Decizia privind statutul limbii ruse: o victorie juridică sau un eșec politic?

Adoptarea legii privind statutul limbii ruse în Moldova și anularea ei ulterioară de către Curtea Constituțională (CC), cum era de așteptat, a trezit discuții aprinse în societatea moldovenească, cu exprimarea unor opinii diametral opuse.

Autorii inițiativei menționează că cel puțin o treime din populația Republicii Moldova o constituie vorbitorii de limbă rusă, iar 90-95% înțeleg limba rusă, chiar dacă nu o vorbesc zilnic. Opoziția însă susține, că noua lege îi discriminează pe moldoveni și pe reprezentanții minorităților naționale din Moldova, și împovărează funcționarii cu obligații suplimentare.

În pofida deciziei CC, socialiștii nu se consideră perdanți, ei cred că atacurile asupra limbii ruse nu vor aduce oponenților popularitate, iar victoria juridică va deveni un eșec politic. Experții înclină să creadă, că în perspectivă decizia controversată a CC va crea destule probleme pentru partidele de dreapta și personal pentru președinta Maia Sandu, care formal declară că este de partea populației rusofone.

Între timp, PSRM a declarat că intenționează să inițieze repetat adoptarea Legii privind funcționarea limbilor pe teritoriul RM luînd în considerare observațiile CC. Se așteaptă că Parlamentul să voteze din nou pentru legea lingvistică în viitorul apropiat. Cît de longevivă va fi noua inițiativă - cu actuala componență a CC, nu este o întrebare ușoară, însă, dacă într-adevăr în noua lege vor fi luate în considerare observațiile CC, atunci aceasta va fi greu să fie declarată din nou neconstituțională.

Lupte lingvistice pe rețelele de socializare

La 21 ianuarie, CC a declarat neconstituțională legea care acorda un statut special limbii ruse. Aceasta a fost adoptată în decembrie, prin votul deputaților PSRM și a celor din platforma Pentru Moldova. Documentul obliga autoritățile să asigure condiții optime pentru utilizarea și dezvoltarea limbii ruse ca ”limbă de comunicare interetnică”. În plus, legea obliga instituțiile publice să ofere, la solicitare, traducerea în rusă a documentelor și mesajelor oficiale.

Verdictul CC a provocat discuții aprinse între politicieni și experți. O parte dintre ei a salutat poziția CC. Pavel Filip, președintele Partidului democrat din Moldova, a numit populistă legea privind statutul limbii ruse și a declarat că această decizie este «o nouă victorie a cetățenilor asupra regimului Dodon-Șor». Andrian Candu, liderul partidului Pro Moldova, a scris pe rețelele de socializare, că verdictul CC «va pune capăt disputelor lingvistice inutile». El a criticat «politicienii care încă mai cred că pot manipula cetățenii, îi pot obliga să uite despre nevoile din țară, îi pot pune pe baricade în apărarea limbii și culturii». Opinii similare a exprimat Valeriu Munteanu, unul dintre liderii mișcării Unirea, precum și alți politicieni.

Igor Munteanu, vicepreședintele partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr” crede că poziția CC este corectă «în special pentru că legea înveșnicea o realitate învechită». El a scris pe o rețea socială, că «la moment, integrarea politică, economică, culturală a RM în comunitatea europeană se face prin limba română, una dintre limbile oficiale în UE, deopotrivă cu alte limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză etc. Grație acestui fapt, cetățenii pot lesne să se conecteze la diverse programe și fonduri, accesibile în țările-membre UE». Potrivit lui Munteanu, în spațiul post-sovietic nu există un stat, care să se poată dezvolta și integra în UE în baza modelului lingvistic în care domină limba rusă.

Parlamentarul subliniază, că «orice stat care tinde spre integrare europeană trebuie să ofere minorităților naționale dreptul la păstrarea propriei culturi, limbi, diversități național-culturale și memorii istorice, însă această politică coordonată cu convențiile și achizițiile europene internaționale nu trebuie să înlocuiască sau să contrapună aceste limbi statutului limbii oficiale (de stat) – unica limbă, care poate asigura unitatea și coeziunea în interiorul majorității națiunii (titulare), care a asigurat în mare măsură structura de stat în Republica Moldova».

