Reforma 2020: Ce se va întîmpla în justiția moldovenească în acest an?

Pachetul de documente strategice privind reforma justiției, transmis de guvern Consiliului Europei la începutul lunii ianuarie, include o serie de măsuri etapizate, implementarea cărora urmează să înceapă în următoarele luni.

Autoritățile speră ca cea mai importantă reformă a țării pînă în martie va fi înaintată spre examinare de către organul legislativ, iar aprobarea acesteia și începutul implementării vor avea loc în sesiunea de primăvară-vară a parlamentului. În ceea ce privește evaluarea nivelului de calificare, profesionalism și integritate a judecătorilor, de care se va ocupa o comisie specială, începerea acesteia este programată pentru lunile iunie-iulie a acestui an.

În același timp, mulți experți atrag atenția asupra faptului că aprobarea pachetului de documente care prevede introducerea unor modificări în Constituție ar putea întîmpina dificultăți din cauza lipsei unui consens deplin între forțele politice din parlament.

Prioritatea numărul unu a guvernului

Pe parcursul ultimelor luni, autoritățile și-au demonstrat mereu intențiile de a implementa o reformă amplă în sectorul justiției, de a depolitiza acest sistem și de a schimba atitudinea cetățenilor față de el. Despre planurile globale ale guvernului și prioritățile în acest domeniu prim-ministrul Ion Chicu vorbea regulat în cadrul vizitelor oficiale în alte țări, precum și la întrevederile cu oficiali și diplomați de peste hotare. O retorică similară o are și speakerul Zinaida Greceanîi și președintele Igor Dodon.

În special, după cum a menționat Chicu în cadrul vizitei sale din decembrie la Strasbourg, implementarea reformei justiției în Moldova este prioritatea numărul unu a guvernului. „Noi nu avem o altă ieșire decît o reformă complexă a justiției. Dacă nu vom face ordine în procuratură și în sistemul justiției, noi nu vom avea posibilitatea să ne dezvoltăm, să atragem investiții și să le asigurăm siguranța. Dacă nu vom avansa în această direcție, vom pune capăt oricărei perspective de dezvoltare", a spus premierul, subliniind că societatea va putea vedea primele rezultate deja peste o lună-două.

Așteptările mari cu privire la această problemă au fost exprimate constant de partenerii de dezvoltare, care numesc reforma justiției principala condiție pentru continuarea sprijinului financiar acordat țării noastre. Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Mikhalko, a declarat că, cu schimbarea guvernului, necesitatea desfășurării reformelor în Moldova nu a dispărut, iar schimbările în domeniul justiției ar trebui să fie prioritare. Potrivit acestuia, partenerii europeni încă mai speră la o depolitizare a instituțiilor statului din țară, iar finanțarea din partea UE va fi condiționată de desfășurarea reformelor.

Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, în cadrul vizitei sale de două zile în Moldova, la sfîrșitul anului trecut, a pus accent pe necesitatea unei reforme serioase, consecvente, transparente și globale a justiției, care ar trebui realizată în dialog cu toate părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă. El a cerut autorităților să nu adopte legi pe părți, ci să dea preferință unei atitudini complexe.

Despre implementarea unui sistem al justiției independent și responsabil în țara noastră s-a discutat și la recentele dezbateri în Parlamentul European privind dezvoltarea Parteneriatului estic, al cărui membru este Moldova. Potrivit Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherni, introducerea reformelor este o condiție-cheie pentru obținerea susținerii din partea Uniunii Europene. Conform bugetului pentru perioada 2014-2020, UE intenționează să aloce Moldovei, în cadrul programelor bilaterale, de la 610 la 740 de milioane de euro sub formă de sume nerambursabile. În afară de aceasta, o finanțare semnificativă are loc prin intermediul programelor regionale.

Deși guvernul ia în considerare scenariul de refuz al sprijinului financiar, ei consideră că aceste este foarte puțin probabil. După cum a menționat premierul Ion Chicu în cadrul unui interviu televizat, „dacă declarațiile guvernului vor coincide cu faptele, acest sprijin va veni”. De asemenea, el și-a exprimat încrederea că autoritățile moldovenești nu vor da motive de a întrerupe această cooperare.

