Spînu "ne cuprinde pe toți"

Reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a avut deja cel puțin două momente pozitive: luni, 5 decembrie, Centrala a salvat Moldova de pe malul drept al Nistrului de la o nouă întrerupere de curent electric. În plus, din 8 decembrie a fost redus tariful la energia electrică de la 5,60 lei la 4,65 lei pentru un kWh.

Dar, în ciuda tuturor avantajelor "revenirii la rădăcini" și a sfîrșitului experimentului de o lună a guvernului privind "diversificarea" aprovizionării cu energie electrică, contractul încheiat cu partea transnistreană ridică multe semne de întrebare.

"Salto-mortale" al Chișinăului oficial

Reprezentanții partidului de guvernămînt ”Acțiune și Solidaritate” este nevoit să dea dovadă de flexibilitate și să se adapteze la situația care este în continuă schimbare.

În urmă cu doar cîteva săptămîni, în timpul întreruperii energiei electrice din 23 noiembrie, mulți deputați și miniștri PAS (de exemplu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco sau deputatul Radu Marian) au postat activ pe rețelele de socializare hashtagul ”в темноте, но #без вас” ("în întuneric, dar #fără voi"). Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a scris pe Facebook: "vom îngheța o iarnă, vom sta puțin mai mult pe întuneric dacă va trebui, dar vom plăti prețul acestei libertăți”. Iar vicepremierul Oleg Serebrian a declarat anterior presei că, deși prețul oferit de Tiraspol pentru energie electrică este incomparabil mai bun decît cel de pe piață, "dar la un moment dat s-ar putea crea o astfel de situație că acesta va deveni prețul demnității și vom prefera să cumpărăm de două ori mai scump, dar de la alți furnizori".

Acum, după semnarea de către Energocom a unui contract cu Centrala de la Cuciurgan, autoritățile spun și scriu exact contrariul.

Spre ușurarea tuturor, Dumitru Alaiba s-a răzgîndit deja să înghețe și să stea pe întuneric. "Principala noastră misiune în aceste timpuri incerte este să menținem pacea, relativa liniște și siguranță. Să protejam cetățenii și economia, în măsura în care asta este doar posibil", scrie el acum pe Facebook. Deputatul Dan Perciun explică la TV8 că contractul pe patru luni cu Centrala de la Cuciurgan are cel puțin patru avantaje: ne oferă energie electrică garantată; oferă un preț redus la energie electrică, "care riscă să bată toate recordurile – astăzi ar fi trebuit să cumpărăm energie electrică la un preț de 480 USD în loc de 73 USD"; precum și economisește resursele țării; creează riscuri mai mici de securitate și apariția refugiaților interni.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care vorbea anterior despre reducerea/oprirea livrărilor din partea Gazprom și MoldGRES, că "avem mulți prieteni, sînt vecinii care ne vor ajuta mereu" și că înainte de a oferi gaz Transnistriei "în primul rînd trebuie să ne asigurăm că vor plăti pentru consum", acum dă tot gazul rusesc care vine în Moldova autoproclamatei RMN, spunînd că acesta este, desigur, o surpriză pentru mulți, dar cel mai important lucru este să depășim iarna nu cu avantaje, ci cu pierderi cît mai mici". Iar deputatul Radu Marian, care pînă nu demult vorbea despre prețul "libertății", acum declară filosofic că "ne place sau nu, trebuie să purtăm acest dialog pentru a asigura țara noastră cu energie electrică. Nu trăim într-o lume ideală în care Moldova are propria energie electrică și gaze".

"Înțelegeți și iertați"

Poate cel mai direct în această situație a fost deputatul PAS, Vasile Grădinaru. Explicînd acordul energetic cu Transnistria, el a recunoscut sincer că Guvernul nu a reușit să mobilizeze resurse în străinătate și să primească suficientă asistență externă pentru a compensa populației tarifele la resursele energetice achiziționate la prețuri ridicate pe piețele internaționale. De aceea a fost nevoit să revină la contractul cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan.

