Patimi pentru licențe: Uniunea avocaților are o nouă pîrghie

La finele lunii ianuarie corpul de avocați s-ar fi putut completa cu zeci de juriști din numărul foștilor judecători și procurori, unii dintre care – cu reputație dubioasă, rămași fără funcțiile lor din motive compromițătoare.

Însă amendamentele legislative, care au fost introduse de urgență și au provocat destule discuții aprinse printre apărători, au impus Uniunea avocaților să ia o pauză în procesul de licențiere. Inovațiile modifică procedura de acces la profesia de avocat pentru această categorie de solicitanți. Și chiar dacă cererile lor au fost depuse înainte ca legea să intre în vigoare, autoritățile insistă ca licențierea să se facă conform noilor reguli.

În rezultat, Uniunea avocaților s-a pomenit într-o situație delicată, căci abordarea promovată de parlament, cred mai mulți juriști, contravine legii. În opinia experților, situația putea fi evitată, dacă autoritățile ar fi dat dovadă de o abordare profesională și ar fi asigurat calitatea procesului legislativ. În caz contrar se creează aparența eforturilor și a reformei justiției, în realitate totul e la fel, și în avocatură ajung personale cu un background dubios.

Licență în afara concursului

În redacția precedentă, Legea privind avocatura îi scutea pe doctorii în drept și pe cei care au o experiență de minim 10 ani de activitate ca judecători sau procurori, de stagiul profesional și de examenul de calificare, dacă timp de 6 luni după eliberarea din funcție ei au solicitat licența pentru activitatea de avocat. De aceleași drepturi și condiții se bucurau persoanele care după demiterea din procuratură sau sistemul judiciar au continuat să activeze în domeniul dreptului.

Împuternicirile principale în acest domeniu aparțin Comisiei de licențiere a activității de avocat. Ea este compusă din 11 membri aleși în bază de concurs , printre care avocați (8) și profesori titulari de drept (3). În mod obișnuit, licența pentru activitatea de avocat este eliberată contra plată, mărimea ei fiind indicată în lege – 450 de lei.

Persoanele eliberate de stagiu și examen achită pentru document 15 mii de lei. Acum doi ani, pentru a limita cumva fluxul de candidați care ajungeau în sistem în afara concursului, corpul de avocați a majorat plata pentru examinarea dosarelor la 100 mii de lei. Această decizie a fost anulată de Curtea de Apel Chișinău și fluxul solicitanților de licențe ocolind filtrul examenului, a reînceput.

În ianuarie, Uniunea avocaților a publicat lista membrilor organizației, admiși pentru activitatea de avocat în a. 2022. Aceasta conținea 1974 de apărători. Din numărul total de avocați, peste 300 – doctori în drept, foști judecători și procurori, care au fost admiși în profesie fără a promova un stagiu și examenul de calificare.

Asta în timp ce în organizația profesională tot mai des ajung cei care au demisionat din funcția precedentă pentru că apăruseră circumstanțe compromițătoare. Unii dintre ei deveneau figuranții unor dosare penale și investigații jurnalistice ce creau o imagine departe de noțiunea de reputație impecabilă, care conform Legii privind avocatura este necesară pentru a obține licența.

Anul trecut zeci de reprezentanți ai sistemului judiciar și ai procuraturii, cunoscuți opiniei publice, au cerut să fie primiți în Uniunea avocaților. Majoritatea au devenit posesorii licenței dorite. În pofida întrebărilor față de reputația unor foști procurori și judecători, mai de fiecare dată solicitanții reușesc să convingă Uniunea avocaților să le elibereze licența. De regulă, asta se face prin depunerea unui recurs intern sau prin intentarea unui proces judiciar.

Examenul devine obligatoriu

Reieșind din amendamentele introduse în Legea privind avocatura, persoanele care doresc să practice avocatura și au o experiență de muncă în funcția de judecător sau procuror de minim 10 ani, vor fi eliberate doar de promovarea stagiului profesional, nu și de examenul de calificare (cum era anterior). Înainte de a se prezenta la examen, acești solicitanți au obligația să frecventeze nu mai puțin de 20 de ore de curs la Centrul de formare a avocaților în etică, managementul profesiei și alte domenii specificate în Statutul profesiei de avocat.