În unele cazuri, între oponenți s-au iscat veritabile bătălii pe rețelele sociale. Fadei Nagacevschii, actualul ministru al justiției, a numit șoviniste opiniile consilierei prezidențiale Ala Nemerencoă. Ea a scris pe pagina sa de pe o rețea socială, că «este uimită de lipsa de respect față de limba băștinașilor, manifestată de unii dintre acei pe care țara mea i-a primit călduros și i-a îmbrățișat ca pe copiii săi – armeni, azerbaidjeni, ruși, belaruși».

«Nu este clar dacă opiniile Alei Nemerenco, consiliera președintei RM, exprimă poziția oficială a președinției, sau este vorba despre o opinie personală. Problema principală nu este statutul limbii de stat în raport cu limbile minorităților naționale, da faptul cum anume noi asigurăm drepturile fundamentale ale cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de naționalitate și limbă», — a menționat Nagacevschii.

În același timp, PCRM crede că decizia CC este «încă un pas spre unirea Moldovei cu România», «încă o lovitură de stat». În opinia comuniștilor, ea poartă caracter antipopular, este « lipsită de temelii juridice și demografice, încalcă Carta europeană a limbilor regionale sau a limbilor minorităților». «Această decizie este îndreptată și împotriva moldovenilor , și împotriva rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și tuturor cetățenilor de alte naționalități, care locuiesc pe teritoriul țării noastre », - se spune în declarația CC al PCRM. Tot acolo este criticată și poziția președintei Maia Sandu, care este «evident unionistă».

«O decizie foarte neașteptată»

În pofida poziției Curții Constituționale, socialiștii nu se consideră perdanți. Igor Dodon, liderul PSRM și ex-președintele țării, a menționat că decizia CC va avea urmări grave. Potrivit lui, în multe raioane ale țării se vor desfășura proteste, care vor trece apoi la Chișinău.

PSRM a condamnat categoric verdictul CC, numindu-l «motivat politic și incompatibil cu spiritul statului de drept ». «Prin decizia ce ține de Legea privind funcționarea limbilor, judecătorii CC au creat o situație revoltătoare care contribuie la încălcarea drepturilor cetățenilor RM, crearea inegalității și divizarea oamenilor după principiul lingvistic și național. Prin această decizie CC întoarce țara noastră în atmosfera de ură interetnică din anii 80 – 90. Decizia CC va influența foarte negativ procesul de reglementare, va aprofunda neîncrederea dintre cele două maluri ale Nistrului », - au declarat cei din PSRM.

În același timp, a fost menționată necesitatea tot mai evidentă a unei reforme constituționale : «Domeniul de competență a Curții Constituționale trebuie să se limiteze la tălmăcirea Constituției țării și să poarte un caracter de recomandare ». Socialiștii au declarat că intenționează să inițieze repetat în parlament adoptarea legii privind funcționarea limbilor, pentru «a obține reglementarea legislativă a relațiilor interetnice pe teritoriul RM și apărarea drepturilor tuturor cetățenilor țării, indiferent de apartenența lor etnică, în conformitate cu normele internaționale».

Vicespicherul Vlad Batrîncea a anunțat în cadrul unui briefing, că fracțiunea parlamentară a PSRM va înregistra o nouă inițiativă privind funcționarea limbilor pe teritoriul Moldovei. Potrivit lui, în cel mai scurt timp parlamentul va vota din nou pentru legea anulată. «Această lege garantează dreptul cetățenilor la justiție, educație, sănătate și corespondență. Azi cetățenii care nu posedă limba de stat nu primesc răspunsuri la adresările lor. Această lege corespunde exact recomandărilor internaționale, Moldova are anumite angajamente față de ONU și Consiliul Europei », - a menționat Batrîncea.

Corneliu Furculiță, liderul fracțiunii PSRM, s-a arătat mirat de poziția CC: «Cum putea CC să găsească aici neconstituționalitate? Este o decizie foarte neașteptată». El crede că instanța a manifestat părtinire și rea-credință într-o chestiune foarte delicată, care atinge interesele multor cetățeni ai țării. «Noi vom examina variante corecte, care au temei juridic, Republica Moldova nu va fi lipsită de Legea privind funcționarea limbilor », - a declarat Furculiță.

Cei din PSRM cred că într-un final victoria juridică se poate solda cu un eșec politic. Fadei Nagacevschii este convins că este imposibil să-ți ridici ratingul politic prin atacarea limbii ruse, și că există multe precedente. Ministrul le-a amintit autorilor adresării la CC cum merg aceștia la Taraclia, în Găgăuzia, în alte raioane și vorbesc cu locuitorii de acolo în limba rusă. El a menționat, că «limba rusă este de-facto limba de comunicare interetnică, iar legea atacată la CC are scopul să ofere cetățenilor accesul la informații și anumite servicii ».