O „cooperare strînsă” cu Comisia de la Veneția și Consiliul Europei în cadrul reformei justiției a promis și ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi. Potrivit acestuia, este foarte important ca instituțiile europene „să se asigure că politica reformelor din Moldova nu este desfășurată în interesele îndoielnice ale cuiva, ci exclusiv în beneficiul cetățenilor”. „Reforma justiției nu este un element al campaniei electorale sau o parte a intereselor de partid. Ea este o prioritate națională. De aceea, eu îndemn insistent toți actorii politici să înțeleagă situația complicată din acest domeniu. Este necesară consolidarea eforturilor în domeniul reformei justiției pentru a asigura schimbări pozitive în beneficiul cetățenilor țării”, a declarat ministrul.

Pachetul strategic de documente

La începutul lunii ianuarie 2020, guvernul a prezentat Consiliului Europei spre examinare un pachet de documente care vizează reforma sistemului judiciar. Despre aceasta a declarat premierul Ion Chicu la prima ședință a Cabinetului de Miniștri din acest an. Potrivit acestuia, pachetul conține trei elemente: Strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru 2020 - 2023, Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia și Proiectul de lege privind evaluarea integrității judecătorilor.

Pe parcursul anului care urmează, guvernul va întreprinde o serie de acțiuni legate de reforma sistemului judiciar din Moldova - unele dintre ele au un caracter practic, altele vizează studierea și analizarea problemelor existente pentru a propune ulterior soluții pentru rezolvarea acestora. Deci, pînă în martie, trebuie luate măsuri pentru ajustarea cadrului legal în scopul eficientizării activității de evaluare obișnuită și extraordinară a judecătorilor, ceea ce reprezintă primul pas spre curățirea sistemului de persoanele corupte și vulnerabile. În același timp, pînă în noiembrie 2020, se propune revizuirea împuternicirilor președinților instanțelor.

În viitorul apropiat, guvernul intenționează să desfășoare o analiză complexă a practicii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aplicarea unor măsuri de încurajare față de judecători, la alegerea candidaților și la promovarea actualilor slujitori ai zeiței Themis. Pînă la sfîrșitul acestui an, autoritățile vor studia activitatea inspecției judiciare și sistemul de răspundere disciplinară a judecătorilor. După o analiză detaliată, autoritățile vor propune soluții pentru eliminarea problemelor identificate.

După cum a menționat Ministerul Justiției, strategia nu este rodul muncii actualei guvernări, asupra ei s-a lucrat pe parcursul mai multor ani. În același timp, au fost luate în considerare propunerile formulate în ultimele luni. În prezent, de analizarea pachetului de documente depuse de autoritățile moldovenești și elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea acestuia se ocupă un grup special de experți ai Consiliului Europei. Experții europeni sînt așteptați să vină la Chișinău pînă la 20 ianuarie pentru a ajuta autoritățile să implementeze această reformă.

Ministerul Justiției speră că pachetul de documente va fi transmis spre examinare Parlamentului în perioada februarie-martie. Prim-ministrul Ion Chicu și-a exprimat prognozele: „Vrem să reușim să aprobăm în parlament și să implementăm această reformă, care este una foarte importantă pentru țară, în perioada sesiunii parlamentare de primăvară-vară”, a scris șeful guvernului pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Va fi găsit un consens?

Majoritatea discuțiilor s-au concentrat, probabil, în jurul noilor mecanisme prevăzute de proiectul de lege privind evaluarea judecătorilor. Conform prognozelor preliminare ale autorităților, această procedură va începe în iunie-iulie a acestui an și poate dura pînă la 5 ani. Este de așteptat că reguli similare vor fi aplicate pentru evaluarea integrității și profesionalismului procurorilor.

Comisia pentru evaluarea nivelului de integritate, calificare și profesionalism al judecătorilor va fi alcătuită din zece membri: cinci experți internaționali recunoscuți, recomandați de partenerii de dezvoltare, inclusiv Uniunea Europeană și cinci specialiști delegați de parlament. De asemenea, va fi verificat modul în care nivelul bunăstării judecătorilor coincide cu declarațiile pe venit. Dacă datele prezentate nu vor corespunde situației reale, atunci aceștia vor fi dați afară din sistem.

