Piață fără muncă?

Piața muncii din Moldova se confruntă cu o mare lipsă a brațelor de muncă. Țara duce lipsă de specialiști cu studii medii speciale și profesional-tehnice. Pentru a salva situația, autoritățile îi îndeamnă pe absolvenții gimnaziilor și liceelor să acorde prioritate educației profesional-tehnice la alegerea viitoarei specialități. La salvarea situației se intenționează și folosirea specialiștilor străini, pentru care se introduc anumite înlesniri.

Accent pe educația duală

Mai devreme sau mai tîrziu întrebarea «Unde merg să învăț?» și-o pune fiecare absolvent de gimnaziu sau liceu. După ce au fost simplificate condițiile de înmatriculare la universități,mulți dintre elevii de ieri au dorit să ajungă studenți, pentru ca după absolvire să devină posesori fericiți ai diplomei universitare, chiar dacă nu au intenționat să profeseze specialitatea aleasă nici măcar o zi. Dar la un moment dat piața muncii nu a mai putut asimila toți absolvenții universităților, deoarece se cereau nu specialiști cu studii superioare, ci brațe de muncă calificată și necalificată pentru întreprinderile mici, sfera comerțului și cea a serviciilor.

Ministerul educației, culturii și cercetării, la recomandările partenerilor străini, a inițiat reforma sistemului educațional cu accent pe educația profesional-tehnică și posibilitatea de a îmbina învățătura cu munca. Așa a apărut noțiunea de educație duală.

În cadrul învățămîntului profesional-tehnic educația duală este organizată pentru posesorii certificatelor de studii gimnaziale, liceene și medii speciale. Durata studiilor – 1-2 ani,în funcție de meserie/profesie.

Pentru prima dată, în Moldova elementele de educație profesional-tehnică au fost introduse în a. 2014. Educația duală presupune instruirea în instituțiile de învățămînt profesional-tehnic, dar și la întreprinderi. Pentru a obține studii duale, elevul este înmatriculat la o ȘPT (școală profesională, colegiu sau centru de experiență avansată), concomitent el semnează un contract de ucenicie cu un agent economic. Astfel durata studiilor este repartizată între instituția de învățămînt și agentul economic în proporție de 30% lecții de teorie - 70% lecții practice.

În perioada studiilor persoana beneficiază de salariul de ucenic, achitat de agentul economic, precum și de bursa lunară oferită suplimentar de instituția de învățămînt . Plus la aceasta, el beneficiază de asigurarea medicală și cea socială, are posibilitatea să muncească în colectivul întreprinderii și acces la tehnologiile avansate. După finalizarea procesului de instruire, obține o calificare recunoscută la nivel național.

Ministra Monica Babau se autodefinește ca ambasador al inițiativei «Înveți, muncești și cîștigi!», lansată pentru tinerii care își fac studiile în școlile profesional-tehnice.

«Guvernul Moldovei, Ministerul educației, culturii și cercetării a dat curs cererilor societății privind necesitatea de a pregăti cadre de muncitori calificați, care învață în instituțiile profesional-tehnice, - spune ministra Babuc în spotul promoțional care popularizează educația profesional-tehnică duală. – «Duală» înseamnă dublă, adică elevul învață și lucrează. Rețeaua acestor instituții se extinde, în Moldova deja funcționează cca 20 de instituții profesional-tehnice. Iar 49 de agenți economici s-au inclus în acest program și oferă elevilor locuri de muncă plătite ».

În iulie, în cadrul întrunirii managerilor instituțiilor profesional-tehnice, Monica Babuc a confirmat dorința ministerului de a moderniza și a face învățămîntul profesional-tehnic mai atractiv pentru tinerii care doresc să obțină o meserie nouă sau o profesie, dar și pentru sectorul privat al economiei.

«Vă asigur că instituția pe care o conduc va continua să întărească învățămîntul profesional-tehnic prin integrarea lui în sfera de educație europeană și prin asigurarea atractivității și competitivității școlilor profesionale, a colegiilor și a centrelor de experiență avansată din țară », - a menționat ministra la întrunirea cu conducătorii instituțiilor de învățămînt profesional-tehnic.

Potrivit serviciului de presă al ministerului educației, culturii și cercetării, acesta implementează activ Strategia de dezvoltare a învățămîntului profesional-tehnic prin reconstruirea centrelor de experiență avansată și elaborarea politicilor de bază.

Școala profesional-tehnică nr.1 din Bălți pregătește cadre pentru ramura construcțiilor. Din spusele directorului instituției Vladimir Zaporojan, înmatricularea studenților pentru anul de studii 2018-2019 a fost una reușită.