Abordarea selectivă a MAEIE

Au urmat comentarii și din partea Rusiei. În decembrie, Dmitrii Pescov, secretarul de presă al președintelui FR, a salutat această inițiativă, numind folosirea limbii ruse de către populația din țările fostei URSS «o necesitate firească». După decizia CC, Maria Zaharova, reprezentant oficial al MAE al Rusiei, și-a exprimat «regretul profund» pentru declararea neconstituționalității legii lingvistice. Potrivit ei, «chestiunea privind statutul limbii ruse este foarte importantă în vederea păstrării unei stabilități sociale și a armoniei interetnice în societatea moldovenească, precum și în contextul reglementării transnistrene ». MAE al FR a chemat conducerea republicii «să nu provoace o acutizare artificială a tensiunii politice interne pe temei lingvistic».

Partea rusă are multe întrebări vs lipsa unei poziții clare a președintei Maia Sandu. Maria Zaharova a făcut trimitere la declarațiile electorale ale acesteia, că după victoria în alegerile prezidențiale ea va face tot ce-i va sta în puteri pentru ca sfera de utilizare a limbii ruse «să fie la nivel». «Nu a trecut o lună după inaugurare, că aceste promisiuni au fost încălcate », - a menționat diplomata. Ea a amintit, că în UE există țări, în care statutul de limbă oficială îl au limbile vorbite de doar 1% din populație, în timp ce în Moldova rusa o posedă 80% dintre locuitori.

Este vorba despre adresarea video a Maiei Sandu către electorat, în noiembrie, 2020, în care ea a promis să asigure respectarea drepturilor cetățenilor rusofoni. «Se fac încercări de a ne speria cu grozăvii și fluxuri de minciuni crase. Eu vă garantez, că în funcția de președintă voi asigura respectarea deplină a drepturilor voastre, inclusiv dreptul la utilizarea limbii materne și educație în limba maternă. Nimeni nu intenționează să închidă școlile ruse sau să limiteze sfera de utilizare a limbii ruse », - a spus ea. Din spusele sale, în Moldova există diferite grupuri etnice, și fără mecanisme sigure de apărare a drepturilor lor noi nu vom avea o țară apărată. «Eu cred că în sistemul de guvernare a statului trebuie să fie mai mulți reprezentanți ai diferitor naționalități din Moldova », - a declarat Sandu.

Un schimb de replici au făcut Ministerul afacerilor externe și integrării europene al RM (MAEIE) și Ambasada FR în Moldova. Misiunea diplomatică rusească a apreciat verdictul CC ca pe «un factor alarmant în contextul păstrării păcii interetnice în statul moldovenesc multinațional ». Ambasada a declarat, că decenii în șir, alături de limba de stat, rusa este «un element integrant al comunicării eficiente și conviețuirii armonioase a tuturor grupurilor naționale – moldoveni, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi, evrei, rromi, polonezi ». Diplomații consideră important să nu fie uitate «consecințele șovinismului antirusesc din anii 80- 90 ai secolului trecut».

Iar MAEIE a chemat corpul diplomatic să manifeste respect față de lege și să se abțină de la comentarii ce pot fi calificate ca imixtiune în treburile interne ale statului.

Între timp, au fost lăsate fără atenție aprecierile ambasadorului României în RM Daniel Ioniță, care a numit decizia CC «corectă și normală», iar legea anulată – una care «divizează societatea reieșind din criteriul identității naționale și a limbii ». În emisia postului public TV diplomatul român a declarat, între altele, că păstrarea acestei legi ar fi însemnat o întoarcere în trecut. Potrivit lui, «Declarația de independență a avut ca elemente centrale anume limba, cultura, tradițiile, și aceste elemente au făcut posibilă separarea de fostul imperiu ».

«Între Est și Vest»

Politologul Corneliu Ciurea găsește nejustificate argumentele CC despre Legea privind funcționarea limbilor. «Ei cred că limba rusă nu are prioritate deoarece toți vorbesc în limba lor maternă. Adică, judecătorii neagă că toți vorbesc rusește. Dar asta nu este așa. Curtea Constituțională, evident, ține partea dreptei», - este sigur Ciurea. În opinia sa, pe viitor decizia contradictorie a CC va crea probleme forțelor politice de dreapta și personal președintei Maia Sandu, care se declară de partea populației rusofone, dar de fapt este un politician tipic de dreapta. Politologul este sceptic cu privire la posibilitatea adoptării repetate a legii în mandatul actualei componențe a CC.