Autoritățile cred că astfel licența pentru activitatea de avocat nu o vor putea obține persoanele, care în circumstanțe dubioase au părăsit funcțiile de judecător, procuror, notar, executor judecătoresc , administrator autorizat, jurisconsult, funcționar public și alte funcții din sectorul justiției. De altfel, juriștii au numeroase întrebări față de acest criteriu, provocate de prezența unor lacune ce permit depășirea filtrelor prevăzute de legea actualizată. Mai ales că în Moldova, tradițional, majoritatea persoanelor față de care există pretenții părăsesc funcția din proprie inițiativă și doar unii – prin decizia organelor de anchetă judiciară.

Experții cred că inițiativa de a înăspri, pentru această categorie de solicitanți, regulile de acces în profesie se explică prin faptul că în prezent cereri de a le elibera licența de avocat au depus 69 de foști judecători și procurori, precum și doctori în drept. Printre ei – mulți juriști implicați în dosare scandaloase de rezonanță. A confirmat-o și Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități.

«Eu am insistat ca amendamentele la Legea avocaturii să fie adoptate fără tergiversări anume din cauza că ședința Comisiei de licențiere era convocată pentru 25 ianuarie. Nu eu decid cine merită și cine nu merită să devină avocat. Dar există niște nume, care prezintă interes. Spre exemplu, Adriana Bețișor. Persoane care probabil trebuie să treacă un filtru mai serios sau cel puțin să susțină un examen de calificare pentru a fi acceptate în profesie», - a menționat Stamate. În opinia sa, inovația va împiedica reprezentanții sectorului justiției, care nu au suficient profesionalism și o reputație bună, să acceadă în avocatură.

69 de solicitanți ai licenței

În decembrie, 2017 procurora Adriana Bețișor, de 30 de ani, a fost numită în funcția de adjunctă a șefului Procuraturii anticorupție. Peste un an și jumătate, după demiterea lui Viorel Morari, ea a asigurat interimatul funcției de șef al Procuraturii anticorupție. În scurt timp ( august, 2019) ea a demisionat și a plecat din sistem. Era imediat după schimbarea guvernului și fuga din țară a lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. Ex-procurora figurează într-un dosar penal corupție pasivă și abuz în serviciu.

Altă dată, Adriana Bețișor era unul dintre procurorii cel mai des pomeniți în mass-media, deoarece îi erau încredințate dosarele cele mai rezonante, inclusiv cu participarea figuranților din clasa politică. Ea a devenit cunoscută publicului după ce s-a produs pe post de acuzator în dosarul penal, în care era urmărit și ulterior a fost condamnat Vladimir Filat, fost deputat și prim-ministru al Moldovei. El a fost condamnat la 9 ani privațiune de libertate pentru corupție pasivă și trafic de influență.

Bețișor a mai instrumentat un șir de dosare importante privind escrocheria bancară, în care figurau persoane suspuse. Inclusiv – dosarul intentat lui Ilan Șor, președintele partidului «Șor» , pe numele căruia judecătorii au emis un mandat de arestare și au autorizat percheziția. Printre alte procese penale, de care era responsabilă Bețișor, vom numi cazul companiei Caravita, afiliate lui Filat prin ruda sa Ion Rusu. În noiembrie, 2015 Rusu a fost condamnat la 5 ani de închisoare, Curtea de Apel a menținut acest verdict.

Printre cei care au depus cereri de aderare la corpul de avocați mai există și alte persoane cunoscute publicului larg. Spre exemplu, Ion Caracuian, fost șef al Procuraturii pentru combaterea crimei organizate și cazuri conexe, acuzat de îmbogățire ilicită. La fel ca și Bețișor, el este urmărit penal, dar apreciază ca neîntemeiate toate învinuirile împotriva sa, iar dosarul penal – ca fiind fabricat.