- În anul curent cea mai solicitată de candidații la admitere în instituțiile medii de specialitate a fost electronica auto, pe locul doi a fost lăcătușeria auto, pe trei – profesia de bucătar. Dat fiind că instituția noastră este specializată în construcții, iar această ramură există practic de la apariția omenirii și întotdeauna s-a bucurat și se bucură de popularitate, studenții vin la noi. În acest an ne-au rămas doar trei locuri vacante.

Nu există vacanțe pentru toate gusturile ?

Deși învățămîntul profesional-tehnic ia turații, în Moldova piața muncii se confruntă cu o lipsă imensă de muncitori.

Reieșind din datele oferite de Agenția națională de ocupare a forței de muncă numărul locurilor vacante oferite în ultimii trei ani a sporit de la 35178 în a.2016 la 37674 în 2018. În anul curent, timp de 9 luni bursa muncii a înregistrat 23,6 mii de șomeri. Vîrsta lor - 16-39 ani. Cea mai mare parte a celor aflați în căutarea unui loc de lucru (15622) au studii liceale, 4653 – secundare profesionale, 3324 au absolvit colegiul sau universitatea. 61% dintre șomeri locuiesc la sat, 39% - la oraș.

Dacă în a. 2016 s-a reușit angajarea a 39% dintre șomeri, în a. 2017 – 44%, în 2018 - 48% dintre cetățeni. 15% din cei angajați au studii superioare sau medii speciale, 20% - secundare profesionale, 65% - primare sau gimnaziale.

La 8 octombrie, 2018 baza de date a Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă includea 12707 locuri de muncă vacante, la care pot pretinde și femei, și bărbați. Printre cei aflați în căutare de lucru figurează: persoane care s-au eliberat din proprie inițiativă pe motiv că a încetat contractul individual de muncă din cauza unor circumstanțe care nu pot fi controlate de părți; care au demisionat ; demobilizate din forțele armate ; absolvenții gimnaziilor (9 clase), a liceelor și școlilor de cultură generală (11 – 12 clase), a școlilor profesionale , cu studii medii speciale și superioare ; persoane eliberate din detenție sau din instituțiile de reabilitare socială, invalizi, veterani și alte categorii.

Conform datelor Agenției, cele mai multe posturi vacante vizează persoanele cu studii medii de specialitate și pe muncitorii necalificați – 10387 locuri sau 82% din numărul total al locurilor propuse pentru alegere.

Duc lipsă de lucrători întreprinderile din industria de confecții și cea textilă – 2919 persoane, dintre care 2316 cusătorese. Se face simțită lipsa cadrelor de operatori, manipulatori ai aparatelor, mașiniști și mecanici – 727 persoane, muncitori calificați pentru întreprinderile industriale (sudori/electrogazosudori, controlori ai calității, asamblori, electricieni, montatori-electricieni, cizmari, dulgheri, electromecanici, morari, etc. – 703, lucrători în sfera comerțului – 608, hoteluri și restaurante, transport și telecomunicații – cîte 545, construcții – 229 și altele.

3060 de locuri se oferă muncitorilor necalificați: muncitori auxiliari – 933, salahori în agricultură, silvicultură și horticultură – 712, hamali - 227, supraveghetori pentru încăperile administrative și cele de producere – 199, ajutori de educator – 124, portari – 91, spălătorese de vase – 79, paznici – 64, dereticătoare – 56 și a.

Posturile vacante conform stării de la 01 octombrie, 2018 arată că piața muncii duce lipsă de 2320 specialiști cu studii superioare și medii de specialitate - 18% din numărul total de posturi vacante.

Cel mai mare deficit de cadre îl înregistrează sfera ocrotirii sănătății. Bursa muncii oferă 500 locuri de muncă în această sferă. E nevoie de 177 medici-specialiști, 170 asistente medicale, 38 medici de familie, 26 medici generaliști, 23 farmaciști, 11 radiologi-laboranți, 10 sanitari, 8 logopezi, 6 kinetoterapeuți și alți specialiști.

Pe locul doi se află sfera educației, unde astăzi există 417 vacanțe: 191 educatori în instituțiile preșcolare și de învățămînt primar, 63 profesori în licee și școli profesionale, 46 profesori în clasele primare și gimnaziale, 16 conducători artistici și muzicali, 13 psihologi, 9 conferențiari universitari, 8 maiștri-instructori, etc.

Motivație neatractivă

Dar posturile vacante oferite de bursa muncii, în special cele de muncitori necalificați, adesea nu-s solicitate: prea puțini oameni acceptă salariile mici și condițiile dezavantajoase.