Valerii Demidețchii, directorul reprezentanței TASS în Moldova, spune că nimeni nu contestă necesitatea cunoașterii limbii de stat, este un avantaj enorm. Potrivit lui, limba rusă este necesară nu pentru a reface imperiul sau influența, cum cred unii. «De ea are nevoie societatea noastră, care s-a împărțit în două : între Est și Vest, între România și Rusia. Noi trebuie să înțelegem, că așa ne-a fost soarta. Și că așa va fi încă mult timp înainte. Dacă noi vom răscoli și vom provoca confruntări între oameni , nu vom avea parte de pace, ordine și prosperare», - crede Demidețchii.

Jurnalista Elena Levițchii-Pahomova a observat că președinta CC Domnica Manole s-a adresat auditoriului în limba rusă, pe care o înțelege majoritatea. Manole a invocat unele cifre ale celui mai recent recensămînt al populației. În 9 raioane ale Moldovei ponderea utilizării limbii ucrainene este mai mare ca a limbii ruse. Iar în 15 din 32 raioane diferența în utilizarea rusei și a ucrainenei, ca două limbi, este de doar 2 %. Levițchii-Pahomova a amintit că aceste cifre au fost luate din recensămîntul desfășurat în a. 2014, care a fost criticat de multă lume și a lăsat fără răspunsuri numeroase întrebări. Realitățile sînt altele, fapt despre care vorbește numărul locuitorilor din Republica Moldova înregistrați pe Facebook, dintre care 1,1 milioane au ales limba principală de comunicare - rusa. În același timp, limba de stat au ales 1,2 milioane de oameni.

«În a. 2018 legea precedentă a fost declarată învechită. Acum vorbim despre o lege nouă, adoptată de parlament în decembrie, trecut. Ce vedem? Limba rusă obține statutul limbii de comunicare interetnică, ca și găgăuza, bulgara și alte limbi. Asta în timp ce este vorbită peste tot și de toată lumea. În transportul public, farmacii, magazine, la piață și chiar în parlament.. Voi mai menționa, că la orice ședință oficială neapărat răsună un aforism, o zicală, un proverb în limba rusă. În țara noastră, asta este o normă în cazul în care vrei să-ți exprimi emoțiile pe înțelesul tuturor», - a menționat Levițchii-Pahomova.

Ea le-a recomandat autorilor noii legi privind funcționarea limbilor să efectueze un sondaj cu întrebări simple. «În ce limbă preferați să vizionați filme, să citiți instrucțiunile la medicamente, în ce limbă comunicați cu avocatul Dvs. ? Ce limbă are aplicația din computerul Dvs.? Poate, o vor întreba și pe Domnica Manole? Și ea posedă binișor limba rusă. Presupun că mult mai bine ca găgăuza, bulgara sau oricare alta », - crede Elena Levițchii-Pahomova.

Experții constată că în Moldova este una dintre puținele țări europene, în care limbile încă mai servesc pentru a porni oamenii unul împotriva altuia. Consiliul Europei mereu subliniază, în raport cu Estonia, Georgia, Letonia, Moldova, Rusia, Ucraina, faptul că «politica în sfera funcționării limbilor trebuie să fie aibă ca scop concilierea necesităților vorbitorilor, a statului și societății în ansamblu, da nu aprofundarea decalajului bazat pe diferențele».

«Cerințele lingvistice severe pot deveni pentru persoanele care fac parte din minoritățile naționale, un obstacol disproporționat în domenii ca angajarea forței de muncă, participarea la viața politică, accesul la asistența medicală și la educație. De aceea este important ca țările să asigure un cadru juridic eficient anti-discriminare, care să interzică discriminarea după criteriul etnic sau național, lingvistic, și care prevede mijloace eficiente de apărare juridică a persoanelor care declară că au fost discriminate astfel», - a declarat recent Dunya Mijatovic, comisar CE pentru drepturile omului.

Experții mai spun că există încă o metodă de a asigura drepturi egale reprezentanților tuturor naționalităților – ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale și a limbilor vorbite de minorități. Moldova a semnat documentul, însă el așa și nu a fost ratificat de parlament, în pofida insistențelor structurilor europene, inclusiv a Consiliului Europei și a comunităților etnice locale.

Victor Surujiu