În emisia postului de televiziune TVR Moldova, Grădinaru a menționat că contractul privind furnizarea a peste jumătate din energia electrică necesară Republicii Moldova la preț de 90 de euro/MWh de la compania românească Hidroelectrica este valabil doar pînă pe 11 decembrie. Iar "după această dată, nimeni nu ne-a confirmat că vom avea electricitate".

"Cealaltă parte a energiei electrice, care era achiziționată de la bursa română, costă deja aproximativ 400 de euro pentru un MWh. Acum, cînd vremea s-a răcit, prețurile pe piață au crescut pînă la 600 de euro, iar pe 11 decembrie am putea rămîne fără suficientă energie electrică. Dacă am cumpăra energie electrică cu 600 de euro, am avea un tarif de 12 lei. Spuneți-mi, care stat poate compensa populației doar pentru energie electrică 8 lei per kilowatt-oră? De unde să luăm atîtea mijloace suplimentare pentru a compensa tarifele majorate? Desigur, aceasta nu este cea mai avantajoasă, din punct de vedere economic și politic, soluție [semnarea contractului cu Centrala de la Cuciurgan – n. red.], dar a fost cea mai bună dintre toate posibile la acel moment", a spus Grădinaru.

Autoritățile moldovenești și-au pus într-adevăr mari speranțe în ajutorul partenerilor externi privind asigurarea "libertății energetice" a candidatului la aderarea la UE - Republica Moldova, față de Gazprom și Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, care de asemenea, este controlată de Rusia.

La 21 noiembrie, la Paris a avut loc o importantă conferință pentru Chișinăul oficial a țărilor donatoare ale Moldovei. Se spune că ea a fost unul dintre motivele pentru care guvernul Nataliei Gavriliță a rezistat și nu a fost demis la jumătatea lunii noiembrie, după ședința nocturnă a activului partidului PAS în clădirea Administrației Prezidențiale, pe fundalul scandalului privind scurgerea corespondenței personale a mai multor oficiali de rang înalt.

Înainte de reuniunea de la Paris, oficialii moldoveni au anunțat aproximativ pe ce sumă de asistență financiară mizează. În primul rînd, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat, într-un interviu acordat Politico, că Moldova intenționează să solicite de la țările UE 450 de milioane de euro pe fondul unei "posibilități foarte reale ca Gazprom să reducă livrările de gaze în această iarnă". Dar după cîteva zile, suma solicitată a crescut semnificativ.

Vorbind la forumul de pace de la Paris de la mijlocul lunii noiembrie, ministrul de Externe Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova, care se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa, are nevoie de 1,1 miliarde de euro pentru a supraviețui în această iarnă. Ministrul de Externe a precizat că 1,1 miliarde reprezintă o estimare la data de 11 noiembrie și că această sumă ar putea crește sau scădea în funcție de evoluția situației din Ucraina.

În același timp, Chișinăul oficial a început să vorbească discret partenerilor europeni despre un posibil val de refugiați din Moldova în cazul unei agravări a crizei energetice în țară. În ziua deschiderii conferinței donatorilor de la Paris, în aceeași revistă Politico a fost publicat un articol semnat de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

"În ultimele 12 luni, prețul gazului în țara noastră a crescut de șapte ori, iar prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii probabil vor cheltui pînă la 65% din veniturile loc pentru achitarea facturilor pentru consumul de energie. Dacă vom putea oferi lumină și căldură în casele țării noastre și ne vom asigura că școlile și spitalele vor continua să funcționeze, iar economia va rămîne pe linia de plutire, asta va însemna că moldovenii, ca și ucrainenii, nu vor trebui să caute refugiu în alte țări europene în iarna următoare", se spune în articol.