Tatiana Lariușina, expert IDIS «Viitorul», crede că refuzul multor oameni neangajați de a ocupa vre-unul dintre posturile propuse de Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă este un indicator al lipsei de atractivitate a pieței muncii din Moldova. În același timp, este și o problemă de motivare: organizarea proastă a muncii, cultura corporativă joasă, alte efecte asociate cu mediul toxic de afaceri; teama de a angaja femei de vîrstă fertilă, pentru a nu le plăti concediile de boală sau maternitate; lipsa perspectivei de avansare în carieră. Toate la un loc fac ca locurile de muncă de la noi să fie neatractive.

- În Moldova șomerii nu merg să se angajeze în funcțiile propuse de iarmaroacele specializate, deoarece nu au motivarea de a ocupa primul loc liber găsit, - explică Lariușina. – În economia moldovenească, dacă omul este angajat, încă nu înseamnă că este protejat de sărăcie. La noi există fenomenul sărăciei angajate, este vorba despre 2/3din populația angajată la lucru, dar care este salarizată ceva mai mult ca minimul de existență. Așa arată statutul celei mai sărace țări din Europa.

Avem suficiente exemple, în care cetățenii noștri, după obținerea unei specialități în Moldova, preferă să se angajeze nu acasă, în patrie, da peste hotarele ei. Să zicem, pentru a edifica la noi o clădire în conformitate cu anumite standarde, e nevoie de pietrari de o calificare anumită. Patronii, care înțeleg că în țara noastră nu avem asemenea specialiști, cumpără mecanisme, atrag instructori, organizează cursuri de perfecționare. Pietrarii fac aceste cursuri, iar a doua zi după absolvirea lor, cu diploma obținută pleacă în Italia, unde muncesc nu pe post de constructori obișnuiți, ci ca specialiști calificați în proiecte de restaurare. Și asta pentru că acolo au alte condiții de muncă, altă remunerare, chiar dacă muncesc tot sfera construcțiilor.

Moldovenii constructori de profesie au ales munca peste hotare și zece ani în urmă, chiar dacă diferența de bani nu era foarte mare. În a. 2008 în Moldova sfera construcțiilor a cunoscut un boom, companiile de profil au înregistrat un deficit accentuat de lucrători calificați. Dat fiind că organizațiile de construcții erau atunci în creștere, ele și-au putut permite să ofere specialiștilor salarii de nivelul celor din Germania sau Spania. Dar concetățenii noștri plecau în continuare. Experții explică fenomenul prin faptul că pentru cetățenii moldoveni nu este suficient ca salariile să atingă nivelul european, ei au nevoie de întreaga gamă de garanții sociale: protecția muncii, securitatea locului de muncă, respectarea regimului de muncă, alte garanții sociale, pe care le oferă economiile mai atractive din țările dezvoltate.

- Moldova este într-o concurență acerbă cu alte economii din regiune - pentru forța de muncă calificată, - spune Tatiana Lariușina. – Trebuie să conștientizăm că nu este vorba doar de situația internă nefavorabilă, este o concurență în care oamenii pleacă nu pentru că nu le place aici, da pentru că vecinii au piețe de muncă mai atractive, și chiar în condiții similare acestea pot stimula refluxul forței de muncă.

Mai mult, expertul susține că în coasta noastră se află România, care după aderarea la UE și-a deschis piețele și forța ei de muncă a emigrat în alte țări, cu economii mai atractive. Posturile eliberate le ocupă medicii, inginerii, specialiștii din diverse sfere, antreprenorii moldoveni. Este o problemă mult mai serioasă decît se crede la noi. Oamenii cugetă asupra viitoarei lor pensii, asupra sumelor pe care le va plăti pentru ei angajatorul. Ei înțeleg, că muncind peste hotare în baza unui contract oficial, vor putea pretinde la o pensie net superioară, care nu se compară cu cea stabilită în Moldova.

Orice problemă trebuie soluționată, iar pentru aceasta e nevoie ca autoritățile să aibă capacitatea de a o vedea în toată complexitatea. Tatiana Lariușina spune că din comunicarea cu reprezentanții Ministerului sănătății, muncii și protecției sociale a înțeles că noi am acumulat multe în gestionarea acestei direcții, dar aceste elaborări nu-s integrate și deocamdată nu au devenit o politică reală.

- Deciziile se iau nu reieșind din concluziile acestor strategii sau concepții, da din careva alte criterii, - menționează Tatiana Lariușina. – Din păcate, la noi există o neconcordanță între declarațiile oficiale și procesul politic real, iar deciziile adesea se iau cu orientare spre perspectiva electorală. Însă oamenii de stat diferă de simplii politicieni prin faptul că le pasă de generațiile viitoare, nu de alegerile care urmează.

