«Deschiaburirea» Europei. Ce are de făcut Moldova?

«Războiul aduce unora moarte, altora - avere», - această zicală se referă la cei care încearcă să profite de pe urma tragediei altora, să se îmbogățească din ea. Există asemenea beneficiari și în actualul conflict armat din Ucraina, iar Moldova nu pare să fie printre aceștia.

Încotro vor curge capitalurile?

În țările Europei se scumpesc toți carburanții, autoritățile îndeamnă populația să economisească energia și căldura, adică să șadă în apartamente reci și întunecate (este oare viața spre care trebuie să tindem, ciocănind mereu la ușa UE?). În unele țări se și resimte scumpirea și deficitul de produse alimentare. Unii cred că este o problemă trecătoare, provocată de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina și de aplicarea sancțiunilor antirusești, că în scurt timp toate se vor termina și Europa va reveni la viața prosperă de altă dată. Dar există și experți, care cred că evenimentele actuale pun începutul viitoarelor schimbări colosale.

Prăbușirea sistemului liberal al economiei, scindarea lumii în zone monetare, sărăcirea populației europene – economistul rus Mihail Hazin a prognozat aceste procese cu ani în urmă. Și acum, că majoritatea prognozelor sale se adeveresc sub ochii noștri, mulți dintre colegii săi europeni îi cer lui Hazin pronosticuri noi.

«Nu vă supără că autoritățile mondiale nu v-au ascultat și nu au luată măsuri adecvate pentru a atenua negativul acestor procese?», - în întreabă pe Hazin un economist bulgar.

«Păcat că se putea face ceva, dar nu s-a făcut, - îi răspunde interlocutorul, - Dar eu înțeleg perfect că era imposibil ».Și iată de ce, în opinia sa.

Hazin crede că proiectul global occidental era un model ce pretindea la universalitate și generalitate, la convingerea că el nu are alternativă. «Incorporarea în acel sistem global era absolută. Oamenii se deprinseseră să primească mereu energie din acel sistem. Dar iată că totul a început să se risipească. În Vest încă nu există înțelegerea acestui fapt, deși există deja senzația că ceva nu merge, și asta provoacă probleme grave.

Dacă vorbim despre situația din Europa de Est, aici înțelegerea este mai mare, pentru că oamenii își dau seama, că vor fi primii care vor fi deconectați». Hazin zice că nu Ucraina este scopul, ci pomparea capitalurilor din UE în SUA. «Cu alte cuvinte, este o deschiaburire a Europei. În acest sens, țările noi alei UE se simt deosebit de frustrate pentru că nu au reușit să obțină ceea ce și-au dorit, da sistemul deja se prăbușește. Dar și țărilor din vestul UE li-i frică, pentru că nivelul de trai va cădea, și o va face foarte tare și rapid ».

Economistul rus este convins că «ne aflăm nu în pragul – în interiorul acestor transformări globale», și atenționează : «Statele Unite ale Americii și Marea Britanie acționează strălucit – incită mereu UE «hai să mai aplicăm și această sancțiune». În rezultat se risipește economia UE».

Pentru a înțelege problema, el aduce următoarele cifre: importurile din Rusia și Belarus constituie 80% din îngrășămintele de potasiu. O mare parte din îngrășămintele de azot provin tot din Rusia, iar cele produse în UE au la bază gazele rusești. «Și dacă prețul gazelor este de 2 mii [dolari per metrul cub] înseamnă că ori nu vor fi îngrășăminte de azot , ori nu va fi roadă. Și dacă nu va fi roadă, va fi o scumpire bruscă a produselor alimentare. Adică, o mare parte din populație nu va mai avea bani pentru hrană», - conchide Mihail Hazin.

El crede că «Statele Unite ale Americii în mod deliberat împing lucrurile către înțelegerile făcute de SUA, Rusia și China cu privire la divizarea lumii în zone monetare. În zona monetară eurasiatică nu mai este nevoie de cardurile Visa! Atunci, vor exista altele!»

Iată pronosticurile lui Hazin cu privire la următoarele evenimente: «Pentru că nimeni nu dorește ca UE să facă parte din liga politică superioară, capitalurile eu vor fi parțial preluate de SUA (cea mai mare parte), una mai mică – de Rusia, iar restul – de celelalte țări, inclusiv Anglia. America va «devora» economic UE. O va destrăma politic, pentru că fără bani UE nu poate exista ».

Pe altarul cui va fi sacrificată UE? Iată ce spune Hazin: «Statele Unite ale Americii suportă o criză extrem de dură, în noiembrie vor fi alegeri [în Congres], ei trebuie cu orice preț să asigure nivelul de trai al populației, cel puțin către actualele alegeri ale conducerii. UE poate fi deschiaburită de 1,5 – 2 trilioane de dolari. Repede, căci capitalurile vor începe să curgă încolo. Acum băncile europene vor recepționa semnale că dacă vor să-și păstreze ratingurile, canalele de influență, trebuie să transfere toate capitalurile libere în filialele deschise în SUA. Respectiv, să înceteze definitiv creditarea pe teritoriul UE. Asta se va face rapid. Biden va obține bani. Fie și nu 2 trilioane, dar vre-o 800 de milioane le poate primi repede – pe parcursul unei luni – și va astupa cu aceste milioane găurile din economia sa ».