Cu toate acestea, partenerii de dezvoltare nu au intrat în esența acestuia. Făcînd totalurile Conferinței donatorilor pentru Republica Moldova de la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că pentru satisfacerea nevoilor urgente, Chișinăul va primi un nou pachet de ajutor de urgență în valoare de doar 100 de milioane de euro. Inclusiv pentru a rezolva problemele cu refugiații din Ucraina, pentru ca aceștia să aibă acces la educație.

În mod evident, aceasta nu este suma pe care o aștepta Chișinăul. Chiar și ținînd cont de cele 600 de milioane de euro promise, adunate la cele două conferințe anterioare ale donatorilor de la Berlin (în aprilie) și București (la jumătatea lunii iulie), sprijinul financiar al partenerilor occidentali nu a atins cele 1,1 miliarde de euro dorite. Cu toate acestea, după întîlnirea de la Paris, s-a anunțat că cele 100 de milioane de euro este pachetul de bază, dar nu întregul pachet de ajutor, că propunerile donatorilor sînt încă colectate și rezumate, dar, avînd în vedere că cifra finală nu a fost încă anunțată, nu prea au ce raporta.

Drept urmare, pe fundalul speranțelor financiare nerealizate, precum și din cauza faptului că odată cu răcirea vremii, România însăși a început să se confrunte cu un deficit de energie electrică, Guvernul a fost nevoit să-și anuleze experimentul privind "diversificarea" aprovizionării cu energie electrică (în loc să cumpere de la MoldGRES la prețul de 62,5 dolari pentru 1 MWh, a hotărît să cumpere energie electrică din România parțial cu 90 de euro pentru 1 MWh, parțial cu 400 de euro pentru 1 MWh, iar în medie cu 210 euro) și să revină la relațiile contractuale cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan.

Acordul energetic cu Transnistria

Așadar, în ce constă "contractul energetic" cu Transnistria, care a făcut mult zgomot în cercurile politice și de experți, din cauza căruia expertul economic Veaceslav Ionița i-a numit "fraieri" (лохи) pe rețelele de socializare pe cei responsabili de aceasta, Platforma DA a cerut demisia vicepremierului Andrei Spînu din cauza "capitulării totale a Chișinăului, ceea ce pare și mai rușinos pe fondul declarațiilor patetice ale partidului de guvernămînt PAS despre lupta reală pentru independența Moldovei", iar fostul prim-ministru Ion Chicu a spus că la următoarele alegeri, alegătorii transnistreni vor vota cu siguranță masiv pentru PAS, pentru că "acolo nu a fost niciodată atît de bine (în comparație cu malul drept) ca pe vremea Maiei Sandu"?

Conform acordurilor atinse, Chișinăul a reluat procurarea energiei electrice de la GRES moldovenească. În total, în decembrie, pe malul drept vor fi livrate 204 mii MW la un preț de 73 USD pentru un MW/h. Aceasta reprezintă circa 50-70% (în funcție de consum) din energia electrică de care avem nevoie. Volumele rămase, pînă la finalizarea reparației unității CET-2, Chișinăul va continua să le achiziționeze din România. Potrivit viceprim-ministrului Andrei Spînu, părțile au convenit, de asemenea, să examineze posibilitatea prelungirii contractului dintre Energocom și MoldGRES din ianuarie pînă în martie 2023, "pentru a asigura cu energie electrică întreaga țară".

În schimb, Moldova de pe malul drept va oferi Transnistriei întregul volum de gaze naturale pe care l-am primit de la Gazprom în luna decembrie. Este vorba despre 5,7 milioane de metri cubi pe zi. Iar Chișinăul va consuma combustibil albastru din rezervele sale din România și Ucraina stocate mai devreme.

Iată aici apar primele întrebări. Desigur, avînd în vedere prețul energiei electrice achiziționate din România de 90-400 de euro pentru un MWh, 73 de dolari de la MoldGRES este un preț foarte avantajos. Dar de ce în octombrie, cînd gazul costa în medie 1031 dolari pentru o mie de metri cubi, Chișinăul procura energie electrică de la MoldGRES la prețul de 62,5 dolari pentru un MWh, iar în decembrie, cînd gazul costă 785 dolari, energia electrică de la MoldGRES s-a scumpit pînă la 73 dolari?

