Cheltuielile pentru lucrările respective sînt estimate la cel puțin 25 de milioane de lei, însă partidul nu a suportat niciun fel de cheltuieli în acest sens.

"Șantajul deschis al alegătorilor"?

Odată cu apropierea datei alegerilor, tot mai activ rasunau vocile liderilor europeni de diferite niveluri, cu agitație pentru unul dintre favoriții actualelor alegeri – candidata la funcția de președinte din partea Partidului "Acțiune și Solidaritate", Maia Sandu. Opiniile lor au fost tirajate de susținătorii ei, deși conform Codului electoral, concurenților li se interzice implicarea sub orice formă a persoanelor care nu sînt cetățeni ai RM. Interdicția are în vedere și utilizarea imaginilor oficialilor străini și a figurilor istorice în agitația electorală. La etapa finală a campaniei electorale, pentru susținerea Maiei Sandu s-a declarat președintele Uniunii Creștin-Democrate, Ministrul Apărării al Germaniei, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Observatorii remarcă faptul că liderii străini nu sînt obligați să cunoască legislația noastră, spre deosebire de reprezentanții candidatului care utilizează aceste declarații, balansînd pe marginea Legii. Astfel, videoul cu agitația lui Annegret Kramp-Karrenbauer a fost postat pe rețelele de socializare de vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi, ceea ce contravine articolului 52 din Codul electoral. Unii experți consideră că încălcarea a fost intenționată și a avut un caracter provocator, deoarece deputatul nu putea să nu știe despre cerințele legislației naționale. Însă Partidul "Acțiune și Solidaritate" și-a asumat riscul, mizînd pe un impuls puternic pentru mobilizarea electoratului.

Ministerul rus de Externe a considerat cuvintele lui Kramp-Karrenbauer drept "o încercare de șantajare a alegătorilor" și "o implicare directă în treburile interne ale Republicii Moldova". "Considerăm că aceste declarații sunt absolut inacceptabile, deoarece contravin practicii internaționale general acceptate", a declarat în cadrul unui briefing reprezentantul oficial al MAE al Federației Ruse, Maria Zaharova. Potrivit ei, afirmațiile reprezentantului oficial al Germaniei privind legătura dintre alegerile în favoarea lui Sandu și viitorul european al țării "întrec toate limitele și nu pot fi considerate altfel decît tentativă de șantaj deschis al alegătorilor moldoveni".

La 22 octombrie, Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul clubului de discuții "Валдай", a declarat: "Sperăm foarte mult că și la următoarele alegeri în Moldova, poporul moldovenesc va aprecia eforturile pe care le depune președintele republicii pentru construirea relațiilor cu Rusia". Potrivit lui Putin, importul Moldovei depinde în mare parte de Rusia: "Nicăieri, cu excepția pieței rusești, această producție nu este solicitată". Ulterior, candidatul Blocului Electoral Unirea, Dorin Chirtoacă, a depus la CEC o cerere de excludere a lui Igor Dodon din cursa electorală, despre care a comunicat în cadrul unei conferințe de presă. În acest sens, experții au reiterat teza că liderii străini nu sînt obligați să cunoască legislația noastră și este important ca candidatul și reprezentanții săi să nu folosească declarațiile în sprijinul lor în cadrul campaniei.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, candidații au cerut în repetate rînduri excluderea din cursa electorală a oponenților lor din cauza utilizării în agitație a politicienilor străini. Astfel, PDM s-a pronunțat împotriva liderului Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, cînd în mass-media și rețelele de socializare au apărut fotografiile sale cu fostul președinte al Poloniei, Lech Walensa. CEC a respins plîngerea, precizînd că interdicția se referă anume la materialele oficiale ale candidaților.