Europei nu-i va păsa de noi

Putea oare UE evita acest scenariu trist? Putea, dacă nu ar fi introdus un număr neverosimil de sancțiuni antirusești, care deja au lovit dur nu doar economia rusă, ci și economiile țărilor europene. Dar asta s-a făcut deja.

Toate aceste evenimente care au loc acum și care vor avea loc pe viitor nu pot să nu ne afecteze și pe noi, deși Moldova pe toate căile se abține de aderarea la sancțiuni. Deja se scumpesc produsele alimentare, au explodat prețurile la benzină, așteptăm și scumpirea gazelor…

Evident, dacă țările UE vor ajunge în situația despre care vorbește Hazin, UE nu-i va mai păsa de noi, și nu avem de unde aștepta ajutor. Puțin probabil să putem conta pe ajutorul celor, pe care noi îi numim diasporă.

Această versiune a analizat-o minuțios economistul chișinăuian Grigorii Petrenco (a nu-l confunda cu politicanul Grigorii Petrenco, care a cerut azil politic în Germania – n.r..) Iată ce scrie el pe rețelele sociale: «În doar două săptămîni în UE au sosit 1,5 mln. de refugiați din Ucraina. Din așteptări, numărul lor va ajunge la 5 mln.

Ca și compatrioții noștri, în UE ucrainenii muncesc cam în aceleași țări și fac cam același lucru. Să zicem, Italia. În lunile următoare, numărul celor sosiți acolo din Ucraina va prăbuși prețul forței de muncă în sfera de asistență pensionarilor. Acești oameni vor accepta un salariu mai mic, dat fiind că își vor rezolva problema locului de trai, căci plus la salariu vor obține cazare gratuită la locul de muncă.

Evident, pe piața muncii, cu un salariu mai mic și cu aura evenimentelor din țara de origine, ei vor fi în afara concurenței.

Asta în condițiile, în care în Moldova ultimelor decenii cea mai mare parte a cererii era asigurată de transferurile monetare de peste hotare . Oamenii munceau, trimiteau rudelor din Moldova €/$ obținuți și pe acești bani erau cumpărate în special mașini, apartamente, erau achitate reparațiile, nunțile-restaurantele, studiile, distracțiile etc., adică era generată cererea internă și extinsă baza de impozitare.

Pe scurt, pentru țara noastră perspectiva este așa și așa. Desigur, putem să o îndulcim cu conștientizarea faptului, că din rezerve au fost alocate milioane pentru această criză a refugiaților. Dar ce ne vor spune autoritățile după ce, în rezultatul acestei situații, cei din diaspora noastră vor deveni refugiați din Europa în Moldova ».

Se va confrunta oare Moldova cu foamea?

Victoria Sanduleac, expertul financiar al partenerului oficial Alpari în Moldova, crede că Moldova va reuși să evite foametea. De ce – despre aceasta ne-a spus în comentariul pentru Noi.md.:

«Experiența istorică din mai toată lumea a demonstrat dependența dintre inaccesibilitatea produselor alimentare și instabilitatea politică. Cine poate fi amenințat de foame odată cu scumpirea produselor alimentare? Țările sărace, care importă produsele alimentare. Moldova cu siguranță nu este amenințată de această problemă, căci ea se autoaprovizionează cu hrană, mai mult – o exportă.

Dacă luăm mărfurile din grupul alimentar (fructe, legume, semințe, cereale, băuturi alcoolice, grăsimi și uleiuri), sumar în a. 2020 acestea au constituit 39% din exportul total al țării. Practic, importuri de alimente nu avem. Acestea nu figurează nici în top-10 grupuri de mărfuri importate de Moldova.

Astfel, Moldova nu are problema securității alimentare. Iar din creșterea prețurilor mondiale pentru produsele alimentare, țara poate obține un avantaj suplimentar, prin încercarea de a spori producerea și exporturile de produse alimentare în situația creată».

De bună seamă, în noile condiții, în care «nimeni nu ne va da izbăvire», vrei-nu vrei va trebui să ne isprăvim cu forțele proprii și să contăm pe propria bază agricolă.

Dar nu ne va fi ușor. Spre exemplu, ex-președintele Igor Dodon, care are experiența activității în diverse structuri economice, crede că acum problema nr.1 o constituie îngrășămintele pentru agricultură, extrem de importante pentru lucrările de primăvară.

El aduce următoarele date: «Anual, noi importăm îngrășăminte în sumă de 75 milioane de dolari SUA, 75% dintre acestea provin din Federația Rusă. În prezent agrarienii moldoveni se confruntă cu două probleme de bază: prețul îngrășămintelor minerale a crescut de 5-7 ori timp de un an, și acum există problema importurilor, care poate pune în pericol recolta din acest an ».

Altă problemă, la care a atras el atenția, este creșterea prețurilor la benzină și motorină: «Acum, că încep lucrările de primăvară, fermierii noștri vor achita pentru motorină cu minim 10 lei/litru mai mult ca anul trecut, atunci prețul motorinei era de 15,3 lei/litru… Fără o intervenție imediată riscăm să punem în pericol lucrările agricole de primăvară și asigurarea cu produse alimentare și alte obiecte de primă necesitate ».

Așa că dacă anterior guvernul Moldovei își construia multe dintre planurile sale reieșind din ajutorul extern, acum acestea vor trebui corectate reieșind din noile realități. Va trebui să învățăm și să ne regrupăm din mers , va trebui să rezistăm cu propriile resurse și să găsim noi oportunități.

Cristina Agatu