La această etapă, experții și reprezentanții sistemului judiciar au multe întrebări cu privire la principiile de formare a comisiei speciale, precum și la criteriile de evaluare după care se va conduce. În același timp, mulți specialiști consideră că inițiativa este foarte actuală pentru sistemul de justiție, deoarece de stabilirea integrității judecătorilor se ocupă, de obicei, organele de drept, care în prezent sînt deseori criticate și nu se bucură de destulă încredere din partea societății.

O altă problemă discutabilă se referă la modificarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii. Reforma prevede eliminarea factorului politic din acest organism prin excluderea ministrului Justiției din componența sa, precum și creșterea numărului membrilor CSM de la 12 la 15 persoane. Doi membri noi vor fi aleși, conform rezultatelor unui concurs deschis, de Ministerul Justiției, din rîndul profesorilor în drept, iar altul va fi ales de judecători din rîndurile sale. De asemenea, se propun noi reguli de alegere a președintelui CSM, o nouă modalitate de selectare a membrilor Consiliului de către adunarea generală a judecătorilor, precum și noi condiții cărora candidatul trebuie să corespundă pentru a fi ales în CSM.

Proiectul de lege privind extinderea componenței CSM a fost aprobat de parlament în două lecturi deodată, în decembrie anul trecut. Deputații au explicat urgența adoptării sale prin necesitatea de a garanta funcționalitatea CSM, care în ultima perioadă se confruntă cu probleme privind asigurarea cvorumului. Adoptarea modificărilor fără încheierea Comisiei de la Veneția a dus la faptul că deputații ACUM au înaintat propunerea de exprimare a votului de încredere ministrului Justiției. Fadei Nagacevschi a dat asigurări că este gata să se prezinte în fața deputaților și să-și explice viziunea asupra reformei, însă această inițiativă nu a fost sprijinită de parlament.

Gianni Buquicchio, în cadrul unei conferințe de presă în urma vizitei sale în țara noastră, de asemenea, și-a exprimat mirarea cu privire la această grabă, întrebîndu-se „la ce bun opinia Comisiei de la Veneția dacă proiectul modificărilor a fost adoptat în lectură finală”. Cu toate acestea, potrivit șefului Comisiei de la Veneția, concluzia acestei instituții internaționale va fi publicată înainte de sfîrșitul lunii ianuarie, ca parte a unei proceduri de urgență. Autoritățile moldovenești spun că pînă în acel moment modificările nu vor intra în vigoare și vor putea fi mai apoi îmbunătățite.

În același timp, mulți experți atrag atenția asupra faptului că aprobarea reformei poate întîmpina greutăți legate de lipsa unui consens între fracțiunile parlamentare. Strategia prevede introducerea unor modificări în Constituție, inclusiv în dispoziția cu privire la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și la modul de numire a judecătorilor în funcție cu scopul de a le asigura independența.

Conform procedurii, după încheierea pozitivă a Curții Constituționale, modificările la Legea Supremă pot fi supuse votului în parlament, însă pentru ca acestea să fie adoptate este nevoie de sprijinul a două treimi din deputați. În același timp, reprezentanții blocului ACUM și-au exprimat în repetate rînduri nemulțumirea față de conținutul pachetului de documente privind reforma justiției pregătit de Ministerul Justiției sub conducerea lui Fadei Nagacevschi. Fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, a scris pe pagina sa de socializare că în el există „cîteva bombe” și, înainte de a transmite proiectele de lege organizațiilor internaționale, acestea trebuiau discutate cu societatea civilă. Unii deputați din ACUM și-au exprimat, de asemenea, bănuielile precum că scopul reformei constă în preluarea controlului asupra justiției din Moldova.

Modificările aduse Constituției vizează numirea în funcție a judecătorilor de la început pînă la atingerea limitei de vîrstă - prin anularea perioadei de cinci ani care este prevăzută astăzi pentru slujitorul începător al zeiței Themis. Modificările, de asemenea, presupun anularea obligației de a avea cel puțin zece ani de muncă în calitate de judecător pentru a fi numit în funcția de membru al Curții Supreme de Justiție. O altă schimbare propusă prevede anularea numirii președinților și vicepreședinților instanțelor de judecată de către președintele țării.

Victor Surujiu