"Și asta în condițiile în care Transnistria nu plătește pentru gaz nici 1031 dolari, nici 785 dolari. Adică, nu există o bază economică pentru creșterea prețului unui kilowatt. De ce au acceptat un preț cu 17% mai mare la energia electrică livrată de Tiraspol. Care au fost argumentele lor forte în negocieri? Faptul că s-a scumpit în Europa? Dar ce are asta cu energia livrată de Tiraspol?", s-a întrebat pe rețelele de socializare fostul prim-ministru Ion Chicu.

Chișinăul, care pe tot parcursul lunii noiembrie a oferit gaze malului stîng în principal doar pentru a asigura consumatorii casnici și obiectele sociale, plus prelungirea licenței de mediu pentru funcționarea Uzinei metalurgice de la Rîbnița, a avut toate cărțile necesare pentru a obține un preț avantajos. Dar nu a făcut acest lucru.

Răspunsul vicepremierului Andrei Spînu la această întrebare nu părea pe deplin convingător. Întrebat în emisia PRO TV de ce energia electrică de la MoldGRES costă nu 62, ci 73 de dolari, el a spus că acesta este cel mai bun preț care poate fi astăzi, că inițial transnistrenii cereau în general 82 de dolari pentru 1 MWh și că "acest volum de gaze de 5,7 milioane de metri cubi pe zi nu va fi suficient nici pentru malul drept, nici pentru cel stîng. Ținînd cont de faptul că malul stîng va trebui să aloce cea mai mare parte a gazului pentru producerea de energie electrică pentru malul drept și nu numai pentru decembrie, dar, conform acordului, și pentru ianuarie, februarie și, respectiv, martie, așa-numitele autorități regionale din domeniul industriei nu vor putea funcționa integral. Drept urmare, am ajuns la prețul de 73 de dolari", a spus el.

O altă întrebare este vizavi de acordul la care s-a ajuns. Chișinău în decembrie dă Transnistriei tot gazul ieftin (785 dolari pentru o mie de metri cubi) de la Gazprom, pentru care partea transnistreană oricum nu va plăti. Iar consumatorii de pe malul drept vor folosi gazul scump din rezervă – cel care a fost achiziționat în septembrie la prețul de 1882,78 dolari per mia de metri cubi, continuînd să plătească un tarif inaccesibil de aproape 30 de lei pentru un metru cub. Dar, la urma urmei, rezerva pentru asta și este rezervă, pentru a fi folosită în situații neprevăzute și de urgență.

Viceprim-ministrul Andrei Spînu spune că, prin aceasta, Moldova de pe malul drept al Nistrului, devine independentă de livrările de gaze din Rusia, iar Gazprom poate acum să oprească aprovizionarea doar pentru regiunea transnistreană. Cu toate acestea, există și o altă presupunere. Potrivit uneia dintre versiunile prezentate în aceste zile, Chișinăului oficial, care a achiziționat peste 230 de milioane de metri cubi de gaze scumpe cu 300 de milioane de euro din împrumutul de la BERD, precum și din contul fondurilor bugetare transferate către Energocom, pur și simplu nu-i mai convine să păstreze și în continuare această resursă energetică. Nu numai că ea se scumpește, deoarece trebuie să plătim Ucrainei și României pentru depozitarea sa. Dar consumul de gaze în țară a scăzut semnificativ din cauza creșterii prețului. Drept urmare, pentru a scăpa de acest gaz și a fost elaborată schema: "Transnistria primește gaz ieftin de la Gazprom, iar gazul de rezervă scump este folosit pentru propriul popor”.