În 2016, la CEC a fost depusă, de asemenea, o plîngere a socialiștilor împotriva Maiei Sandu, susținută de Partidul Popular European. Sub fotografia publicată cu Sandu, împreună cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel și șeful Consiliului de atunci al UE, Donald Tusk, se afla mențiunea: "Liderii PPE la summitul PPE de astăzi au salutat și au susținut candidatul unic de centru-dreapta la președinția Moldovei, Maia Sandu". CEC s-a limitat la avertizarea candidatului, deși a fost de acord că astfel de fotografii reprezintă o încercare de a influența opinia alegătorilor și reprezintă o intervenție în procesul electoral.

Îndepărtarea de realitate și retorica agresivă

O altă caracteristică a campaniei electorale, experții menționează atitudinea superficială față de documentele programatice și îndepărtarea de realitățile promisiunilor electorale ale majorității candidaților la președinție. Doar cinci din opt concurenți electorali și-au publicat programele. Dintre cei cinci, doar trei candidați au prezentat programe electorale relativ detaliate. Alți candidați au prezentat documente foarte scurte sau chiar superficiale sau s-au limitat la promisiuni orale. Analiza efectuată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova a arătat tendința candidaților de a depăși împuternicirile prezidențiale stabilite de Constituție. Marea majoritate a promisiunilor electorale în sfera socială și economică sînt imposibil de realizat din punct de vedere financiar.

Potrivit directorului executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, toate acestea confirmă că politica moldovenească nu se reduce la dezbateri între viziuni și doctrine, ci este o luptă între personalități. "Desigur, acest lucru nu poate fi numit o trăsătură bună, dar este contrar tradițiilor democratice", consideră expertul. În multe cazuri, promisiunile exprimate nășteau sentimentul de cumpărare a voturilor: ”Cine promite o pensie mai mare?”. Mai mult, cel mai adesea candidații electorali nu precizează de unde și cum vor găsi mijloacele necesare și ce instrumente vor folosi pentru a-și îndeplini planurile. Experții condamnă iresponsabilitatea majorității concurenților electorali, care s e întrec în promisiuni, fără a ține cont de posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și de împuternicirile prezidențiale.

Potrivit Asociației Promo-LEX, candidații la președinție au recurs adesea la o retorică agresivă în campania electorală. Observatorii au înregistrat zeci de cazuri de utilizare a limajului licențios și incitare la discriminare. Potrivit lui Pavel Postică, cel mai adesea sursa acestor declarații sînt înșiși candidații. Liderul necondiționat al acestui clasament este Renato Usatîi (din partea "Partidului Nostru"), în mai multe incidente figurează Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate și Adevăr) și Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale).

De asemenea, experții au înregistrat 14 cazuri în care politicienii, jurnaliștii, liderii de opinie publice sau susținătorii candidaților au folosit limbajul indecent sau incitarea la discriminare împotriva candidaților înregistrați în cursa electorală. Ei remarcă faptul că acest tip de declarații afectează nu numai candidații, ci și persoanele care aparțin diferitor grupuri sociale. Potrivit lui Postică, "în nici unul dintre cazurile de utilizare a limbajului licențios la posturile de televiziune, moderatorii nu au reacționat la acesta".

Unii candidați și susținătorii lor în mesajele lor electoratului au exploatat activ tema pandemiei coronavirusului. Astfel, fostul ministru al Sănătății, deputatul Ruxanda Glavan, care a susținut candidata la funcția de președinte din partea Partidului "Șor", Violeta Ivanov, a declarat că guvernul, în mod conștient, permite oamenilor să se îmbolnăvească, pentru ca mai apoi să poată amîna legal alegerile prezidențiale. Totodată, Glavan consideră că în condițiile unui număr mare de persoane infectate cu COVID-19 în Moldova, nu este posibilă desfășurarea unei campanii electorale adecvate. "Concurenții sînt puși în situația în care preferința va fi acordată celor care au acces la televiziune", a declarat deputatul.