Și Eduard Rațoi, fost judecător la Curtea de Apel Bălți, care acum două luni a declarat că părăsește sistemul justiției, dorește să probeze mantia de avocat. Și alți actuali procurori intenționează să-și schimbe activitatea profesională. Printre ei – Victor Furtună, procurorul care instrumentează dosarul penal pe numele lui Alexandr Stoianoglo, procurorul general suspendat din funcție. El a solicitat licența de avocat încă 4 luni în urmă.

«Puțin probabil ca parlamentul să pună piedici solicitanților »

Ședința Comisiei de licențiere, preconizată pentru 25 ianuarie, a fost transferată. Cauza formală – lipsa cvorumului. Însă comentatorii menționează, că Uniunea avocaților a luat o pauză pentru a determina algoritmul următoarelor acțiuni în raport cu cererile depuse deja, care cad sub incidența legii actualizate. Comisia de licențiere s-a pomenit în fața unei dileme. Pe de o parte, parlamentul insistă ca de acum încolo licențele să fie eliberate numai în baza noii redacții a legii intrate în vigoare zilele trecute. Pe de alta, această abordare contravine legii, ceea ce probabil se va solda cu contestarea refuzurilor în instanță și eliberarea licențelor în baza deciziilor judecătorești.

Avocații cred că situația dată putea fi evitată, dacă autoritățile ar fi dat dovadă de o abordare profesională, ar fi desfășurat discuții publice pe marginea proiectului de lege, ar fi obținut avizul instituțiilor competente și ar fi asigurat calitatea procesului legislativ. În rezultat, cred ei, se creează aparența eforturilor anticorupție și a reformei justiției, dar în realitate totul e la fel cum a fost.

În actualele condiții, crede avocata Cristina Țărnă, fosta adjunctă a directorului Centrului național pentru combaterea corupției, e puțin probabil ca poziția parlamentului să împiedice solicitanții, care au depus deja cererile, să obțină licențele ocolind examenul. «Chiar dacă modificările au fost publicate în Monitorul Oficial în aceeași zi, în care au fost votate. De ce? Pentru că aplicarea oportună a legii este un principiu constituțional-administrativ și mai îndărătnic», - scrie Țărnă pe pagina sa socială.

Din spusele sale, legea definește clar timpul de inițiere a procedurii administrative și împuternicirile instituției statului în cadrul acestui proces. Printre altele, procedura de obținere a licenței se consideră începută din clipa depunerii cererii. Modificarea prevederilor legislative nu influențează regulile inițiale. Cu mici excepții, care nu-s relevante. Astfel, dacă uniunea avocaților va face acest pas, refuzul de a elibera licența poate fi contestat în instanță și cel mai probabil aceasta o va obliga să asigure solicitanților accederea în profesie.

În ciuda situației create, mulți experți au salutat modificarea regulilor de licențiere, și cred că în perspectivă acest lucru va permite renunțarea la mulți candidați cu un backgrount dubios. Asociația «Dreptul la justiție» demult cerea să fie încetată eliberarea licențelor judecătorilor și procurorilor care s-au discreditat, deoarece «au participat la persecuții pe motive politice,atacuri raider asupra businessului, au fabricat dosare împotriva disidenților, au distrus soarta și au otrăvit viața oamenilor, inclusiv a avocaților cu poziție activă de viață, care îi apărau pe cei căzuți în dizgrație ». În opinia asociației, mulți dintre ei nu au drept legal și moral să acționeze în instanță ca apărător al drepturilor omului și să ocupe careva funcții în justiție.

Cei din Uniunea avocaților de multe ori au făcut trimitere la imperfecțiunea legislației, care deseori nu permite refuzarea foștilor judecători și procurori cu reputație defectuoasă. Acum organizația a căpătat o pîghie, pe care o poate utiliza în raport cu candidații dubioși, însă doar în cazul în care nivelul lor de pregătire pentru examenul de calificare lasă de dorit. Avocatura contează pe aceea, că procedura va fi perfecționată în timpul elaborării noului proiect de lege, chemat să asigure garanții de independență și reformarea accederii la practica de avocat. Crearea în parlament a grupului de lucru, care va fi preocupat de aceste probleme, este una dintre cerințele Uniunii avocaților, înaintate în cadrul recentei greve.

Victor Surujiu