Este important să stabilim prioritățile

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației naționale a patronatelor, consideră că autoritățile iau măsurile corecte și politica statului este coordonată cu cerințele de pe piața muncii. Să amelioreze situația va putea și legea, ce va reglementa ocuparea forței de muncă, care va intra în vigoare în a.2019. Se presupune, că ea prevede mult mai multe măsuri eficiente și că acestea țin cont de necesitățile întreprinderilor.

- Unicul lucru, pe care l-aș sugera guvernului, e să efectueze un studiu în domeniul ocupării forței de muncă pentru a sprijini financiar învățămîntul profesional-tehnic, - spune Caminschi. – Azi aplicăm educația duală: instituțiile de învățămînt vin mai aproape de întreprinderi, elevii au posibilitatea de a face și practică. Se perfecționează programele de studii, pentru ca întreprinderile și instituțiile de instruire să fie mai apropiate între ele. Dar statul trebuie să stabilească niște priorități: care ramuri și sfere trebuiesc dezvoltate mai mult. Să nu oferim locuri bugetare, să zicem, pentru a instrui juriști, economiști, specialiști în domeniul relațiilor comerciale. Prin studiile respective, statul trebuie să stabilească de care cadre are nevoie economia țării, și să finanțeze instruirea tinerilor anume în aceste specialități. Trebuie să raționalizăm cheltuielile. Dat fiind că acum nu avem stabilite sferele în care statul trebuie să investească bani, avem situația în care facem totul și nimic.

Acum niște ani, la întrebarea privind calitatea cunoștințelor absolvenților din universități, instituții de învățămînt mediu de specialitate și a celor profesional-tehnice, Vladislav Caminschi răspundea negativ, din cauza nivelului scăzut al educației. Astăzi NOI.md a stabilit, că situația s-a schimbat în mai bine. Directorul executiv al Confederației naționale a patronatelor ne-a spus că a fost efectuat un sondaj al angajatorilor, în care aceștia au fost rugați să se expună pe marginea chestiunii privind calitatea cunoștințelor tinerilor specialiști cu studii medii speciale și profesional-tehnice, veniți să se angajeze la întreprinderile lor.

- Din rezultatele sondajului reiese că 50% din angajatori se arată mulțumiți de cunoștințele absolvenților, 30% spun că în anumite sfere cunoștințele tinerilor specialiști lasă de dorit, iar 20% se arată nemulțumiți sau parțial nemulțumiți de noii angajați, - a sonorizat dl Caminschi cifrele prealabile. – Voi menționa că în ultimul timp se observă tendința de sporire a calității cunoștințelor celor care au absolvit instituțiile de învățămînt profesional-tehnic. În universități încă nu am efectuat un sondaj similar.

Forța de muncă calificată și ieftină este un mit

Dar nu toți absolvenții gimnaziilor și liceelor se grăbesc să studieze la colegii sau facultăți. Mulți tineri nu doresc să învețe și să muncească, și trăiesc din mijloacele trimise de rudele plecate peste hotare. Este vorba despre bani mult mai mari ca salariile oferite de angajatorii din Moldove.

Potrivit datelor Biroului național de statistică, în trimestrul II al anului 2018 numărul tinerilor de 15-29 ani, care nu învață și nu muncesc nicăieri, este de 27,0% din numărul total al reprezentanților acestei categorii (cu excepția celor plecați la muncă peste hotare).

- Este o mare problemă socială, în special pentru tineret , - spune expertul Tatiana Lariușina. – Este o generație de tineret care parazitează, fiind crescută de mame, cameriste și bone. Ea este relaxată, are un statut profesional redus, imită obținerea cunoștințelor, și iese pe piața muncii cu o calificare foarte joasă. Adesea creează doar probleme, nu plusvaloare. Dar are cerințe mari. Aceste discrepanțe se fac observate la iarmaroacele posturilor vacante. Este o mare problemă, căci această generație deja a ieșit la muncă. Și e timpul să renunțăm la mitul despre aceea că avem forță de muncă calificată și ieftină. Ei nu-s competitivi pe piața care îi invită.

Ne vor salva străinii?

Iar pentru a ocupa cumva posturile vacante, guvernul a decis să liberalizeze piața muncii și să atragă în țară forța de muncă din străinătate. Cetățenilor străini, care vor dori să muncească în țara noastră în sferele prioritare, li se promit înlesniri.

Lista profesiilor, pe care le putem oferi străinilor, include 17 poziții. Urgent avem nevoie de asistente medicale, cusătorese, cizmari, mecanici pentru echipamente electrice și salahori. Hotarele Moldovei se vor deschide pentru toți cetățenii străini, care vor dori să salveze economia RM. Pentru aceasta li se promite un permis de ședere eliberat în regim accelerat.

Lidia Ceban