Judecând după declarațiile lui Andrei Spînu, o astfel de schemă va continua pînă în martie 2023: după cum a declarat ministrul, Chișinăul a convenit cu partea transnistreană cu privire la posibilitatea prelungirii contractului cu MoldGRES din ianuarie pînă în martie 2023. Se pare că din aceleași motive. Cu toate acestea, după cum a menționat prim-ministrul Natalia Gavrilița, care a spus că în prezent rezervele Republicii Moldova constituie 230 de milioane de metri cubi de gaze naturale, aceste rezerve vor ajunge pentru două luni. Adică pentru decembrie și ianuarie. Se primește că partea moldovenească va trebui să completeze rezerva pentru încă cel puțin două luni.

Și aici aflăm că guvernul a decis să clasifice informațiile despre rezervele sale de gaze în instalațiile de depozitare din România și Ucraina. Oficial - "din motive de securitate". Informațiile privind volumele achiziționate, prețul de achiziție și furnizorii, de asemenea, nu sînt dezvăluite. De exemplu, zilele trecute, despre achiziționarea a 1,023 milioane de metri cubi de gaze primite din gazoductul Trans-balcanic și livrate ca test prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, am aflat de la una dintre agențiile de presă românești. Al cui gaz a fost și la ce preț a fost procurat, desigur, nu s-a anunțat.

Omul de afaceri fugar Veaceslav Platon, care se află la Londra, spune că rambursarea pentru gazul achiziționat de la comercianții de gaze constituie acum de la 100 de dolari per mia de metri cubi și mai mult. "Adică, pentru volumul deja achiziționat, "conducătorii noștri cinstiți" au putut cîștiga de la 23 de milioane de dolari și mai mult. Cît de mult - este greu de spus, pentru că astăzi prețul de achiziție este un secret de stat", a scris el pe canalul său Telegram.

În toată această istorie mai există un moment interesant. Marți, pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei SUA în Moldova a apărut informația că Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar, Kent Logsdon, l-a sunat personal pe vicepremierul Andrei Spînu și a lăudat Republica Moldova pentru încheierea contractului cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Așa și scrie - "lăudat". "Acest contract este un pas important în eforturile Republicii Moldova de consolidare a securității energetice", se arată în comunicat.

Opoziția moldovenească de dreapta nu este categoric de acord cu această opinie a ambasadorului american. Dar ideea este alta. De ce ar lăuda diplomatul american partea moldovenească pentru încheierea, în principiu, a unui contract obișnuit de furnizare a resurselor energetice? Parcă nu a existat o astfel de aprobare atunci cînd Energocom cumpăra energie electrică mai "independentă" de pe piața europeană prin intermediul bursei din România.

Apropo, în ajunul semnării contractului dintre Energocom și Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, Kent Logsdon a efectuat o vizită la Tiraspol și s-a întîlnit cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Se pare că, dintr-un anumit motiv, ambasada americană a acționat ca intermediar și a dat undă verde Chișinăului (sau poate chiar l-a forțat) să semneze contractul corespunzător cu centrala electrică transnistreană, deținută de compania rusească Inter RAO? Unii comentatori presupun că acordul încheiat cu privire la furnizarea de energie electrică de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan se referă nu numai la ambele maluri ale Nistrului și că gazul Gazprom, care acum merge integral în Transnistria, este folosit la producția de energie electrică nu numai pentru Moldova de malul drept, ci ajunge și în sistemul energetic al Ucrainei. Și aceasta este întreaga "sare" a acordului, care a fost supravegheat de ambasadorul american.

În general, cu toate avantajele reluării livrării energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan pe malul drept al Nistrului, în acordul încheiat de Chișinău există o mulțime de întrebări, la care, desigur, puțin probabil că vom obține răspunsuri. "Zgomot, mult zgomot. Vă cuprind", a scris filosofic Andrei Spînu pe canalul său Telegram cînd s-a aflat despre încheierea contractului dintre Energocom și Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, iar politicienii și experții din opoziție au început să pună întrebări și să-și exprime opiniile.

Xenia Florea