Transparență insuficientă și alte deficiențe ale CEC

Multe întrebări pe parcursul ultimelor săptămîni au răsunat în privința CEC și a activității sale. Potrivit experților, CEC are un buget care nu provoacă contradicții în Parlament, dar se confruntă cu problema lipsei încăperilor de lucru necesare pentru păstrarea în siguranță a echipamentelor și materialelor. Printre alte probleme se numără fluiditatea înaltă a personalului și calificarea insuficientă a personalului, în special a membrilor consiliilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale de sector desemnate de partidele politice. În raportul Transparency International-Moldova privind evaluarea CEC din punctul de vedere al sistemului de integritate se vorbește și despre problemele în transparența activității CEC și a procesului electoral.

CEC nu are împuterniciri și resurse pentru urmărirea eficientă și productivă a finanțelor partidelor politice, a cheltuielilor concurenților electorali. În ceea ce privește organizarea alegerilor, problemele persistă din cauza cadrului legislativ, a calității listelor electorale, a înregistrării prealabile a alegătorilor, a limitării accesului în secțiile de votare a persoanelor cu dizabilități. Specialiștii atrag atenția asupra importanței programelor de popularizare a comportamentului care împiedică fraudarea alegerilor, precum și asigurarea integrității procesului electoral.

Expertul Transparency International-Moldova, Mariana Calughin, precizează că la moment în cadrul legal există prevederi menite să susțină independența CEC, însă acestea nu sînt suficiente. Potrivit ei, este recomandabil de revizuit modul de numire a membrilor comisiei - în baza criteriilor de profesionalism, în urma unui concurs public. "În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului, ei sînt desemnați, de fapt, de actorii politici, în răzultatul cărui fapt membrii CEC, iar în cele din urmă și CEC, sînt percepuți ca avînd apartenență politică. CEC, din păcate, nu este perceput ca un organ independent, ceea ce se datorează, în special, anume modului de formare a acestuia, precum și verificării formale a candidaților și lipsei de audieri reale cu participarea lor în organul legislativ", consideră expertul.

Potrivit organizației obștești, pentru asigurarea transparenței CEC sînt necesare reguli interne de organizare a consultărilor publice la elaborarea și luarea deciziilor. De asemenea, este important de prevăzut caracterul public al audierilor privind rapoartele CEC și de eliminat lacunele în procedura judiciară de examinare a litigiilor electorale. Nu sînt suficient stipulate în legislație: modul de depunere și examinare a plîngerilor de către cetățenii care votează în birourile electorale de peste hotare; procedura de examinare a contestațiilor, întocmite în ziua alegerilor, de către cetățenii din afara țării, care nu a reușit să le prezinte în instanța de judecată în aceeași zi; necesitatea (sau lipsa) respectării procedurii prealabile la depunerea plîngerii după ziua votării.

Experții recomandă de a delega CEC dreptul de a fonda reprezentanțele lor permanente pe teren, de a prevedea procedură de certificare a personalului, de a introduce obligația cu privire la includerea în componența consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor secțiilor de votare exclusiv funcționarii publici certificați, de a efectua digitalizarea procesului electoral, de a aplica în practică procedurile de verificare și audiere a candidaților la funcția de membru al CEC. De asemenea, se recomandă perfecționarea cadrului legislativ și asigurarea audierii adevărate a rapoartelor CEC la ședințele plenare ale Parlamentului.

Valeriu Pașa, manager de proiecte în comunitate WatchDog, de asemenea, își exprimă îndoială cu privire la independența CEC, activitatea căreia, potrivit lui, nu corespund cerințelor privind transparența și desfășurarea consultărilor publice cu privire la deciziile importante. În același timp, după cum el observă, în perioada campaniei electorale nu doar Comisia Clectorală Centrală este responsabilă de aplicarea legii: un rol extrem de mare îl joacă aici și poliția, instanțele judecătorești și procuratura. "Răspunderea pentru aplicarea legii este împărțită între ele în raport de cel puțin 50 la 50", consideră Pașa.

Victor Surujiu

Despre încălcările și incidentele depistate la alegeri, examinarea contestațiilor concurenților depuse la CEC și procuratură, investigațiile poliției și plîngerile în instanțele de judecată - citiți în curînd pe Noi.md.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?